Contestație decizie de sancționare. Decizia 1040/2008. Curtea de Apel Tg Mures


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MURE

SECȚIA CIVIL, DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 1040/

Ședința public din 13 Iunie 2008

Completul compus din:

– Președinte

– Judector

– Judector

Grefier –

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Administrația Național “Apele Române” B, Direcția Apelor M, cu sediul în Târgu-M,-, împotriva sentinței civile nr.265 din 26 februarie 2008, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.

La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns reclamanta-intimat, lips fiind recurenta Direcția Apelor

Procedura de citare este legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei, constatându-se c recursul a fost declarat în termenul prevzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Neformulându-se alte cereri, instanța acord cuvântul asupra recursului declarat în cauz.

Reclamanta-intimat solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legal și temeinic.

CURTEA,

Prin sentința civil nr.265/26.02.2008 pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr- s-a admis acțiunea civil formulat de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Administrația Național “Apele Române” – Direcția Apelor M; a anulat decizia de sancționare disciplinar nr.143/23.12.2007, emis de ctre pârât; a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 10 lei cu titlu de compensații bnești pentru daune morale.

În considerentele hotrârii instanța a reținut urmtoarele:

Potrivit datelor înscrise în contractul individual de munc (97) și fișa postului (98-100) reclamanta era angajat la unitatea pârât în funcția de inginer I, având sarcin și responsabilitți ce țin de domeniul lacurilor de acumulare.

Prin referatul nr.7289/20.08.2007 reclamanta a solicitat în vederea desfșurrii activitții, achiziționarea unor materiale (aparat pentru legarea documentațiilor, aparat foto digital, monitor, etc).

Prin referatul nr.9804/12.11.2007 a fost adus la cunoștința conducerii unitții pârâte aspectul c în cazul achiziționrii bunurilor solicitate de ctre reclamant au fost înclcate procedurile de achiziționare. S-a precizat c nota justificativ care atest legalitatea achiziționrii celor aprobate a fost aprobat de Comisie dar nu a fost aprobat de Autoritate.

In declarația dat cu ocazia efecturii cercetrii prealabile, reclamanta a artat c referatele aprobate de conducere le-a depus la biroul Licitații, c în urma selecției de oferte s-a stabilit achiziționarea materialelor de la Be, c a fost informat c nota justificativ a fost aprobat de Comisia de evaluare, c a discutat în principiu cu reprezentantul societții artate mai sus, c în perioada 27.08.2007 – 23.09.2007 a fost plecat în concediu de odihn, iar în data de 24.09.2007, la revenirea din concediu, a constatat c aparatura solicitat era montat, ulterior fiind informat c nota justificativ nu a fost aprobat de Autoritate.

Comisia de cercetare prealabil propus, prin procesul-verbal nr. 10499/30.11.2007 nesancționarea disciplinar reclamantei și returnarea bunurilor ctre societatea furnizoare,reținându-se c fapta reclamantei (de a solicita telefonic societții Be s livreze bunurile ce fac obiectul referatului nr.9804/12.11.2007), nu a fost svârșit cu vinovție. Procesul – verbal poart nota privind aplicarea sancțiunii cu “avertisment”, not fcut de ctre directorul.

Reclamantei s- aplicat sancțiunea “avertisment” prin decizia nr.143/03.12.2007. La luarea msurii conductorul unitții a avut în vedere referatul nr.9804/12.11.2007 și declarația dat de reclamant, s-a bazat pe procesul – verbal nr.10499/30.11.2007 și pe aprecierea c înclcarea procedurilor s-a fcut fr vinovție.

Faț de aceast stare de fapt, instanța a apreciat c acțiunea reclamantei este fondat, considerând c decizia nr.143/03.12.2007 a fost emis cu înclcare, dispozițiilor art. 268 alin. 2 lit. a) și b) din Codul muncii.

Astfel, potrivit art. 268 alin. 2 lit. a) din Codul muncii, decizia prin care se dispune aplicarea sancțiunii disciplinare trebuie s cuprind descrierea faptei, care constituie abatere disciplinar. Decizia contestat în litigiu cuprinde doar trimiteri la acte extrinseci, fr a descrie, nici mcar generic, fapta imputat reclamantei și considerat de pârât ca fiind abatere disciplinar. Pârâta trebuia s prezinte, chiar și pe scurt, abaterea reținut în sarcina reclamantei, cu indicarea datei la care abaterea a fost svârșit. Indicarea datei svârșirii abaterii este și ea obligatorie deoarece în funcție de aceasta instanța care verific legalitatea msurii apreciaz dac decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost emis cu respectarea termenelor indicate de art. 268 alin. l din Codul muncii.

