DECIZIA CIVILĂ nr. 189/2008-
Ședința publică din 07 februarie 2008
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimat SC SRL, cu sediul în – județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator -, cu domiciliul în O-. 21 județul B, împotriva sentinței civile nr. 660/LM/2007din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. -, având ca obiect: contestație decizie pensionare,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se reprezentantul recurentei intimat SC SRL – cons. jur. – în baza delegației de la dosar, precum și intimatul contestator –, asistat de reprezentantul său av. în baza împuternicirii avocațială 131/2008 emisă de Baroul Bihor – Cabinet individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, că intimatul contestator a depus întâmpinare la dosar prin registratura instanței, la data de 01.02.2008, după care:
Instanța comunică întâmpinarea de la dosar cu reprezentantul recurentei intimat, care solicită lăsarea la urmă a cauzei pentru a studia această întâmpinare și dosarul, după care depune la dosar note scrise împreună cu un set de acte, pe care le comunică și cu reprezentantul intimatului contestator.
Reprezentantul intimatului contestator nu se opune lăsării la urmă a cauzei în vederea studierii dosarului de către reprezentantul recurentei intimat.
Instanța lasă cauza la urmă, pentru a da posibilitatea reprezentantului recurentei intimat să studieze dosarul și întâmpinarea comunicată cu acesta la termenul de azi.
După reluarea cauzei, nefiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei intimat solicită admiterea recursului, desființarea sentinței instanței de fond, respingerea contestației și menținerea deciziei de desfacere a contractului de muncă ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. În susținerea celor solicitate se arată că în data de 27.06.2006 contestatorul a comis abateri disciplinare, a refuzat nemotivat să semneze fișa postului, a avut atitudini necorespunzătoare și jignitoare față de colegii de serviciu pe care i-a acuzat de furturi, a creat tensiune la locul de muncă, nu se poate colabora cu el, a mai fost sancționat pentru abateri disciplinare prin altă decizie, fiind vorba deci de abateri repetate. Prin solicitarea acestuia de a fi reintegrat pe postul vechi, contestatorul recunoaște că a fost angajat ca maistru și nu ca subinginer. Desfacerea contractului de muncă s-a făcut cu respectarea cerințelor legale, a fost legal citat pentru efectuarea cercetării disciplinare, există și dovada de la poștă în acest sens. Martorul citat de contestator nici măcar nu este angajat al societății, așadar nu are de unde să cunoască atitudinea acestuia la locul de muncă.
Reprezentantul intimatului contestator solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. Se arată că imputațiile aduse contestatorului nu sunt dovedite, refuzul acestuia de a semna fișa potului nu reprezintă o abatere gravă, a fost angajat în 02.11.2002 ca maistru, după care ani de zile nu a existat nici o fișă a postului. Abia în urma unui ce s-a făcut la societate în anul 2006 s-a pus problema existenței unei fișe a postului, fiind pus să semneze că îndeplinește atribuții de maistru, după ce patru ani de zile a depus activitate de subinginer, a avut atribuții de subinginer și a fost salarizat ca atare, deși în contractul de muncă era trecută funcția de maistru, a solicitat reîncadrarea în muncă conform sentinței, iar martorul invocat este angajat al unei firme de securitate aflată în colaborare cu societatea recurentă.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 660/LM/2007 din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. –, a fost admisă contestația formulată de contestatorul -, în contradictoriu cu intimata SC SRL și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. 1983/17.11.2006, de încetare a contractului individual de muncă și reintegrarea contestatorului pe funcția avută anterior concedierii. A fost obligată intimata, în favoarea contestatorului, la plata drepturilor bănești cuvenite de la data desfacerii contractului individual de muncă, până la data reintegrării efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut, din actele și lucrările de la dosar, că prin decizia nr. 1983, emisă de intimată la data de 17.11.2006, contestatorului i-a încetat contractul individual de muncă începând cu data de 20.11.2006, în temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 lit. f din muncii (fila 5 dosar), pentru abaterea disciplinară constând în fapta de a refuza semnarea fișei postului în 27.06.2006, îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu în mod repetat, atitudine necorespunzătoare față de colegii de serviciu, aducerea de acuze nefondate colegilor de serviciu, săvârșirea altei abateri sancționate prin decizia nr. 476/ 19.09.2006. Conform art.61 lit.a din muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoane salariatului în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară. Art. 264 al. 1 lit. f din muncii prevede desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, ca sancțiune disciplinară, pe care o poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară. Din probele administrate în cauză, respectiv contractul individual de muncă înregistrat la ITM sub nr.