ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 368/2010-
Ședința publică din 23 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cigan Dana Popa Aurora vicepreședintele instanței
– – – judecător
– – – judecător
– – – grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de contestatorul din comuna Lazuri de B, nr. 69, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1446/LM din 20 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul contestator – personal, lipsă fiind intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că la data de 14.01.2010 prin registratura instanței, intimata Casa Județeană de Pensii Bad epus la dosar întâmpinare prin care invocă excepția de nulitate a recursului, că la data de 16.02.2010 recurentul contestator a depus concluzii scrise la care se află anexate în copie: adeverința nr. 1963/15 septembrie 2009 emisă de Compania Națională a SA. B – Sucursala B și decizia nr. 1669/2009-R din 24 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr-, după care:
La întrebarea instanței, recurentul contestator arată că nu are probe sau cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind cereri sau probe de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul contestator solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii contestației prin împărțirea punctajului mediu anual la 15, fără cheltuieli de judecată. În motivare arată că a lucrat în zona I de radiații.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1446/LM din 20 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul domiciliat în comuna Lazuri de B, sat, nr. 69, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,-, jud. B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Contestatorului i s-a stabilit dreptul la pentru depusă și limită de vârstă prin decizia nr. 20132/21.06.1988.
Ulterior s-a procedat la recalcularea drepturile de ale contestatorului, în temeiul HG nr. 1550/2004 cu luarea în considerare a unui stagiul complet de cotizare de 30 de ani.
Verificând modalitatea de recalculare a pensiei contestatorului, prin prisma criticilor aduse de contestator, instanța a reținut că prin HG nr. 1550/2004 (art. 1) s-a prevăzut că începând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare.
În conformitate cu art. 2, alin 1 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, vechime care la data deschiderii dreptului la pensie al contestatorului era de 30 de ani, fiind în vigoare art. 8 din Legea nr. 3/1977.
Prin urmare, s- reținut că drepturile de pensie ale contestatorului au fost calculate în mod corect de către intimată, prin utilizarea la determinarea acestora a stagiului de cotizare de 30 de ani, aceasta fiind potrivit art. 8 din Legea nr. 3/1977 vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie al contestatorului.
În ceea ce privește prevederile Legii nr. 19/2000, instanța a reținut că acest act normativ este aplicabil doar persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au născut ulterior datei de 01.04.2001.
În ce privește principiul înscris în expunerea de motive a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”, acesta nu poate fi aplicat în cauză atât timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupele speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Art. 15 alin. (2) din Constituția României republicată, prevede că legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.
Decizia nr. 40/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțata în recurs în interesul legii prevede că, dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța a considerat că solicitarea privind recalcularea pensiei prin raportare la alt stagiu de cotizare decât cel prevăzut de 3/1977, respectiv de 30 de ani este neîntemeiată.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta contestatorul, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii și rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii formulate cu stabilirea unui stagiu complet de cotizare de 15 ani la recalcularea pensiei, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs se critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, respectiv interpretarea greșită a legii, recurentul făcând trimitere la prevederile art. 20 alin. 1 lit. b, art. 43 alin. 3 și art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, întrucât justifică o vechime de peste 15 ani în zona I de radiații, grupa I de muncă, condiții speciale.
De asemenea, critică hotărârea instanței de fond și prin prisma aplicării deciziei nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, câtă vreme aceasta nu este aplicabilă în cazul de speță – susține recurentul – aceasta referindu-se la situațiile reglementate de art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 și nu la cele reglementate de art. 43 alin. 3, cum este cazul său, respectiv asigurat care și-a desfășurat activitatea în zona I de expunere la radiații.
Totodată invocă prevederile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care instituie principiul acordării pensiei egale la condiții de muncă egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
În susținerea recursului său, recurentul a depus o serie de înscrisuri și practică judiciară, printre care și adeverința nr. 1963 din 15 septembrie 2009 – fila 7 dosar recurs – eliberată de Compania Națională a B – Sucursala B, privind activitatea desfășurată de acesta în zona I de radiații.
În drept, invocă art. 299 – 316 Cod procedură civilă și dispozițiile legale mai sus enunțate.
Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea recursului ca nefondat, în drept invocând dispozițiile art. 113 Cod procedură civilă, Legea nr. 19/2000 și decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit deciziei nr. 20132/1988, recurentul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, în baza Legii 3/1977, ulterior intimata Casa Județeană de Pensii B dispunând recalcularea pensiei contestatorului prin mai multe decizii de pensie, reținând un stagiu complet de cotizare de 30 ani.