Articolul mai sus artat, mai prevede c în decizia de sancționare disciplinar trebuie indicate prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munc aplicabil, care au fost înclcate de salariat. Decizia nr.143/02.12.2007 emis de pârât nu cuprinde prevederile indicate de art. 268 alin. 2 lit. b) din Codul muncii, ci doar cele indicate de lit. d), e) și f).

Sancțiunea indicat în mod expres de art. 268 alin. 2 din Codul muncii, pentru nerespectarea condițiilor impuse de acest articol este nulitatea absolut a deciziei prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare.

Pentru declanșarea rspunderii disciplinare este necesar ca un salariat s fi svârșit o abatere de la disciplina muncii. Spre a rspunde disciplinar, trebuie întrunite urmtoarele elemente constitutive ale abaterii disciplinare: obiectul (relațiile sociale de munc, ordinea și disciplina la locul de munc), latura obiectiv (fapta acțiunea sau inacțiunea salariatului), subiectul (salariat), latura subiectiv (vinovția). Fapta ilicit se impune s se afle într-o legtur cauzal cu rezultatul duntor, iar în cazul în care sunt probate elementele constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv înfrângerea obligațiilor de serviciu și vinovția, rezultatul duntor și legtura cauzal se prezum (pentru aceeași opinie, a se vedea Al., C-tin., Dreptul muncii, Ed., 2004, pag. 664). Doar întrunirea cumulativ a acestor elemente poate atrage rspunderea material.

Actele dosarului relev faptul c nici comisia de cercetare disciplinar si nici chiar conductorul unitții pârâte nu au reținut în sarcina reclamantei vinovția cu privire la înclcarea procedurii de achiziționae a bunurilor.

Deși reclamanta a cerut conducerii unitții pe cale extrajudiciar anularea acestei decizii de sancționare disciplinar, considerând c i-au fost atribuite afirmații pe care nu le-a fcut, conducerea a perseverat în a menține aceast sancțiune, apreciat de tribunal aductoare de prejudiciu moral reclamantei.

Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs pârâta Administrația Național “Apele Române” – Direcția Apelor M, care a solicitat admiterea recursului, schimbarea în totalitate a sentinței atacate în sensul menținerii deciziei civile nr.143/03.12.2007 ca temeinic și legal.

În acest sens arat c reclamanta prin decizia nr.143/2007 a fost sancționat pentru înclcarea procedurii de achiziționare.

La data de 12.11.2007 i s-a întocmit Referat de șeful de birou – implementare mecanism economic – din care reiese c deși – achiziția a fost aprobat ulterior, Nota justificativ – actul care atest legalitatea achiziționrii nu a fost aprobat de Autoritate, reprezentat de directorul general al instituției.

De asemenea arat c fr, îns, a verifica dac exist sau nu toate aprobrile necesare, Biroul Exploatarea Lucrrilor Hidrotehnice, al crui șef a fost, a procedat la aducerea și instalarea – fr verificarea prealabil a îndeplinirii condițiilor de calitate a bunurilor și fr a avea împuternicire în acest sens de la conducere – împuternicire de a ridica bunurile și împuternicire de a angaja instituția faț de terți. Conducerea instituției a decis s fie sancționat cu avertisment, deoarece, ea în calitate de șef birou a avut cunoștinț tot timpul despre faptul c un subaltern al ei, ține legtura telefonic cu SC de la care au fost aduse respectivele bunuri. Ori, prin faptul c dânsa nu a luat msura de a-1 opri pe subaltern s depșeasc atribuțiile prevzute în fișa postului, deci prin inacțiunea dânsei, s-a produs o înclcare grav a prevederilor legale în materie de achiziții publice.

Prin neluarea unei poziții ferme faț de subaltern, în sensul opririi acestuia în demersurile sale ca și prin tinuirea persoanei, se face vinovat de înclcarea și depșirea atribuțiilor stabilite prin fișa postului care nu prevede competențe legate de achizițiile de bunuri și consider pârâta c sentința nr.265/26.02.2008 a fost dat cu aplicarea greșit a legii. Motivele de recurs se întemeiaz pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedur civil.

