Contestație decizie de sancționare. Decizia 1627/2008. Curtea de Apel Tg Mures


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 1627/

Ședința publică din 28 2008

Completul compus din:

– Președinte

– Judecător

– Judecător

Grefier –

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători “CFR CĂLĂTORI SA – Regionala de Transport Feroviar de Călători B, cu sediul în B,-/A, jud. B, împotriva sentinței civile nr.903 din 12 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul-intimat, lipsă fiind pârâta-recurentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Reclamantul-intimat declară că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.

Reclamantul-intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. nr.903/12.05.2008 Tribunalul Mureșa admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta “CFR Călători” SA

A anulat decizia nr.522/C/07.02.2008 emisă de pârâta și a obligat-o pe aceasta, să restituie reclamantului drepturile salariale reținute în baza acestei decizii.

În considerentele hotărârii instanța de fond a reținut că, prin acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu Călători SA B B – Stația Tg. M, s-a solicitat anularea deciziei nr.522/7.02.2008 prin care a fost sancționat cu reducerea salariului cu 10% pentru 3 luni și restituirea sumei reținute.

In motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că, deși, deservise trenul 2443/2442 în 12 ianuarie 2008, cu plecare la ora 3,25, fără vreo discuție prealabilă, a fost avizat să deservească și trenul 1844 din 13.01.2008, deși, era în timpul liber.

Reclamantul a mai precizat și că refuzul de a deservi acel tren 1844, nu a adus niciun prejudiciu instituției, deoarece în ziua respectivă (13.01.2008), figurau alți salariați care deserveau ca dublură la alte trenuri, unde nu era absolut necesară prezența sa, putând fi redistribuiți la trenul 1844, lucru care s-a și întâmplat, mai mult, conform CCM nu era situație de urgență, consemn, stare de necesitate, care ar fi îndreptățit convocarea lui. Reclamantul a mai arătat că în regim de turnus, timpul minim de odihnă la domiciliu este de 16 ore, iar la cap de secție este egal cu J din timpul de serviciu prestat anterior, dar nu mai puțin de 2 ore.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta CFR Călători SA Regionala de Transport Feroviar de Călători B, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nelegală și menținerea deciziei de sancționare, arătând că prin faptele sale contestatorul nu și-a respectat obligațiile ce-i reveneau conform fișei postului pct.29 (“respectă instrucțiile, instrucțiunile, ordinele, dispozițiile, reglementările și legislația în vigoare”), Regulamentul Intern, cap.IV (“obligația de a realiza norma de muncă sau după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului”).

S-a mai arătat în întâmpinare și că, în aplicarea sancțiunii de reducere a salariului de bază cu 10% pe trei luni, s-a avut în vedere și aspectul săvârșirii anterioare a altor abateri disciplinare, sancțiuni ce nu au fost contestate la vremea respectivă de salariat, dar nici nu au condus către o corecție a acestuia, astfel că s-a impus aplicarea unei sancțiuni drastice potrivit cu caracterul grav al abaterii sale, aceea de a nu se prezenta la serviciu și că sancțiunea disciplinară aplicată contestatorului este proporțională cu gravitatea abaterilor săvârșite și justificate și de conduita necorespunzătoare a acestuia, avută și anterior când a mai comis astfel de abateri.

Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că prin Decizia nr.522/C/7 februarie 2008, CFR Călători SA Regionala de Transport Feroviar de Călători B Stația Tg. Mad ispus ca, având funcția de conducător tren în cadrul B, Stația Tg. M este sancționat disciplinar, cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o perioadă de trei luni conform art.264 ind.l lit.d din Codul muncii. S-a mai reținut că prevederile încălcate sunt din RI cap.IV, pct.B (a), Fișa postului pct.29 și că conformitate cu art.267 alin.3 din Codul muncii, din cauza neprezentării la convocarea făcută s-a dispus sancționarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Conform Raportului de cercetare s-a reținut că la ieșirea reclamantului din turnus în data de 12.01.2008 de la tren 2443, acesta este avizat de către șeful tură la comanda personalului de serviciu, pentru prezentare la tren 1844 din data de 13.04.2008 în locul conductorului de tren care era în concediu medical.

Din același raport, mai rezultă, că reclamantul, conductorul de tren, a refuzat să ia la cunoștință avizarea înscrisă în registrul de avizări neprezentându-se astfel la tren 1844 în data de 13.01.2008 și că, în turnusul lunii ianuarie, era trecut de serviciu în data de 14.01.2008 la tren 4523/4522, în partida cu șef tren și doi conductori de tren și, în consecință, acesta conform instrucției 104 art.25, putea să înlocuiască conductorul de tren de la trenul 1844 din data de 13.01.2008.

