Contestație decizie de pensionare. Decizia 578/2009. Curtea de Apel Oradea


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 578/2009-

Ședința publică din 02.04.2009

PREȘEDINTE: Trif Doina

JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, cu domiciliul în O,-,. a,. 17, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ A SA B – SUCURSALA B, cu sediul în,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. sentinței civile nr. 892/LM din data de 16.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a respins acțiunea, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă recurentul contestator personal și reprezentantul acestuia, avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Bihor – Cabinet Avocat, și reprezentanta intimatei pârâte, , în baza împuternicirii de reprezentare juridică nr. 05 D/0170, emisă de Colegiul Consilierilor Juridici

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, după care:

Reprezentantul recurentului contestator depune la dosar adeverința nr. 2910 din 04.10.2005, eliberată de Națională a SA B, pe care o contestă întrucât nu este conformă cu statele de plată. De asemenea, depune la dosar copia carnetului de lucrător al recurentului din care reiese că acesta lucrat ca excavatorist, și adeverințele nr. 47, 48, 40 din data de 26.02.2009, eliberate de SC SA O, care sunt conform cu statele de plată. Arată că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă sporurile de care recurentul reclamant a fost privat.

Reprezentanții părților arată că nu au alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului, acordarea tuturor sporurilor cuvenite recurentului contestator, a se lua în considerare adeverințele depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată.

Recurentul contestator personal arată că a prestat activitate în zona III astfel că, este îndreptățit a solicita aceste sporuri.

Reprezentanta intimatei pârâte lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța în cauză, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND,

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. nr. 892/LM din data de 16.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în O,-,. 17, județul B în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ A – B, SUCURSALA B cu sediul în,-, județul

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Prin adeverința nr.2910/04.10.2005 eliberată de pârâtă reclamantului i s-a atestat faptul că în perioadele 21.09.1954- 30.09.1958 și 21.02.1962 -01.10.1962 a lucrat ca ajutor excavatorist, mecanic și mecanic mină subteran având salariul tarifar de încadrare indicat și sporul Q () pentru perioada 01.01.1956 – 30.09.1958 și sporul de altitudine pentru perioada 21.09.1954 – 01.10.1955.

Aceste date au fost extrase din statele de plată existente în arhiva unității.

Reclamantul nu a făcut dovada cu probe, înscrisuri, că pentru perioadele în care solicită înscrierea acelor sporuri, acesta a beneficiat de plata acestor sporuri, nefiind evidențiate nici în carnetul de muncă, astfel încât pârâta nu poate fi obligată la eliberarea adeverinței în sensul celor solicitate de reclamant.

Atestarea unor sporuri care nu s-au plătit este nelegală, iar dacă reclamantul ar fi fost îndreptățit să le primească, acesta ar fi trebuit să promoveze o acțiune pe parcursul executării contractului de muncă pentru plata acestora, doar în acest fel aceste sporuri au incidență în ce privește cuantumul pensiei, întrucât o parte din cuantumul plătit al acestora s-ar fi făcut la fondul de pensie.

Față de cele arătate, instanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ A – B, SUCURSALA B.

Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâtă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar, admiterea contestației, includerea sporului cuvenit conform art. 16 din Legea nr. 3/1977 și a sporului specificat în adeverința nr. 2213/04.02.2008 emisă de de O, retroactiv din 31.08.2005, cu cheltuieli de judecată.

Prin motivele de recurs s-a invocat că nu s-a ținut cont de sporurile cuvenite în perioada cât a lucrat în grupa I de muncă la de din, și, nu s-a pronunțat instanța referitor la recalcularea pensiei conform art. 16 din Legea nr. 3/1977, a lucrat în subteran 7 ani, 5 luni și 28 de zile și nici asupra cererii în ce privește grupa II de muncă la uzina de alumină, conform adeverinței nr. 2213/04.02.2008.

A refuzat intimata să-i ia în calcul sporul de noapte, susținând că lipsește temeiul legal, aspect asupra căruia instanța nu s-a pronunțat deși nr. 914/1968, Legea nr. 10/1972, Legea nr. 57/1974, HG nr. 164/1990 era baza legală.

Nu i-au fost acordate sporurile suplimentare la lucrul sistematic peste program, a fost nemulțumit de adeverința nr. 2910/04.10.2005 emisă de Sucursala, astfel că, a solicitat eliberarea alteia.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 303 pct. 10 Cod procedură civilă, art. 12, 16 din Legea nr. 3/1977.

Intimata a lăsat la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Inițial, obiectul dedus judecății instanței de fond a fost contestația formulată de recurentul reclamant împotriva deciziei nr. -/30.07.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii B, solicitându-se recalcularea pensiei și obligarea – Sucursala la eliberarea unei adeverințe cu sporurile pentru perioada 1955 – 1956 – 1962, sporurile de altitudine de 15% care i s-au acordat doar pentru perioada 21.09.1954 – 01.10.1955.

La data de 22.05.2008, avocatul reclamantului a precizat că susține doar cererea referitor la obligarea la depunerea adeverinței din care să reiasă sporurile de care a beneficiat în perioada 1955 – 1956, motiv pentru care, s-a dispus disjungerea acestui capăt de cerere, formându-se dosar nou ce a fost soluționat prin sentința recurată.

Ca urmare, criticile recurentului referitor la neluarea în considerare unor sporuri, a nepronunțării cu privire la alt capăt de cerere, a perioadei lucrate la uzina de alumină, a nevalorificării sporului de noapte, a neaplicării art. 12 din Legea nr. /1977, sunt străine de obiectul cauzei ce a fost doar solicitarea, în contradictoriu cu Sucursala, de eliberare a unei adeverințe ce să cuprindă sporurile acordate în perioada lucrată la această unitate.

Din cuprinsul adeverinței nr. 2910/04.10.2005 emisă de B – Sucursala B – – fila 13 dosar fond, se reține faptul că s-a cuprins în această perioadă în care recurentul a lucrat la această unitate în perioadele 21.09.1954 – 30.09.1958, 21.02.2962 – 01.10.1962, salariul tarifar lunar de care a beneficiat, sporul Q (kwarțit conform cu Convenția Internațională sovieto-română din 31.12.1951 și sporul de altitudine conform 1810/1952).

Aceste date înscrise în adeverința susmenționată au reieșit din arhiva aflată la sediul emitentei, nu s-au produs alte dovezi din care să se poată reține alte aspecte – respectiv că ar fi beneficiat de alte sporuri decât cele confirmate și că acestea nu s-ar fi inclus în salariul încasat, ori, în lipsa acestora, orice supoziții sunt neprobate și nu pot fi luate în considerare, iar obligarea intimatei la emiterea unei alte adeverințe în baza unor date inexistente este neprobată.

Raportat la considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurentul contestator, cu domiciliul în O,-,. a,. 17, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ A SA B – SUCURSALA B, cu sediul în,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. sentinței civile nr. 892/LM din data de 16.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 02.04.2009.

Președinte Judecător Judecător Grefier

– – – – – –

– redactat hotărâre în concept – judecător – – – 10.04.2009

– judecător fond -,

– dact. gref. – 10.04.2009 – 2ex.