-, contestatorul a fost angajat la intimată pe funcția de maistru pe o perioadă de probă de 3 luni, urmând să înceapă activitatea la data de 07.11.2002, fiind salariat conform salariului negociat, în funcția de subinginer la sectorul A-, fapt ce reiese indubitabil din fișele de salarizare (filele 88-98 la dosar). Din răspunsul la interogatoriu al intimatei pct.5.6 (fila 78 dosar), instanța a reținut că acesta avea obligația să întocmească proiectele și antecalculațiile în baza schițelor prezentate de șefii de echipă, schițele fiindu-i prezentate în vederea efectuării antecalculațiilor. Din probele testimoniale administrate în cauză, respectiv declarația martorului (fila 77), instanța reține că, contestatorul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, probleme apărând după furnizarea informațiilor referitoare la dispariția materialelor din societate, contestatorul nu avea întocmită fișa postului, aceasta întocmindu-se după un control de către audit. Din depoziția martorei (fila 102 dosar), s-a reținut că fișa postului s-a întocmit în 2006, că în 2004 contestatorului i s-au schimbat sarcinile de serviciu, că acesta avea o atitudine jignitoare la adresa colegilor, că în 2006 sustras din firmă anumite acte,pe care le-a înstrăinat unor alte persoane străine de firmă, că făcea greșeli de calcul și proiectare, unele lucrări neputând fi finalizate. Față de întreg probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a apreciat că faptele reținute în sarcina contestatorului nu sunt de natură a duce la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, nefiind prezentate în mod concret abateri reținute în sarcina contestatorului, ci doar cu titlu general. Pe de altă parte, întocmirea unor lucrări de slabă calitate, îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu sunt împrejurări ce demonstrează inaptitudinea profesională a contestatorului, și nicidecum abatere disciplinară. Potrivit art.77 din muncii, în caz de conflict de muncă, angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs intimata SC SRL, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței respingerea contestației.
Prin motivele de recurs s-a invocat că în decizia de desfacere a contractului de muncă s-au reținut abateri grave, inclusiv refuzul de a semna fișa postului, îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu, atitudine necorespunzătoare față de colegi, aducerea de acuzații nefondate acestora, astfel că faptele nu au fost prezentate cu titlu general ci în mod concret.
A dovedit prin probe faptele reținute în sarcina intimatului, faptul că a mai fost sancționat prin decizia nr. 476/2006 pentru sustragere, faptă ce nu a mai fost cuprinsă în decizia nr. 1983/2006 întrucât pentru aceeași faptă se aplică o singură sancțiune. Nu a invocat în apărare alte motive decât cele menționate în decizia nr. 1983/2006, greșit s-a reținut contrarul, ci doar a dovedit abaterile reținute prin aceasta.
Singura probă administrată de reclamant a fost declarația martorului, ce nu corespunde realității, fiind neconcludentă întrucât nu este angajatul său, neavând de unde să cunoască aspectele legate de conduita d-lui. A contestat această depoziție prin adresa nr. 63/2007 a SC al cărei angajat este martorul, conform căreia reiese că nu a fost sesizată cu privire la existența unor furturi și că martorul nu a avut sarcini în acest sens și nici de control cu privire la modul de lucru al SC SRL.
A încălcat reclamantul, regulile de disciplină prin comportamentul său, iar dacă cunoștea existența unor furturi avea posibilitatea de-a le sesiza. Deși nu avea obligații în acest sens. Nu s-a prezentat la cercetarea prealabilă, motiv ce i-a dat dreptul să dispună sancționarea. Nu și-a motivat refuzul neprezentării deși a fost contactat și nici cel de semnare a fișei postului.
Intimatul a fost angajatul său ca maistru, nu s-a modificat funcția acestuia printr-un act adițional. Este de profesie subinginer, fișa de salarizare neputând modifica contractul de muncă, inadvertența datorându-se fișierului din calculator. Acesta a greșit de mai multe ori antecalculațiile, avea un comportament jignitor față de colegi.
Prin decizia nr. 476/2006 a fost sancționat cu 10% pe 3 luni pentru sustragere, la acea dată nu se cunoșteau celelalte abateri, dar nici în acest caz nu s-a prezentat la cercetarea prealabilă și nici nu a contestat măsura dispusă, ce de altfel nici nu a fost revocată.
În drept s-au invocat dispozițiile articolelor 302, 304 punctul 5 Cod de procedură civilă, Codul muncii.
