DECIZIA CIVILĂ nr. 455/2009-
Ședința publică din 16 martie 2009
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul contestator, cu domiciliul în O- -. 18 județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 1161/LM/2008 din 09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare,
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă recurentul contestator, asistat de reprezentantul său av. în baza împuternicirii avocațială din 12.03.2009 emisă de Baroul Bihor – Cabinet individual, lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Reprezentantul recurentului contestator depune la dosar Proiectul tehnologic de la uzina de alumină O, adeverința nr. 2770/15.12.2008 eliberată de SC SA O și practică de lucru a modului de calcul a pensiilor la CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H constând în adresa nr. 390/28-09-200, deciziile de pensionare nr. -/01.07.2007, -/13.11.1992.
Nefiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond, obligarea intimatei la recalcularea retroactivă a pensiei contestatorului din data de 30.11.2005, prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani, cu cheltuieli de judecată în fond și recurs. Se mai arată că recurentul contestator a desfășurat activitate în condiții grele, deosebite, peste 27 de ani la secția evaporare de la fosta de O, aspecte de care nu s-a ținut cont la soluționarea contestației de către instanța de fond.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1161/LM/2008 din 09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fostrespinsă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/01.07.2007. a fost recalculată pensia contestatorului.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Instanța a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea 3/1977, care prevedea la articolul 8 o vechime integrală în muncă de 25 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 aliniatul 1 din HG1550/2004, care prevede că “Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] “, ar trebui concluzionat că, într-adevăr, stagiul complet de cotizare al contestatoarei ar fi de 25 de ani. O astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”. Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG 4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și, pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a concluzionat că prevederile articolului 2 aliniatul 2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Raportat însă la întregul dosar de al contestatorului, s-a constatat că acesta nu a desfășurat activitate în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, respectiv in subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, el desfășurând o activitate în funcția de in cadrul, funcție și loc de muncă, care nu sunt prevăzute in cuprinsul dispoziției legale mai sus menționate, pentru a fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Instanța mai reține că în speța dedusă judecății perioada de peste 25 de ani invocata de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a II a de munca,care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000.
De asemenea in speță nu pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 226/2006, întrucât dispozițiile acesteia se refera la locurile de în condiții speciale, care potrivit art. 2 al. 2 din actul normativ mai sus menționat cuprind si fostele locuri de munca in grupa II potrivit legislației anterioare. Ori nu se poate face confuzie intre condițiile speciale de munca (fosta grupa I in legislația anterioara ) si cele deosebite de munca (fosta grupa II de munca in legislația anterioara), in speța contestatorul desfășurând activitate in grupa a II a de muncă.
Nu s-au putut retine ca si aplicabile in speță nici dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare,ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare. Acest aspect este accentuat însăși de cele doua aliniate ale art. 14, respectiv aliniatul 1 si aliniatul 4, care la o simpla lecturare in situația in care s-ar lua in considerare că perioadele de timp inserate in cuprinsul lor ar constitui stagiu complet de cotizare, s-ar ajunge la situația ca pentru o activitate în aceeași grupa de munca sa fie reglementat un stagiu de cotizare diferit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII să fie obligată la recalcularea retroactivă a drepturilor la pensie cu luarea în considerare a unui stagiu corespunzător de cotizare, de 25 de ani și nu de 30 de ani, cât a avut în vedere intimata.
Prin motivele de recurs, s-a invocat că s-a pensionat în 1997, fiindu-i aplicabilă Legea 3/1977, iar, conform art. 11, 14 se impune împărțirea la 25 de ani a punctajului mediu anual, el lucrând 27 ani, 7 luni și o zi în grupa a II-a de muncă, condiții grele la secția evaporare din fosta de
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, articolele 11, 14 din Legea nr. 3/1977, articolul 77 din Legea nr. 19/2000.
Deși legal citată, intimata nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și exprima poziția.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Drepturile la pensie ale recurentului au fost stabilite prin decizia nr. -/1997 cu începere din 01.04.1997, având un stagiu de cotizare realizat de 27 ani, 7 luni și o zi în grupa a II-a de muncă, având atribuții la secția de evaporare la de
Potrivit prevederilor articolului 2 aliniatele 1 și 2 din Legea nr. 226/2006, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute de anexa 1 pct. 28 lit. e, respectiv activitatea de forjare. Relevante sunt și prevederile articolul 3 din Legea nr. 226/2006, potrivit cărora “asigurații care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă”, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare. În speță, contestatorul a ieșit la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 3/1977, deci anterior aplicării prevederilor Legii nr. 226/2006 și respectiv 19/2000, însă aplicarea principiului la condiții de muncă egale pensii egale și a prevederilor HG nr. 1550/2004 precum și a prevederilor articolului 2 aliniatul 2 din Legea nr. 226/2006 – conform cărora sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă – reclamă recalcularea pensiei recurentului prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani și nu de 30 de ani cum a procedat intimata.
Prezintă relevanță de asemenea și prevederile articolului 5 din legea anterior menționată, care statuează că pentru asigurații prevăzuți la articolul 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte realizat din însumarea punctelor anuale realizate în perioada de cotizare, prin urmare în mod greșit instanța de fond a apreciat că drepturile de pensie ale acestuia au fost stabilite corect și că solicitarea acestuia de a se utiliza la calcularea punctajului mediu anual 25 de ani, nu ar avea fundament legal, fiind astfel ignorate de către tribunal normele de drept enunțate mai sus.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza prevederilor articolului 312 aliniatele 1 și 3 din Codul d e procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul că va admite contestația și va dispune obligarea pârâtei să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu total de cotizare de 25 de ani, retroactiv din 01.06.2008, dată la care s-a cerut recalcularea, iar în conformitate cu dispozițiile articolului 274 din Cod, intimata, căreia îi aparține culpa procesuală, va fi obligată la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus de recurentul contestator, cu domiciliul în O- -. 18 județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 1161/LM/2008 din 09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate în sensul că:
Admite contestațiaformulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință
Obligă intimatasă recalculeze pensia contestatorului stabilită prin decizia nr. -/01.07.2007 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, cu acordarea drepturile astfel stabilite începând cu data de 01.06.2008, sens în care se va emite o nouă decizie de pensionare.
Obligă partea intimată să plătească părții recurente suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 16 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – —
decizie:./31.03.2009
Complet fond:, Fl.
în 2 ex.: /06.04.2009
