Contestație decizie de sancționare. Decizia 1150/2008. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.1150

Ședința publică din data de 18 iunie 2008

PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu

JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu

: – –

Grefier: –

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata – ” ” SA, prin reprezentant legal, cu sediul în B, de Nord, nr. 1- 3,sector 1, împotriva sentinței civile nr.681 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-contestatoare -, domiciliată în P,-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-intimată – ” ” SA, , pentru intimata-contestatoare -, avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.63/2008.

Procedura legal îndeplinită.

Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.

Consilier juridic pentru recurenta-intimată – ” ” SA și avocat pentru intimata-contestatoare -, declară că nu mai au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.

Având cuvântul în fond pentru recurenta-intimată – ” ” SA, consilier juridic solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței, iar pe fond să se mențină decizia nr.78/17.09.2007 emisă de recurentă. Solicită întoarcerea executării, întrucât sentința instanței de fond a fost pusă în executare, dar precizează că nu are la acest moment dovezi, iar dacă instanța va amâna pronunțarea va depune înscrisuri în sensul celor susținute.

Curtea pune în discuția părților admisibilitatea unei cereri noi – întoarcerea executării – direct în calea de atac a recursului, în raport de dispozițiile art.4041 Cod procedură civilă.

Consilier juridic pentru recurentă apreciază că este posibilă întoarcerea executării în temeiul art.4041 Cod procedură civilă. Arată că prima instanță nu a ținut cont de probele administrate, astfel la fila 44 există dovada convocării contestatoarei la cercetarea disciplinară. Se reține că decizia de sancționare a contestatoarei este lovită de nulitate întrucât nu ar fi fost respectate dispozițiile de la art.264 Codul muncii, dar solicită să se observe că nulitățile sunt cele prevăzute la art.267 Codul muncii. Apreciază că au fost respectate prevederile Codului muncii, decizia de sancționare fiind emisă în baza unei note de relații, iar cercetarea disciplinară făcându-se potrivit legii. Mai critică soluția primei instanțe care nu s-a pronunțat și cu privire la decizia nr.72/31.08.2007, contestată prin petitul cererii de chemare în judecată, ci s-a pronunțat numai cu privire la decizia nr.78/17.09.2007.

Având cuvântul în fond pentru intimata-contestatoare -, avocat apreciază că este inadmisibilă cererea de întoarcere a executării sentinței instanței de fond, precizând că nu are cunoștință ca intimatei să-i fi fost achitată vreo sumă de bani, iar recurenta nici nu a produs dovezi în sensul susținerilor sale.

Cu privire la recurs apreciază că acesta este nefondat și solicită respingerea lui, să se mențină ca legală și temeinică soluția instanței de fond, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței pe care o depune la dosar. Așa cum reține și prima instanță nu au fost respectate prevederile art.264 lit.c din Codul muncii, retrogradarea făcându-se nu în cadrul aceleiași funcții, contestatoarea fiind încadrată dintr-o funcție calificată într-una necalificată.

Învederează că nu s-a făcut convocarea contestatoarea, iar sancțiunea disciplinară a avut la bază o notă făcută în aceeași zi cu emiterea deciziei, ci nu așa cum prevăd dispozițiile Codului muncii, cu 5 zile nelucrătoare înainte.

Cu privire la decizia de sancționare nr.72/31.08.2007 arată că aceasta a fost anulată chiar de însăși recurentă prin emiterea deciziei nr.78/17.09.2007, de altfel contestatoarea și-a și precizat acțiunea în acest sens.

Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată.

După terminarea dezbaterilor s-a prezentat consilier juridic pentru recurenta-intimată care depune o copie a fluturașului de salariu pe luna mai 2008 al intimatei-contestatoare, cu care face dovada executării sentinței instanței de fond.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- contestatoarea – a solicitat în contradictoriu cu intimata -” ” SA B să se constate nulitatea absolută a deciziei nr.72/31 august 2007, repunerea în drepturile avute anterior emiterii acesteia și restituirea eventualelor drepturi reținute ilegal prin aplicarea deciziei contestate.

În motivarea contestației, contestatoarea a susținut că este salariata societății intimate în funcția de conductor VD, iar în ziua de 20 august 2007 era de serviciu la vagonul 473 aflat în compunerea trenului 498 ce staționa în vama G; că la controlul efectuat a fost depistat un călător ce nu avea titlu de rezervare pentru locul 31 întrucât avea legitimație de călătorie-nr.4372 emisă de calea ferată bulgară.