In același raport, s-a mai reținut că reclamantul a fost convocat în data de 12.01.2008 pentru prezentare la cercetarea disciplinară în data de 14.01.2008, ora 9,00, dar că, deși, a luat la cunoștință convocarea sub semnătură, nu s-a prezentat în data de 14.01.2008 și că, în conformitate cu art.267 alin.3 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, din cauza neprezentării la convocarea făcută, s-a dispus sancționarea salariatului fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Conform dispoziției art.29 din Fișa postului pentru conductor tren I, acesta este obligat să respecte “instrucțiile, instrucțiunile, ordinele, dispozițiile, reglementările și legislația în vigoare”, iar punctul (a) din cap.IV din Regulamentul Intern (ambele invocate ca fiind încălcate în decizia de sancționare, prevede că salariatul, are obligația să realizeze norma de muncă sau după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform postului.

Pârâta CFR Călători SA Regionala de Transport Feroviar Călători B – Stația Tg. Mad epus la dosar o listă cu sancțiunile aplicate reclamantul în ultimii 3 ani, din care rezultă că în perioada 30.03.20U5 – 04.03.2007, acesta a avut 5 sancțiuni: avertisment scris, reducere salariu cu 5% respectiv de 10% și retrogradare cu 60 de zile.

Conform Contractului colectiv de muncă pentru anul 2007 – 2008, regimul de muncă în turnus este sistemul de muncă al personalului de drum (de locomotivă și de tren) stabilit în baza programului de circulație a trenurilor cu asigurarea normelor lunare de lucru.

In art.48 pct.5 din același contract, se prevede că programul de lucru respectă durata normală a timpului de muncă “stabilit prin grafic de șef tură, de turnus.”, la pct.6 al aceluiași articol se prevede când poate fi depășită durata normală a timpului de muncă: “înlăturarea efectelor calamităților, forța majoră. situații neprevăzute sau reparații la instalații și dispozitive.”, iar la pct.7, că “munca peste durata normală a timpului de muncă poate fi prestată și în alte situații deosebite impuse de necesitățile serviciului, la solicitarea scrisă a conducătorului unității sau subunității, cu consimțământul salariatului. Consimțământul scris devine obligație de serviciu”. Articolul 50 alin.4 prevede că “în regim de turnus, timpul minim de odihnă la domiciliu este de 16 ore, iar la cap de secție este egal cu timpul de serviciu prestat anterior, dar nu mai putin de 2 ore si că în situații deosebite, determinate de necesitatea bunei funcționări a unității sau a subunității, timpul minim de odihnă la domiciliu poate fi de cel puțin 12 ore.

In cauză a fost audiat în calitate de martor, un coleg al reclamantului, care a confirmat faptul că avizarea pentru trenul 1884, era peste programul de lucru al reclamantului, care trebuia să fie în timpul liber, că nu era nicio situație specială și că existau alte persoane care ar fi putut deservi trenul respectiv, lucru care s-a și întâmplat în lipsa consimțământului reclamantului.

Reținând cele de mai sus, tribunalul a constatat că acțiunea reclamantului este fondată, procedând în modul arătat în dispozitivul sentinței descris mai sus.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, pârâta “CFR” Călători SA B, care solicită odificarea sentin ei civile mai sus pronun ate, ntruc t instan a de fond, interpret nd gre it actul dedus judec ății, a schimbat elesul murit i dit ne ndoielnic al acestuia, astfel cum este prev zut acest aspect n cuprinsul prevederii art.304 pct.8) din Codul d e pr.civil; respingerea contesta iei i men inerea n tot a prevederilor deciziei de sanc ionare disciplinar nr.522/c/07.02.2008, prin care intimatul, a fost sanc ionat disciplinar cu ” reducerea salariului de baz cu 10% pe o perioad de 3 luni.

În fapt, arată că la data de 07.02.2008, angajatorul CFR, a emis decizia de sanc ionare nr.522/c, privind abaterea it de salariatul, conductor tren, n data de 12.01.2008, n sensul n care acest salariat a refuzat a lua la cuno tin ță de noul program al desf ăș ur rii serviciului u, respectiv de faptul urma a intra de serviciu a doua zi, n 13.01.2008, pentru deservirea trenului 1844. Refuzul de a lua la cuno tin ță s-a materializat n refuzul de a semna n condica de avizare a turnusului.

