ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL – I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 76/2010 –
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R – – judecător
– – – – JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
– – – – JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
– – – – grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în O,-, – 1,. 2, județul B și cu intimata “” – cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 212 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimatul contestator – lipsă, avocat, în substituirea avocatei, în baza delegației de substituire din 14.04.2009 emisă de Baroul Bihor – Cabinet individual, lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și intimata “” –
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, recurenta intimată a depus precizări, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului contestator solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, apreciind că față de cele comunicate de recurentă prin precizările formulate, stagiul de cotizare de 25 de ani, reținut de tribunal, este mai avantajos pentru calcularea pensiei contestatorului. De asemenea, solicită obligarea părții recurente la cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 212 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. -/3.07.2006 emisă de intimata pe seama contestatorului și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului, precum și să-i plătească suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorului i s-a stabilit dreptul la pentru depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/29.05.1990, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 35 de ani, 0 luni și 10 zile, din care, 21 de ani 01 luni și 13 zile în grupa a II-a de muncă și 08 ani, 07 luni și 27 zile în grupa a III-a de muncă.
Pentru determinarea punctajului mediu anual, intimata a luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, după cum reiese din buletinul de calcul depus la fila 23 dosar. Prin deciziile de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 19/2000, intimata a avut în vedere același stagiu de cotizare, ultima decizie emisă fiind decizia nr. -/03.07.2006.
Analizând copia carnetului de muncă al contestatorului, tribunalul a reținut că acesta, în perioada 1965 – 1990 și-a desfășurat activitatea în cadrul de O, la secția, pe postul de preparator concentrații miniere.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, practica constantă a Curții de APEL ORADEA, faptul că contestatorul are o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, constatând că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare pentru contestator era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, s-ar impune a concluziona că stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. Trebuiesc avute însă în vedere reglementările ulterioare în materie, respectiv nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005. Astfel, nr.OUG 4/2005 instituie principiul potrivit căruia “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”. Având în vedere acest principiu, faptul nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, instanța de fond a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare, tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Legea nr. 226/2006 a fost emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 226 /2006 “prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare”. Rezultă ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în condiții speciale o perioadă mai mare de 25 de ani, la o unitate din cele prevăzute în anexa la Legea nr. 226/2006.
Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006, “sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
Activitatea desfășurată de contestator – preparator concentrații miniere – timp de 25 ani în cadrul de O se încadrează in condiții speciale, pct. 20 din anexa 1 la Legea nr. 226/2006. Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006, “asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pentru limita de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 “Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni, pe perioada aprilie 2001 – martie 2015”, la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art. 5 din același act normativ, “pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare”.
Ținând cont de dispozițiile legale sus menționate, apreciind întemeiată prezenta contestație, instanța a admis-o și pe cale de consecință a dispus anularea deciziei nr. -/3.07.2006, obligând intimata să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului, iar în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a intimatei, a obligat-o să achite contestatorului suma de 500 lei cu titlul cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii contestației formulate.
Recurenta critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, invocând faptul că motivele pe care este fundamentată soluția primei instanțe sunt străine de natura pricinii, astfel că s-a ajuns la aplicarea greșită a legii de către instanță.
Recurenta invocă faptul că dispozițiile legii speciale, nr. 226/2006, pe care și-a fundamentat instanța de fond hotărârea, nu sunt aplicabile în speță, câtă vreme locurile de muncă sunt încadrate în condiții speciale prin această lege doar începând cu data de 1 aprilie 2001, fiind aplicabile deci doar pensiilor stabilite sub imperiul Legii nr. 19/2000.
Tot în atare situație, se invocă Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006, care impun anumite proceduri cu caracter special demarate de angajator și care nu s-au efectuat în cauză, fostul angajator neregăsindu-se în lista cuprinsă la anexa 2 la Legea nr. 226/2006.
Un alt motiv invocat este faptul că intimatul contestator justifică doar 21 de ani în grupa a II-a de muncă, câtă vreme legea face referire la stagiul complet de cotizare de 25 de ani.
În drept se invocă art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, depunând ca probă adeverința nr. 72/2009 emisă de “” – O, fostă de
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Intimatul contestator a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, prin decizia nr. -/29.05.1990 emisă de recurentă, reținându-se că acesta are o vechime totală în muncă de 35 de ani, 0 luni și 10 zile, din care, 21 de ani 01 luni și 13 zile în grupa a II-a de muncă și 08 ani, 07 luni și 27 zile în grupa a III-a de muncă.
Din copia carnetului de muncă al contestatorului rezultă că acesta, în perioada 1964 – 1990, și-a desfășurat activitatea în cadrul de O, din care în perioada 18 martie 1969 – 1 mai 1990 pe postul de preparator concentrații miniere, în procent de 100 %, temeiul juridic fiind Ordinul nr. 59/1969 al și, anexa 2, poziția 3.
Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, a stabilit care sunt locurile de muncă în condiții speciale, iar prin anexa 1 pct. 20 la actul normativ, este încadrată ca loc de muncă în condiții speciale și activitatea desfășurată de către intimat.
Acesta îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 226/2006 și Legea nr. 19/2000, care obligă casele de pensii județene la recalcularea pensiilor din sistemul public, astfel că, stagiul complet de cotizare ce urmează a se reține pentru intimat este de 25 de ani, cum corect a reținut instanța de fond.
Nu este întemeiată critica recurentei privind inaplicabilitatea Legii nr. 226/2006 în cauză, câtă vreme la art. 2 alin. 2 din acest act normativ, se stipulează că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, și perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii. Același act normativ prevede la art. 5 alin. 2, că în situația asiguraților prevăzuți la art. 4, respectiv cei care au realizat un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele 4 și 5 la Legea nr. 19/2000.
În această situație, critica adusă hotărârii instanței de fond privind stabilirea stagiului de cotizare de 25 de ani la recalcularea pensiei contestatorului, este nefondată, sub acest aspect neimpunându-se modificarea sentinței.
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat în grupele I sau a II-a de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei) au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță, dat fiind că până la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. 11 și 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art. 14 și art. 1 din Protocolul nr. 1 și nr. 12.
S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA, întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului – 28.05.2008 – partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții de APEL ORADEA, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Prin urmare, soluția pronunțată de instanța de fond prin sentința recurată va fi menținută în ce privește reținerea stagiului complet de cotizare.
Se impune însă modificarea acesteia doar în ceea ce privește data de la care urmează a fi acordate drepturile în favoarea contestatorului.
Astfel, potrivit art. 169 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare cererii de recalculare.
Cum Legea nr. 226/2006 nu prevede o dată expresă privind acordarea drepturilor recalculate celor care au desfășurat activitate în condițiile deosebite stipulate în anexa nr. 1, și cum potrivit art. 6, acestea se completează cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, data de la care se cuvine recalcularea pensiei petentului este de 1 iunie 2008, corespunzând lunii următoare cererii adresată de către acesta direct instanței de judecată.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. (1), combinat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă, se va admite recursul civil de față, se va modifica în parte sentința Tribunalului Bihor, în sensul că drepturile stabilite se acordă contestatorului începând cu data de 1 iunie 2008 și se vor păstra restul dispozițiilor.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în O,-, – 1,. 2, județul B și cu intimata “” – cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 212 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Drepturile stabilite se acordă începând cu data de 1 iunie 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R – – – – – – –
red.
jud.fond. –
dact.
5 ex./28.01.2010
– 3 com./
– CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B – O,-, județul B,
– – O,-, – 1,. 2, județul B,
– “” – – O,-, județul
