ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1785
Ședința publică din data de 23 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Alexandru Bobincă Ioana Cristina
– – –
Grefier –
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de reclamantul domiciliat în Slănic, str. -, nr.5. județ P, împotriva sentinței civile nr. 1477 pronunțată la data de 26 mai 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA SILVICĂ cu sediul în P,-, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus cerere prin serviciul registratură din partea recurentului reclamant prin care solicită să se ia act că își retrage recursul formulat.
Curtea, având în vederea cererea formulată de recurentul reclamant înțelege că acesta solicită judecata cauzei în lipsă și analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată rămânând în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul a formulat plângere împotriva hotărârii nr.2/07.02.2008 a Comitetului Director al Direcției Silvice P, solicitând anularea acesteia ca netemeinică și nelegală, cu consecința anularii deciziei nr.6 /10.01.2008 emisă de directorul Direcției Silvice P (prin care a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 30% pe o durată de o lună )
In motivarea plângerii, reclamantul a arătat că este angajat ca șef de district în cadrul Ocolului Silvic Slănic de 6 ani și lucrează în domeniu de peste 20 de ani.
De asemenea, a mai arătat că prin decizia contestată, s-a constatat că nu și-a îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu, respectiv că nu a urmărit activitatea pădurarului (titular al cantonului silvic nr. 20 “” din districtul nr. IV ) despre care s-a susținut că a săvârșit grave nereguli în activitatea sa prin încălcarea prevederilor nr.HG 427 /2004.
Totodată, contestatorul consideră că nu se face vinovat de încălcarea atribuțiilor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă și fișei postului, deoarece a urmărit activitatea pădurarilor aflați în subordinea sa și a verificat inclusiv activitatea pădurarului, astfel că în mod greșit i-a fost respinsă contestația formulată la Comitetul Director al Direcției Silvice P.
Contestatorul a considerat, în primul rând, că decizia nr.6/10.01.2008 emisă de Directorul Direcției Silvice P încalcă dispozițiile art.268 alin.2 lit.c din Codul Muncii, în sensul că nu sunt arătate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare prealabile și în al doilea rând, că deși au existat unele carențe în avizele de însoțire a materialului lemnos întocmite de pădurar, nu s-a produs niciun prejudiciu material întrucât pădurarul a menționat corect în avize cantitatea de material lemnos în metri cubi.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.268 din Codul Muncii, raportat la reglementările speciale din Codul Silvic.
In cauză au fost administrate probatorii cu interogatoriul pârâtei, înscrisuri și a fost audiat un martor la solicitarea reclamantului.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1477 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art.263 din Codul Muncii angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu și care constă intr-o acțiune sau inacțiune sâvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Prin decizia nr.6/10.01.2008 reclamantul a fost sancționat disciplinar, în calitate de șef de district în cadrul Ocolului Silvic Slănic cu reducerea salariului cu 30% pe o durată de o lună, conform art.48 alin.2 lit.c din nr.OUG 59 /2000 privind Statutul personalului silvic aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001 și ale art.100 lit.c din contractul colectiv de muncă pe anii 2007/2008 pentru faptul că nu a urmărit activitatea pădurarului, titular al cantonului silvic nr.20 “” din districtul nr. IV, în activitatea căruia s-au constatat grave nereguli prin încălcarea prevederilor nr.HG427/2004
Verificând cuprinsul deciziei contestate, tribunalul a constatat că respectă dispozițiile imperative ale art.268 Codul Muncii în sensul că aceasta cuprinde descrierea faptei săvârșite de reclamant, prevederile din regulamentul intern, contractul colectiv de muncă la nivel de unitate cât și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamant.
In ceea ce privește abaterea disciplinară propriu-zisă, tribunalul a constatat că aceasta constă în mai multe nereguli stabilite prin nota de constatare 1320/17.12.2007 în urma verificărilor din perioada 11-15.12.2007 în Cantonul 20 de la Ocolul Silvic Slănic, și a fost săvârșită de contestator, care potrivit fișei
postului avea atribuții de coordonare, organizare, instruire și control a activității pădurarilor din subordine.
S-a mai reținut de tribunal că martorul a recunoscut, fiind audiat de instanță, că nu a completat un aviz de expediție de material lemnos, iar în răspunsul la nota de relații, contestatorul recunoaște o parte din faptele ce i se impută.
Pentru toate aceste considrente, în baza disp.art. 268 din Codul Muncii, a art.48 alin.2 lit.c din nr.OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.427/2001, tribunalul a respins contestația.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat recurentul că în cauză nu sunt aplicabile disp.art.263 din Codul Muncii ci dispozițiile speciale ale art.48 alin.1 și 3 din nr.OG59/2000 privind Statutul Personalului Silvic.
A precizat recurentul că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei fapte din cele prevăzute de textul legal menționat anterior și că sancționarea sa reprezintă o măsură abuzivă și nejustificată întrucât în art.30 de ani de activitate nu a fost niciodată sancționat disciplinar.
Mai mult decât atât, nu au fost respectate disp.art.268 alin.2 Codul Muncii care prevăd, sub sancțiunea nulității absolute, obligația angajatorului de a invoca în decizia de sancționare care sunt motivele pentru care au fost înlăturate apărările contestatorului aduse cu ocazia cercetării disciplinare.
Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației așa cum a fost formulată.
Recurentul a formulat o cerere pentru termenul din data de 23.09.2008 prin care învedera instanței că nu își mai susține recursul întrucât litigiul s-a soluționat pe cale amiabilă.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei și de disp.art.3011Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță, în analizarea contestației formulate, a interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente în materia răspunderii disciplinare, constatând în mod just că măsura dispusă de angajator este în concordanță cu materialul probator și întrunește cerințele legale pentru valabilitate.
Astfel, Curtea constată că în mod corect prima instanță a apreciat că decizia de sancționare a fost emisă cu respectarea disp.art.268 Codul Muncii în sensul că aceasta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității de lege având totodată și suport probator în actele și lucrările dosarului.
Pentru aceste considerente, constatând că sentința primei instanțe este legală și temeinică, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în Slănic, str. -, nr.5. județ P, împotriva sentinței civile nr.1477 pronunțată la data de 26 mai 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA SILVICĂ cu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 23 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Alexandru Bobincă Ioana Cristina
– – – – – –
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./21.10.2008
dosar nr- Tribunalul Prahova
judecători fond –
–
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
