Dosar nr- – cont.dec. de sancționare –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE DREPTURI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1165
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela JUDECĂTOR 3: Sas
Grefier
La ordine, judecarea recursului declarat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței civile nr.640 din 13 mai 2009 a Tribunalului Botoșani – secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul recurentei și contestatorul intimat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
La data de 27 ianuarie 2009 pe rolul Tribunalului Botoșania fost înregistrată sub nr- contestația formulată de împotriva Deciziei – din 7 ianuarie 2009 emisă de Casa Județeană de Pensii B prin care s-a dispus recuperarea sumei de 7788 lei cu titlu de pensii plătite cu nerespectarea art. 92 alin.1 din Lg. 19/2000.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că, decizia este ilegală și în contradicție cu Decizia nr. 54 din 4.06.2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție care prevede că persoanele alese în funcțiile de consilier local, pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțial cu indemnizația prevăzută de disp. art. 34 din Legea 393/2004. Că, exercitarea de către consilierul local a atribuțiilor ce îi revin în această calitate nu reprezintă o activitate profesională în sensul prevederilor art. 94 alin. 1 din Legea 19/2000 deoarece nu constă în prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie, având la bază exercitarea unui mandat în interes public, nu personal.
Contestatorul a mai solicitat suspendarea executării Deciziei de imputare nr. – din 07.01.2009 și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
La 29.04.2009 a depus întâmpinare Casa Județeană de Pensii B prin care a solicitat respingerea contestației.
În motivare a arătat că numitul este beneficiarul unei pensii anticipate conform Deciziei nr. – din 05.08.2004 și că, în conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. 1) lit. b) din Legea 19/2000, beneficiarii unei pensii anticipate nu poate cumula dreptul de cu o altă activitate din cele cuprinse la art. 5 din Legea 19/2000.
Prin sentința civilă nr. 640 din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- a fost admisă contestația, anulată decizia nr. – din 7.01.2009, obligată intimata să restituie contestatorului sumele reținute cu titlu de debit în contul deciziei contestate și a fost respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind suspendarea executării deciziei nr. -/7.01.2009 până la soluționarea contestației.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Așa cum prevede art. 92 alin. 1 lit.b) plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute laart. 5alin. (1) pct. I și II;
Articolul 5 alin. 1 pct. II din Legea 19/2000 arată că în sistemul public sunt asigurate obligatoriu persoanele care-și desfășoară activitatea în funcțiile elective pe durata mandatului.
Deci pentru a fi incidente disp. art.94 din Legea 19/2000 ar trebui ca numitul să obțină venituri dintr-o activitate profesională.
Însă activitatea de consilier local nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale.
Astfel persoana ce ocupă o asemenea funcție electivă nu încheie un contract de muncă iar relațiile dintre consilier și consiliul local nu sunt specifice raporturilor dintre un angajator și un salariat.
Indemnizația pe care o primește un consilier local este o renumerație ocazională și nepermanentă în sensul art. 34 din Legea 393/2004 și poate fi acordată numai în măsura în care persoana în cauză participă la ședințe.
Atâta timp cât nu a obținut un profesional în sensul art. 94 din Legea 19/2000 rezultă că putea să beneficieze și de plata pensiei anticipate.
În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiției prin decizia în recurs în interesul legii nr. 54 din 04 iunie 2007 publicată în Monitorul oficial 138 din 22 februarie 2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, în sensul că reclamantul nu poate cumula pensia cu veniturile de care beneficiază în calitate de consilier local, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 92 al. 1 lit. b din Legea 19/2000.
A arătat recurenta că pentru indemnizațiile primite de aceste persoane se datorează contribuții de asigurări sociale, perioadele respective constituind stagii de cotizare.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Intimatul, legal citat a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. – din 7.01.2009 recurenta Casa Județeană de Pensii Bad ispus recuperarea drepturilor de achitate către reclamant în cuantum de 7788 lei, motivat de faptul că a cumulat pensia anticipată cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională.
Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. a – f din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: copiii rămași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, nevăzători, pensionarii pentru limită de vârstă, pensionari de invaliditate de gradul III, beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale care exercită funcția de consilier local sau județean, pensionarii de invaliditate care exercită funcția de consilier local sau județean. Dispozițiile art. 94 al. 1 lit. e și f sunt reproduse astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 209/2008.
Articolul 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali stabilește că pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință.
Potrivit aceluiași act normativ numărul maxim de ședințe pentru care se acordă indemnizația este de o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 393/2004).
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță această indemnizație nu are un caracter permanent, este o remunerație ocazională neputând fi asimilat cu un venit realizat dintr-o activitate profesională.
De altfel, consilierii locali își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleși, în puterea acestui mandat, neputându-se reține că prestează o activitate profesională în înțelesul dispozițiilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție care prin decizia nr. 16 din 18.02.2008 a reținut că natura juridică a indemnizației de ședință la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil de a se constitui în cumul împreună cu pensia.
Astfel, reține Curtea că, indemnizația de care beneficiază contestatorul intimat nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate fi asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, neavând o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Prin decizia nr. 54/4.06.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004.
Această decizie este obligatorie pentru instanță, așa cum impune art. 329 al. 3 Cod procedură civilă.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr.640 din 13 mai 2009 a Tribunalului Botoșani – secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond.
Tehnored.
Ex. 2/23.10.2009