Astfel, instanța a reținut c fapta nu a fost descris, nici mcar generic, când în realitate, în decizia atacat se arat:” Având în vedere Referatul. privind înclcarea procedurilor de achiziționare a unor bunuri pentru dotarea tehnic a biroului “- de unde rezult clar c biroul H. și-a depșit atribuțiile prevzute în fișele posturilor componenților lui și a procedat la achiziționarea unor bunuri considerate de ei “necesare”. Mai mult, instanța de fond a omis s observe c prin nota explicativ dat cu ocazia cercetrii prealabile, reclamanta a recunoscut fapta de a fi înclcat procedurile de achiziție spunând clar c “nu are atribuții de achiziție”. Mai departe, analizând textul Deciziei atacate, reiese c înclcarea procedurilor de achiziție nu s-a produs cu vinovție – pentru c așa concluzioneaz Comisia pentru cercetarea prealabil, dar s-a produs datoritinacțiunii șefei de birou care nu a atenționat pe subaltern cu privire la depșirea atribuțiilor de serviciu, lsându-1 s continue legturile telefonice cu firma de la care au fost aduse bunurile, atât înainte de concediu cât și dup plecarea dânsei în concediu. Vinovția dânsei nu s-a putut dovedi decât indirect prin inacțiunea, prin neluarea unei atitudini ferme în ceea ce privește achiziționarea respectivelor bunuri. Mai mult, s-a avut cunoștinț direct – prin chiar vorbele sale, despre crezul reclamantei cu privire la dreptul biroului pe care-1 conducea la a obține acele bunuri. Ori, prin aceste cuvinte, dânsa întrește convingerea c nu numai nu a luat atitudine faț de desele legturi telefonice cu firma de la care s-au adus bunurile dar a și încurajat pe subalterni în luarea acestei decizii de a aduce și a instala niște bunuri despre care nu aveau certitudinea c au fost aprobate de conducerea instituției.

Cât privește data producerii faptei, aceasta nu reiese din referatul care st la baza emiterii deciziei dar, data emiterii deciziei de sancționare disciplinar este în strâns legtur cu data la care conducerea ia la cunoștinț despre fapta produs. Deci, are relevanț data lurii la cunoștinț nu data producerii – care oricum se încadreaz undeva în perioada 27.08.2007-23.09.2007-în care reclamanta a efectuat concediu de odihn; aceasta însemnând c nu s-a ieșit din termenul prevzut de lege pentru emiterea deciziei de sancționare nici pentru aplicarea sancțiunii.

Instanța a reținut o stare de fapt greșit fcând o aplicare greșit a legii, deoarece:

– nu au fost înclcate dispozițiile art.268 alin.2 lit.a) și b) din Codul muncii – fapta fiind descris prin decizia de sancționare;

– nu are relevanț neprecizarea datei la care a avut loc svârșirea faptei din moment ce Referatul prin care s-a adus la cunoștința conducerii despre aceasta, poart nr.9804 din 12.11.2007 iar fapta s-a produs la sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie – deci în interiorul termenului de 6 luni;

Regulamentul intern este în curs de finalizare deci nu au fost înclcate disp.art.268 alin.2 din Codul muncii.

Prin întâmpinarea formulat de reclamanta, s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea ca legal și temeinic a sentinței civile nr.265/26.02.2008 pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.

Analizând actele și lucrrile dosarului, prin prisma criticilor formulate, Curtea constat urmtoarele:

Prin decizia nr.143/13.12.2007 pârâta respectiv Administrația Național “Apele Române” – Direcția Apelor Map rocedat la sancționarea reclamantei cu “avertisment scris”, fr afectarea drepturilor salariale, conform prev.art.264(1) lit.a din Codul muncii, coroborat cu art.92(2) lit.a din contractul colectiv de munc în vigoare.

În sarcina reclamantei s- reținut referatul 9804/12.11.2007 și declarația dat de reclamant, procesul-verbal nr.10499/30.11.2007 și aprecierea înclcrii procedurilor cu vinovție.

Așa cum bine a reținut instanța de fond în litigiul de faț, pârâta nu a reținut în obligațiile ce îi reveneau reclamantei pentru a aplica corect disp.art.268 alin.2 lit.a și b Codul muncii.

Astfel, faț de prevederile artate pârâta nu a reținut aspectele legale cu privire la “descrierea faptei”, “precizarea prevederilor din statutul personal, regulamentul intern sa-u contractul colectiv de munc aplicabil care au fost înclcate de salariat” – pe care instanța trebuia s verifice cum acestea au fost sau nu îndeplinite.

Intr-adevr “abaterea disciplinar este o fapt în legtur cu munca, dar aceasta trebuie bine dovedit” de pârâta de faț cu respectarea dispozițiilor legale precizate de Codul muncii.

Pârâta în recursul formulat arat c “regulamentul intern” este în curs de finalizare, deci cum s-a procedat la sancțiune fr a cunoaște reglementrile cuprinse în acest regulament. Cu alte cuvinte, dac fapta nu este reglementat în acesta, posibilitatea sancțiunii disciplinare în lipsa cadrului normativ convențional nu este legal posibil.

În concluzie, faț de aspectele prezentate, ținând seama de prev.art.312 Cod pr.civil, urmeaz s se resping recursul declarat de pârât, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Național “Apele Române” B, Direcția Apelor M, cu sediul în Târgu-M,-, împotriva sentinței civile nr.265 din 26 februarie 2008, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.

IREVOCABIL.

Pronunțat în ședinț public, azi 13 Iunie 2008.

Grefier

Red.AV

Tehnored.CC/2 exp.

25.08.2008

Jd.fd.,

Asist.jud. C-tin