Contestatoarea a mai arătat că pentru această pretinsă abatere disciplinară a fost sancționată cu retrogradarea din funcția de conductor VD în cea de muncitor necalificat, fără a se menționa în decizie temeiul de drept al măsurii dispuse.

La primul termen de judecată contestatoarea a depus o completare a cererii inițiale prin care a contestat și decizia nr.78 emisă la data de 17 septembrie 2007 și primită pe parcursul procesului prin care societatea intimată a anulat prima decizie, nr.72/2007 deoarece conține mai multe erori de redactare(fila 12) susținând că menține toate motivele pentru care a contestat prima decizie și capetele de cerere aferente.

Intimata -” ” SA Baf ormulat întâmpinare (filele 14-15) la care a atașat cele două decizii contestate și pe care a precizat-o la termenul de judecată din 21 nov.2007(filele 26 -28) solicitând respingerea contestației ca rămase fără obiect pentru că decizia contestată având nr.72/2007 a fost anulată prin emiterea deciziei nr.78/17 sept.2007.

Părțile și-au luat reciproc interogatorii.

Prin concluziile scrise formulate, societatea intimată a invocat două excepții: a prematurității contestației la decizia nr.78/2007 dar și a tardivității introducerii contestației, cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de art.268 alin.5 din Codul muncii (filele 68-74).

Prin sentința civilă nr.681 pronunțată la 25 februarie 2008, Tribunalul Prahovaa respins ambele excepții și în fond a admis contestația modificată, constatând nulitatea absolută a deciziei nr.78/17 sept.2007 emise de societatea intimată, a obligat intimata la plata către contestatoare a drepturilor salariale reținute în baza respectivei decizii și la 500 lei cheltuieli de judecată

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit următoarele:

În privința celor două excepții invocate de intimată, tribunalul a constatat că termenul de 30 zile prevăzut de art.268 alin.5 din Codul munciia fost respectat în condițiile în care contestatoarea -, primind cea de doua decizie la data de 18 oct.2007 a contestat-o la primul termen de judecată, cererea completatoare purtând data de 7 noiembrie 2007

În plus, la data de 4 oct.2007 a fost contestată decizia inițială, nr.72/2007, iar cea de a doua decizie, nr.78/2007 a fost contestată la data de 7 noiembrie 2007, fără a fi prematur introdusă cererea completatoare a șa cum a susținut intimata.

Referitor la fondul cauzei, prima instanță a reținut că decizia nr.78/2007 este lovită de nulitate absolută pentru încălcarea dispozițiilor art.264 alin.1,lit.c din Codul muncii, în sensul că retrogradarea din funcție nu s-a realizat în cadrul aceleiași profesii ci din aceea de conductor VD în cea de muncitor necalificat, nefiind posibilă în legislația română retrogradarea dintr-o funcție calificată într-una necalificată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a exercitat recurs intimata -” SA” B (filele 4-7)criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Sub un prim aspect, recurenta a susținut că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra contestației deciziei nr.72/31.08.2007 cu care a fost inițial învestită, cercetând doar contestația la cea de a doua decizie.

O altă critică vizează greșita aplicare a prevederilor art.264 alin.1, lit.c din Codul muncii pe care societatea recurentă a susținut că le-a respectat întocmai la aplicarea sancțiunii.

Recurenta a mai susținut și că prima instanță nu a ținut seama de proba existentă la dosar referitoare la convocarea salariatei pentru cercetarea prealabilă, fiind astfel respectate dispozițiile art.267 alin.2 din Codul muncii.

Cu prilejul dezbaterilor, recurenta a formulat o nouă cerere în recurs, solicitând ca instanța de control judiciar să dispună întoarcerea executării silite întrucât sentința instanței de fond pe care a recurat-o a fost pusă în executare.

Curtea, în raport de această solicitare a pus în discuția părților, din oficiu excepția inadmisibilității cererii, luând concluziile ambelor părți (fila 14) stabilind că întoarcerea executării astfel cum este reglementată de dispozițiile art.4041 și art.4042 cod pr.civ. este o instituție de drept procesual care are drept efect restabilirea situației anterioare desființării unui titlu executoriu sau executării silite însăși.

În recurs potrivit art.305 rap.la art. 294 cod pr.civ.nu se pot formula cereri noi și nu se pot produce probe noi-cu excepția înscrisurilor, ori cererea de întoarcere a executării este pe de o parte o cerere nouă, iar pe de alta, regimul său juridic este cel al oricărei cereri de chemare în judecată, fără nici un fel de drogări sub aspectul normelor procesuale aplicabile.

