ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 140
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
— –
Grefier –
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de contestatoarea, domiciliată în G, str. – -,. 23,.C,.1,.8, județul D, cu domiciliul ales în B,-, -.1,.6, sector 3 și de intimatul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, reprezentat de Biroul Juridic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1403 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-contestatoare, reprezentată de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 6 din 27.01.2009, și recurentul intimat Ministerul-Public-Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, reprezentat de .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru.
Consilier juridic, pentru recurentul-intimat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, depune la dosar un set de înscrisuri, respectiv: Referat din 11.12.2008 întocmit de, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești; borderou privind evidența dosarelor; Ordinul nr. 4 emis de Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești sub nr. 324/I/3 din data de 24.03.2008, pe care le înmânează și părții adverse.
Avocat, pentru recurenta-contestatoare, având cuvântul solicită lăsarea cauzei la ultima strigare pentru a lua cunoștință de actele înmânate la acest termen de judecată de către recurenta-intimată.
Curtea, pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei-contestatoare să ia cunoștință de actele depuse în fața instanței și pentru a formula eventuale apărări cu privire la acestea, lasă cauza la ultima strigare.
După reluarea judecății, la ultima strigare, părțile având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursurilor.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurentul-intimat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, având cuvântul arată că sentința recurată este nelegală și netemeinică, întrucât instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin aprecierea că atribuțiile recurentei-contestatoare sunt stabilite prin fișa postului, însă potrivit art. 33 și urm. din Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul auxiliar de specialitate nu își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, ci este numit în funcția de grefier, pe bază de concurs.
Așadar, se precizează că obligativitatea întocmirii fișei postului, precum și respectării de către grefieri a îndatoririlor prevăzute în aceasta nu este cuprinsă în niciunul din actele normative care reglementează activitatea personalului auxiliar de specialitate.
De asemenea, se menționează că hotărârea este lipsită de temei legal deoarece în mod greșit prima instanță a luat în considerare doar activitatea desfășurată în funcția de conducere de către recurenta-contestatoare după data de 5 februarie 2008, dată la care i s-a comunicat fișa postului, iar funcția de grefier șef desfășurată a făcut obiectul controlului concretizat în cuprinsul actului de constatare despre care se face vorbire în cuprinsul deciziei contestate.
Astfel, prin actul de constatare s-a stabilit că sesizarea prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești este întemeiată întrucât din verificările efectuate a rezultat că recurenta-contestatoare a dat dovadă de neglijențe repetate și grave în modul de înregistrare a lucrărilor și dosarelor în registrele unității, în expedierea comunicărilor și a corespondenței, în arhivarea și conexarea dosarelor, precum și în atitudinea manifestată față de superiorii ierarhici, situație dovedită cu actele depuse la dosar.
Totodată, se arată că pentru concursul de promovare în funcții de conducere al grefierilor se are în vedere ca aceștia să fi desfășurat o activitate profesională deosebită, însă o persoană care a fost sancționată nu mai poate îndeplini o astfel de funcție.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Avocat, pentru recurenta-contestatoare, având cuvântul arată că instanța de fond în mod greșit a respins ca neîntemeiată excepția invocată privind nulitatea absolută a Deciziei nr. 42 din 12 martie 2008, întrucât aceasta nu îndeplinește cerințele legale imperative prev. de art. 89 alin.3 lit.a-c din Legea nr. 567/2004 și art. 268 Codul muncii.
Astfel, decizia contestată nu precizează data săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 89 alin.2 și nu a fost comunicată în termenul prevăzut de lege, ci la data de 20.03.2008.
De asemenea, menționează că instanța a manifestat rol activ însă, în interesul intimatei, prin admiterea probei cu înscrisuri care nu a fost solicitată de aceasta prin întâmpinare și nici până la prima zi de înfățișare, nefiind supusă
dezbaterilor, deși, potrivit art. 287 Codul muncii, sarcina probei revenea acesteia în calitate de angajator.
