Contestație decizie de pensionare. Decizia 362/2008. Curtea de Apel Oradea


DECIZIA CIVILĂ NR.362/2008-R

Ședința publică din 6 martie 2008

PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

– – – – JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

– – – – judecător

– – grefier

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O,cu sediul în O,strada -,nr.6, județul B, în contradictoriu cu intimat contestator domiciliat în comuna, sat, nr.13, județul B, împotriva sentinței civile nr.771/LM din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă pentru intimatul contestator -lipsă, reprezentantul său, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.71 din 27.02.2008, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii B

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:

Reprezentantul intimatului contestator, învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.

Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul intimatului contestator solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu 300 lei cheltuieli de judecată, justificate cu delegația și chitanța nr.18/27.02.2008, depuse la dosar.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.771/LM din 18 octombrie 2007, Tribunalul Bihoraa dmis în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință a dispus anularea deciziei nr. 14374/01.07.2007, emisă pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare.

A fost obligată intimata să plătească în favoarea contestatorului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, rin p. decizia nr. 14374 din 01.07.2007 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1.73243 puncte,stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform Legii 19/2000, conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.

Față de susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme, astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare, așadar, tribunalul a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani și coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani, concluzie ce este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus, Reglementări ce se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”. Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a concluzionat de tribunal că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie,condiții în care, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu, or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, instanța de fond a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pentru limită de vârstă.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul a admis contestația și dispus anularea deciziei nr. 14374 din 01.07.2007 și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens în care a fost obligată intimata să emită o noua decizie de pensionare.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxei de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie pentru depusă și limită de vârstă în baza Legii nr.3/1977, drepturile fiindu-i recalculate în baza nr.HG1550/2004, nr.OUG4/2005. A fost în eroare instanța când a interpretat art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 întrucât a apreciat că stagiul de cotizare utilizat la recalculare nu este cel impus de Legea nr.3/1977, ce reglementa vechime integrală în muncă de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei ca și condiție necesară înscrierii la pensie ci, un alt număr de ani vechime în muncă, fără o fundamentare legală.

A încercat instanța alegerea altui stagiu de cotizare utilizat la calcularea punctajului mediu anual, invocând prevederile art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, făcând o interpretare ce excede normei. Nu poate fi aplicat principiul “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie” întrucât, nr.HG1550/2004 stabilește excepții de la acest principiu pentru cei cărora dreptul li s-a deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001, iar acestora stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.

Prin art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, legiuitorul a acordat beneficiul reducerii vârstei de pensionare celor ce au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I de muncă ori 20 ani în grupa a-II-a, ori, instanța a făcut o confuzie între stagiul complet de cotizare pe care îl impunea Legea nr.3/1977 și anumite reduceri a vârstelor de pensionare, iar, în ipoteza aplicării dispoziției instanței, cei 15 ani nu reprezintă un stagiu de cotizare în înțelesul legii ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare.

Există și o contradicție de termeni, prin motivare se recunoaște că art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 se aplică și intimatului, dar, s-a asimilat această dispoziție cu cea din art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977 ce se referă la persoanele ce au lucrat efectiv cel puțin un număr de ani în grupa I sau II de muncă și care au dreptul la reducerea vârstei de pensionare proporțional cu anii lucrați, dar, nu se face vorbire că aceștia ar reprezenta un stagiu complet de cotizare.

În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.8,9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004.

Intimatul, prin reprezentantul său, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată de 300 lei, reprezentând onorariu avocațial.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Drepturile intimatului s-au acordat în baza Legii nr.3/1977 și au fost recalculate în baza nr.HG1550/2004, nr.OUG4/2005, ori, nr.OUG4/2005 a consacrat principiul la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.

Art.2 din acest ultim act normativ enunțat, prevede expres că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, fiecare pensie se stabilește cu respectarea Legii nr.19/2000, tuturor situațiilor, indiferent de anul ieșirii la pensie, deci, faptul că, nr.HG1550/2004 a prevăzut excepții de la principiul enunțat, pentru cei cărora dreptul le-a fost deschis în intervalul iulie 1977-martie 2001 – nu are aplicabilitate cu atât mai mult cu cât nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, este ulterioară totodată și consacră expres principiul expus, criticile în acest sens fiind nefondate.

Chiar art.2 din Legea nr.19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, iar, inaplicarea acestuia ar duce la o vădită situație discriminatorie pentru cei ce au avut neșansa să obțină dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, aspect ce contravine chiar principiului egalității de tratament prevăzut de art.4 din Constituția României.

Este cert că, intimatul a lucrat anterior pensionării sale, în condiții deosebite de muncă, radioactive, grupa II de muncă, zona I de radiații, situație în care, chiar Legea nr.3/1977 stabilea drepturi speciale pentru reducerea vârstei de pensionare. Chiar art.43 din Legea nr.19/2000 prevede expres că, pentru asigurații ce au lucrat efectiv în grupa I,II de muncă, expunerea la radiații, prevăzute de art.20 lit.”b” și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani grupa I și 20 ani în grupa a-II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a acestor stagii conform art.77 din Legea nr.19/2000, acesta fiind de altfel fundamentul legal al admiterii acțiunii, criticile aduse fiind neavenite, nefiind făcută o interpretare excesivă.

Nu există în motivarea sentinței, aspecte contradictorii, ci dimpotrivă, s-a analizat corect fiecare act normativ și incidența, neincidența lui în speță. Mai mult, prin aplicarea dispozițiilor legale enunțate, instanța de fond a dispus deci aplicarea dispozițiilor legale în materie și la situația intimatului, dispoziția mai favorabilă, în caz contrar s-ar fi ajuns la o a acestuia față de cei pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, ce îndeplineau aceleași criterii, aspecte ce ar fi contravenit implicit nr.OUG137/2000 art.2 alin.1,2, apărările intimatului fiind justificate.

Ca urmare a celor expuse, nefiind incidente dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

Fiind în culpă procesuală, în baza dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, instanța de recurs o va obliga pe recurentă, în favoarea intimatului contestator la suma de 300 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr. 771/LM/2007 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 300 lei cheltuieli de judecată în recurs

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 6 martie 2008 .

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

– – – – – –

Red.concept decizie –

Data:13.03.2007

Jud.fond /

dact.

data:19.03.2008

2 ex.