În măsura în care prin soluționarea recursului se va desființa titlul executoriu, sunt incidente dispozițiile art.311alin.2 cod pr.civ. care operează de plin drept, astfel că pentru aceste motive Curtea va respinge cererea ca inadmisibilă.

Referitor la fondul cererii de recurs, verificând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în cauză dar și sub toate aspectele, conform art.3041 cod pr.civ. Curtea constată că recursul exercitat este nefondat și urmează a fi respins ca atare, pentru considerentele care succed:

În mod corect prima instanță, învestită inițial cu soluționarea contestației împotriva deciziei nr.72/31 aug.2007, s-a pronunțat prin hotărârea atacată asupra contestației modificate care vizează exclusiv decizia nr.78/17 sept.2007 emisă de intimată și prin care aceasta a anulat decizia anterioară(fila 13 dosar fond).

Este evident că o decizie anulată de chiar emitent nu mai poate face obiectul controlului de legalitate și temeinicie al instanței de judecată, fiindcă prin anulare efectele ei încetează, astfel că prima critică a recurentei în sensul nepronunțării instanței de fond asupra deciziei anulate, nu se justifică.

Ambele excepții invocate de intimată au fost corect soluționate de instanța de fond care, în raport de data contestației formulate de salariată împotriva celei de a doua decizii purtând nr.78/2007 și de care aceasta a luat cunoștință la 18 oct.2007, a constatat că cererea completatoare formulată la data de 7 noiembrie 2007 nu este nici tardivă, nici prematură cum recurenta a susținut inclusiv în calea de atac exercitată.

Referitor la critica din recurs vizând greșita aplicare a prevederilor art.264 alin.1, lit.c din Codul muncii pe care societatea recurentă a susținut că le-a respectat întocmai la aplicarea sancțiunii, Curtea constată că sancțiunea retrogradării în funcție trebuia realizată în cadrul aceleiași profesii, respectiv conductor VD, eventual de la clasa 22 de salarizare în care este încadrată salariata, într-o alta, inferioară conform grilei de salarizare(fila 47) iar nu într-o funcție necalificată, astfel cum intimata a procedat.

Sub acest aspect, în mod legal și temeinic, prima instanță a constatat încălcarea prevederilor art.264 alin.1,lit.c din Codul muncii, dispoziții care atrag nulitatea deciziei emise.

În plus, sancțiunea nulității absolute a deciziei nr.78/2007 este aplicabilă și pentru nesocotirea procedurii legale referitoare la cercetarea prealabilă, în condițiile reținute de instanța de fond privind lipsa convocării salariatei în scris de către persoana împuternicită de angajator să realizeze cercetarea prealabilă, cu precizarea: obiectului, datei, orei și locului întrevederii pentru derularea respectivei proceduri.

Declarația luată în tren, la locul faptei ce a fost considerată abatere disciplinară, la 20 august 2007(fila 35 dosar fond) urmată de o notă de relații, luată ulterior(fila 43) nu răspunde exigențelor textului de lege sus-citat și drept urmare are ca efect nulitatea absolută a deciziei emise cu nerespectarea dispozițiilor art.267 alin.1-4 din Codul muncii.

Constatându-se deci că intimata a nesocotit dispoziții legale ce atrag potrivit legislației muncii, nulitatea absolută a deciziei nr.78/2007 emise pentru a anula o decizie conținând erori ale aceleiași intimate, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele și care va fi menținută în totalitate, ca efect al respingerii recursului de față ca nefondat, în conformitate cu prevederile art.312 cod pr.civ.

Văzând și cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimata-contestatoare, în temeiul art.274 cod pr.civ. Curtea va obliga pe recurenta-intimată la plata cu acest titlu a sumei de 400 lei reprezentând onorariul avocatului ales (fila 12).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil[ cererea de întoarcere a executării formulate în recurs de recurenta-intimată -” SA”

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată -” SA” B cu sediul în municipiul B de Nord, nr.1-3, sector 1, cod poștal – prin reprezentanții săi legali în contradictoriu cu intimata-contestatoare – domiciliată în municipiul P,-, cod poștal -, județul P împotriva sentinței civile nr.681 din 25 februarie 2008 Tribunalului Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 iunie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu

– – – – – – – –

Fiind în concediu de odihnă

prezenta se semnează de

Președintele instanței

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Tehnored.2 ex./02.07.2008

/

.fond nr- Trib.

Jud. fond