Totodată, învederează că este neîntemeiată reținerea de către instanță ca faptă ce constituie abatere disciplinară neexpedierea unor plângeri fără a fi precizate cu date corespunzătoare pentru identificarea acestora, procedând în sensul că pentru a angaja răspunderea unei persoane, faptele considerate abateri disciplinare trebuie descrise în concret și nu generic, iar nerealizarea acestei cerințe nici chiar de instanța de judecată nu poate angaja răspunderea disciplinară și poate fi justificată într-un singur mod al inexistenței faptelor, activitatea privind expedierea plângerilor, precum și alte expediții după data de 5.02.2008, fiind exercitată de un alt grefier.
Așadar, nu poate răspunde disciplinar nici pentru împrejurarea că nu a depus dovezile de comunicări în 33 dosare, cu motivarea că prin procesul verbal încheiat la 14.01.2008 nu au fost identificate dosarele, lucru confirmat și de un alt grefier care a semnat procesul verbal.
Astfel, arată că a procedat la încheierea procesului verbal din 14.01.2008 față de faptul că începând cu această dată a intrat în concediu de odihnă impus până la 5.02.2008, timp în care au fost găsite dosarele, situație despre care nu poate fi răspunzătoare.
În continuare precizează că recurenta-contestatoare în cei 17 ani de activitate nu a fost sancționată niciodată, ba mai mult decât atât și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu foarte bine, este bine pregătită fiind absolventă a facultății de drept, iar examenul de promovare în funcția de grefier șef l-a absolvit cu nota 10.
Pentru motivele expuse, solicită admiterea recursului în sensul celor învederate.
Față de recursul declarat de intimat, arată că argumentele învederate de acesta în sensul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege, nu pot fi reținute deoarece prima instanță reținut corect că într-adevăr atribuțiile funcției sunt prevăzute în legile și regulamentele specifice pe care contestatoarea trebuia să le cunoască, însă în fișa postului se enumeră atribuțiile care revin salariatului, ea constituindu-se într-o concretizare a obligațiilor principale pe care și le asumă prin încheierea contractului individual de muncă și, de asemenea, atribuțiile din fișa postului au ca izvor prerogativa organizatorică de care dispune angajatorul și face parte integrantă din contractul individual de muncă având caracterul obligatoriu al acestuia.
De asemenea, menționează că primul procuror nu a efectuat o organizare corespunzătoare a activității și a urmărit înlăturarea din funcție a contestatoarei, sens în care a transmis date nereale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, fiind preluate fără o verificare în prealabil.
Cu privire la înscrisurile depuse la acest termen de judecată, învederează că acestea sunt contrafăcute, față de împrejurarea că au o dată ulterioară emiterii deciziei de sancționare.
Având în vedere motivele invocate solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă, ca nefundat, sens în care depune concluzii scrise.
Consilier juridic, pentru recurentul-intimat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, având cuvântul, față de recursul declarat de contestatoare, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată.
Contestatoarea a solicitat anularea deciziei nr.42 din 12 martie 2008 emise de intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI și reintegrarea sa pe funcția de grefier șef deținută anterior în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești.
În motivarea contestației s-a susținut că nu a comis abaterile disciplinare reținute în sarcina contestatoarei prin decizia de sancționare având ca obiect revocarea din funcție, în măsura în care a fost luată împotriva sa urmare repetatelor raporturi conflictuale generate de atitudinea ostilă și subiectivă a Primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești și aceasta după ce în perioada iunie-noiembrie 2007 a îndeplinit sarcinile de serviciu a 2 grefieri ca și cele specifice grefierului șef, ceea ce a impus prestarea unei activități și peste programul normal de lucru și în zilele de sămbătă și duminică, în final fiind numită grefier șef la data de 12 decembrie 2007, dar fișa postului i-a fost înmânată abia la 5 februarie 2008, ulterior invocând și excepția nulității deciziei de sancționare, pretinsele fapte nefiind menționate în concret.
Intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată față de neglijențele repetate și grave în activitatea prestată de contestatoare în legătură cu modul de înregistrare a lucrărilor în activitatea depusă la unitatea de procuratură, inclusiv cu privire la arhivarea, conservarea dosarelor, înregistrarea dosarelor, așa și cum rezultă și din actul de constatare nr.1200/VI/4/2008 întocmit de organele de control ierarhic superioare.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Dâmbovița, a respins excepția nulității deciziei de sancționare, iar decizia a fost modificată în parte în sensul înlocuirii sancțiunii de revocare din funcție cu cea a reducerii indemnizaței de conducere cu 15% pe timp de 3 luni, reținându-se în esență că deși au fost comise unele abateri disciplinare avându-se în vedere pregătirea profesională deosebită a contestatoarei, în condițiile create deficiențele constatate neavând un caracter grav de natură să justifice sancțiunea aplicată, ca și perioada scurtă în care și-a desfășurat activitatea în funcția din care a fost revocată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În recursul său, contestatoarea a susținut că soluția pronunțată de instanța de fond prin care a fost înlocuită sancțiunea inițial aplicată este greșită deoarece nu a comis nicio abatere disciplinară, chiar instanța de fond reținând modul relativ în care s-a argumentat comiterea unor abateri folosindu-se sintagma “se pare”
cu privire la slaba organizare a modului de funcționare a grefei parchetului, iar multe acte pretins doveditoare, au fost depuse în decursul cercetării prealabile.
A susținut intimatul în cadrul motivelor de recurs că se impune modificarea sentinței și casarea sentinței prin respingerea contestației ca neîntemeiată.
Astfel, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești adăugând la lege. în sensul că fișa postului la care face referire instanța de fond nu este prevăzută pentru personalul auxiliar de specialitate, în speță grefier, legea nereglementând existența unei fișe a postului, și pe fond contestatoarea a dovedit neglijențe repetate și grave în legătură cu modul de înregistrare a lucrărilor și dosarelor în registrele unității, în expedierea comunicărilor și corespondenței, în arhivarea și consevarea dosarelor ca și în atitudinea manifestată față de superiorii ierarhici.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului, prevederile art.304 și 3041Cod procedură civilă ca și a celorlalte dispoziții legale ce au incidență în cauză, constată că recursurile civile de față, sunt nefondate.
Analizând probele administrate în cauză, se constată că o parte din pretinsele abateri ale contestatoarei nu au caracterul de concretitudine necesar pentru a fi reținute ca atare în sarcina acesteia, iar o altă parte au fost comise, dar nivelul de gravitate ale acestora este mult redus.
Aceasta în condițiile în care contestatoarea a desfășurat în concret un volum de activitate foarte consistent, peste limitele funcției îndeplinite, ceea ce impune concluzia că unele deficiențe constate de către organele competente la 9 ianuarie 2008 și 31 martie 2008 nu-i pot fi imputate în totalitate acesteia, cu atât mai mult cu cât au existat și deficiențe la nivelul sectorului grefă al parchetului unde și-a desfășurat activitatea o perioadă de timp un singur grefier.
Nu este lipsit de relevanță nici faptul că în mod efectiv contestatoarea a funcționat ca grefier șef o scurtă perioadă de timp, aflându-se în concediu de odihnă și în concediu medical, după ce fusese numită grefier șef la data de 12 decembrie 2007.
Față de cele arătate, Curtea reține că într-adevăr sancțiunea aplicată contestatoarei, de revocare din funcție este excesivă, dar o sancțiune care trebuie să i se aplice este necesară așa cum a reținut prima instanță care a pronunțat o sentință legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubxistând motive de nulitate ale sentinței atacate în sensul disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursurile de față ca nefondate în baza art.312 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de contestatoarea, domiciliată în G, str. – -,. 23,.C,.1,.8, județul D, cu domiciliul ales în B,-, –
.1,.6, sector 3 și de intimatul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, reprezentat de Biroul Juridic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție B, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1403 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 27 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
– – – – –
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./17.02.2009
dosar fond- -/2008 Tribunalul Dâmbovița
judecători fond –
– G
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