De i avea totu i cuno tin ță de prezentarea la serviciu n data de 13,01.2008, la tren 1844, salariatul nu s-a prezentat, astfel a nc lcat grav disciplina muncii, fapt pentru care a fost demarat cercetarea sa disciplinar. Respect nd ” aceea i linie” adoptat, salariatul, nu s-a prezentat nici la cercetarea disciplinar, de i a fost legal convocat la aceasta, refuz ndu- i astfel posibilitatea de a formula ap ri de care eventual se poat ine cont n analiza dosarului Aceste ap ri, n fapt, le-a ridicat numai prin contesta ia introdus la instan a de judecat competent.

Ulterior convoc rii i refuzului salariatului de prezentare la convocare, angajatorul, prin eful ierarhic al salariatului, a definitivat dosarul de cercetare i constat nd vinov ăția salariatului a finalizat dosarului i a propus sanc ionarea disciplinar. Persoana cu competen e de angajare n cadrul sucursalei Bas ociet ăț ii CFR, a aprobat sanc iunea propus i astfel, a fost emis decizia de sanc ionare n prezent contestat.

In stabilirea sanc iunii disciplinare, angajatorul, cu respectarea prevederilor art.266 din Codul muncii, a analizat toate aspectele intervenite n dosarul de cercetare precum i comportarea anterioar a salariatului n serviciu, faptul a fost sanc ionat disciplinar anterior iar abaterea disciplinar a fost it cu vinov ăție.

În drept, au fost invocate prev. art.299 și următoarele Cod pr.civilă, precum și textele actelor normative invocate în cuprinsul motivelor de recurs.

Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3041și 306 alin.2 Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:

Din lucrările dosarului, Curtea, reține că reclamantul a solicitat anularea deciziei nr.522/c/07.02.2008 emisă de pârâta cu obligarea acesteia să restituie drepturile salariale reținute în baza deciziei, arătând că în data de 12.01.2008, a deservit trenul 2443/2442 cu plecare la ora 3,25, fără vreo discuție prealabilă, a fost “avizat” să deservească și trenul 1844 din 13.01.2008, deși, erau alți salariați care deserveau ca dublură la alte trenuri, deci nu era impetuos necesară prezența sa, și nefiind declarată o situație de urgență, consemn, stare de necesitate, conform contractului colectiv de muncă.

Totuși, pârâta în conformitate cu art.264 ind.1 Codul muncii, l-a sancționat disciplinar pe reclamant, cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o perioadă de 3 luni, datorită faptului că au fost încălcate RI cap.IV, pct.B (a). În conformitate cu fișa postului art.29 și art.267 alin.3 din Codul muncii, pârâta depune la dosarul litigios o listă cu sancțiunile aplicate reclamantului pe ultimii 3 ani.

Așa cum bine a reținut și instanța de fond, conform Contractului colectiv de muncă pentru anul 2007 – 2008, (50-77), se deduce că termenul de “regim de muncă în turnus” este cu alte cuvinte, “sistemul de muncă al personalului de locomotivă și de tren”, prin care este consfințit “programul de circulație a trenurilor cu asigurarea exactă a normelor lunare de lucru” și anume:

– articolul 50 alin.4 prevede că “în regim de turnus, timpul minim de odihnă la domiciliu este de 16 ore, iar la cap de secție este “egal cu timpul de serviciu prestat anterior”, dar nu mai puțin de 2 ore, în situații deosebite, determinate de necesitatea bunei funcționări a societății, timpul minim de odihnă la domiciliu poate fi de cel puțin 12 ore;

– în art.48 pct.5 din Contractul colectiv de muncă, se prevede că programul de lucru este “stabilit pe bază de grafic de șef tură – de turnus.”;

– iar la pct.6 al aceluiași articol se prevede că perioada de lucru poate fi depășită numai pentru “înlăturarea efectelor calamităților, a forței majore sau în toate situațiile similar prevăzute.”CFR Călători”SA

Față de aceste dispoziții expres prevăzute în Contractul colectiv de muncă și anume în: art.50 alin.4, art.48 pct.5 și art.6, arătate mai sus, pârâta nu justifică o “situație specială”, pentru sancționarea disciplinară a reclamantului, deoarece conform prevederilor art.138 Codul muncii și “timpul de odihnă” este garantat de Codul muncii.

Pentru considerentele anterior relevate, constatând că în cauză nu se regăsesc motivele de nelegalitate invocate prin recursul dedus judecății și, neidentificând din oficiu vreun motiv de ordine publică, care să afecteze legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe care să-l pună în discuția părților, potrivit dispozițiilor art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei, conform prevederilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători “CFR CĂLĂTORI SA – Regionala de Transport Feroviar de Călători B, cu sediul în B,-/A, jud. B, împotriva sentinței civile nr.903 din 12 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 2008.

Red.AV

Tehnored.CC/2 exp.

05.12.2008

Jd.fd.

Asist.jud. C-tin