Din înscrisul depus la dosar în recurs, dar și la instanța de fond (fila 58) respectiv adeverința nr. 1963 din 15 septembrie 2009 eliberată de Compania Națională a B – Sucursala B, rezultă că recurentul a desfășurat activitate în perioada 20.04.1970 – 01.08.1988 în procent de 100 % în zona I de radiații – grupa I de muncă, în conformitate cu prevederile nr.HG 407/1990, nr.HG 583/2001, nr.HG 1025/2003 și art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, pentru care se prevede un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual privind calculul pensiei contestatorului, de 15 ani.
Este de netăgăduit împrejurarea că recurentul s-a pensionat în perioada în care deschiderea dreptului său la pensie cădea sub incidența Legii nr. 3/1977, iar potrivit nr.HG 1550/2004 art. 2 alin. 3, în cazul persoanelor cărora drepturile la pensie li s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat era cel prevăzut de Legea nr. 3/1977, însă este important a se sublinia că un act normativ ulterior celui mai sus indicat, și anume nr.OUG 4/2005, prevede expres la art. 1 și 2 că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se realizează în condițiile prevăzute de ordonanța aflată în discuție, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și al cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, care în art. 14 prevedea beneficiul reducerii vârstei de pensie pentru persoanele care au lucrat în grupa I sau a II-a și acordarea unui spor diferențiat pentru fiecare an lucrat în aceste grupe de muncă, dar actualul act normativ în materie – Legea nr. 19/2000 – statuează la art. 43 că pentru asigurații ce au lucrat efectiv în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. “b” și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în condițiile reglementate de norma legală menționată, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, edificator fiind textul art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Este cert că recurentului i s-au aplicat la data deschiderii dreptului la pensie dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de art. 20, 43, 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată; nu a putut fi reținută de către instanța de fond activitatea desfășurată de reclamant în zona I de radiații, câtă vreme abia în recurs s-a depus adeverința din care rezultă activitatea în zona I de radiații, desfășurată de recurentul reclamant.
A nu aplica prevederile mai sus menționate, ar conduce la încălcarea principiului consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, elocvente fiind în acest sens dispozițiile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005. În acest context, se impun a fi evocate mențiunile inserate în preambulul nr.OUG 4/2005, conform cărora recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, este reclamată de respectarea principiului “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie” și de asigurarea unui cadru legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care s-a considerat că “vizează interesul public și constituie situații de urgență”. Conform art. 2 din acest act normativ, recalcularea pensiilor din sistemul public se efectuează, astfel cum s-a mai subliniat anterior, “cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/200 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare”, precum și a prevederilor ordonanței aflate în discuție.
Mai mult, art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensii, iar dacă s-ar accepta punctul de vedere exprimat de partea intimată, fără îndoială că s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru persoanele cărora li s-au deschis dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului, mai mult un atare procedeu ar contraveni atât Constituției României care consfințește prin art. 16 alin. 1 egalitatea de tratament, cât și tuturor prevederilor comunitare în domeniu.
Așadar, întrucât reclamantul recurent a desfășurat activitatea de peste 15 ani în zona I de radiații, grupa I de muncă – condiții speciale, îi sunt aplicabile prevederile art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 raportat la prevederile art. 3 și 4 din nr.HG 407/1990 și nr.HG 1025/2003, urmând a i se stabili un stagiu complet de cotizare pentru recalcularea pensiei de 15 ani și nu 17 ani, cum a calculat intimata și cum a reținut instanța de fond.
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și au lucrat în grupele I și II de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual, stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei), au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță dat fiind că, până la publicarea acesteia în monitorul oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. 11 și 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art. 14, respectiv art. 1 din Protocolul nr. 1 și nr. 12. S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului – 14.08.2008 – partea recurentă avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Față de considerentele ce preced instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în tot sentința în sensul admiterii contestației, cu consecința obligării intimatei la recalcularea pensiei contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, începând cu data de 01.07.2005, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 și art. 7 pct. 5 din nr.OG 4/2005 raportat la data formulării cererii de recalculare, constatându-se totodată că recurentul contestator nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art. 274 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin.1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de contestatorul din comuna Lazuri de B, nr. 69, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1446 din 20 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatorul împotriva intimatei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
Dispune anularea Deciziei de pensionare – din 08.07.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B pe seama contestatorului.
Obligă intimata la recalcularea pensiei contestatorului prin utilizarea la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.07.2005 sens în care se va emite o nouă decizie de pensionare pe seama acestuia.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
– – – – – – – –
Red.dec.- /18.03.2010
Jud.fond. –
./18.03.2010
Ex.2
2 com./25.03.2010
1. recurentul contestator din comuna Lazuri de B, nr. 69, jud. B,
2. intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, județul B,