S-a solicitat se către intimat, prin întâmpinarea depusă la dosar, respingerea ca nefondat a recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Prin decizia nr. 1983/17.11.2006 emisă de recurentă, s-a dispus ca începând cu 20.11.2006 să înceteze contractul individual de muncă nr. -/ al intimatului –, în baza articolul 61 litera a coroborat cu articolul 264 litera f din Codul muncii, se reține din analiza acesteia că i s-a imputat faptul că a refuzat să semneze fișa postului, că și-a îndeplinit defectuos sarcinile de serviciu, în mod repetat, că a avut o atitudine necorespunzătoare față de colegi, cărora le-a adus acuzații nefondate, iar la cercetarea prealabilă nu s-a prezentat.
Conform articolului 263 aliniatul 1 Codul muncii, angajatorul are dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară. Potrivit aliniatului 2 din același articol invocat, abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu și care constă într-o inacțiune sau acțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau cel colectiv, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Analizând actele aflate în dosarul de fond, se reține faptul că la data de 05.07.2006 (fila 23), în calitate de șef compartiment a adus la cunoștința conducerii faptul că intimatul a refuzat de mai multe ori să semneze fișa postului. Faptul că acesta a refuzat a semna, reiese din fișa postului anexată la filele 24 – 26, aspect confirmat de 5 martori care au semnat în acest sens.
În cererea de angajare – fila 27, intimatul a solicitat a fi încadrat în calitate de maistru confecții metalice, avizată fiind cererea cu mențiunea că va exista o perioadă de probă de 6 luni cu începere din 04.11.2002.
Conform referatului întocmit de șeful de atelier la 31.06.2006 – fila 28 dosar fond, s-a propus sancționarea intimatului ca urmare a faptului că a făcut greșeli repetate în efectuarea calculelor, i-a adresat insulte, are o atitudine neprincipială în relațiile cu colegii, formulează nejustificat reclamații la adresa acestora. Prin decizia nr. 476/19.09.2006, intimatul a mai fost sancționat disciplinar pentru sustragere documente, fără a contesta această măsură.
Ceea ce se reține din analiza măsurilor, actelor aflate în dosarul de fond, este faptul că anterior aplicării sancțiunii contestate, reclamantul a fost anunțat prin scrisoare recomandată, convocat pentru a răspunde acuzațiilor reținute în sarcina sa, fără însă a se conforma, neexistând dovezi din care să reiasă că a fost în imposibilitatea de a se prezenta.
Potrivit notei explicative dată de – fila 54, reiese faptul că intimatul la acuzat nejustificat că a lucrat sub influența aburilor de alcool, sens în care a anunțat conducerea, pentru verificarea acestui aspect, același lucru reiese din notele aflate la filele 58 și 86 dosar fond.
Martorul – fila 77, inspector control la grupul de firme European, a relatat că i-a solicitat intimatului furnizarea unor date referitor la proiecte privind dispariția materialelor, sens în care a întocmit un raport de audit. Tot acest martor a declarat că angajații nu aveau fișa postului întocmită și, cu toate acestea, intimatul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, ori, acest martor, conform adresei nr. 63/03.07.2007 emisă de Transilvania – fila 100, nu avea atribuții de serviciu referitor la furturile comise la SC SRL și nici de control cu privire la modul în care se desfășura activitatea la atelierul de confecționat copertine, astfel că declarația acestuia nu poate fi considerată concludentă referitor la îndeplinirea sau nu a atribuțiilor de serviciu ale intimatului, greșit reținând instanța de fond contrarul.
Este cert că, din actele aflate la dosar, nu se poate reține faptul că anterior anului 2006 intimatului i s-ar fi întocmit o fișă a postului, dar, urmare a întocmirii acesteia în anul 2006, nu există nici o bază legală ce să-l fi îndreptățit să refuze aos emna. Faptul că în fișa de salarizare acesta figura încadrat ca subinginer, iar în fișa postului ca maistru, nu sunt aspecte ce să ducă la concluzia că refuzul a fost justificat, ci dimpotrivă, în cererea proprie de angajare acesta a precizat că dorește a fi angajat ca maistru, iar în contractul individual de muncă figurează astfel.
Refuzul semnării fișei ar fi fost justificat dacă se formulau obiecțiuni referitor la activitățile, drepturile și obligațiile înscrise în aceasta, ori, aceste aspecte nu se pot reține. Este dreptul oricărui angajator de-a întocmi o fișă care să cuprindă obligațiile angajatului, refuzul semnării în mod nejustificat putând fi calificat ca o nerespectare a sarcinilor de serviciu, altfel, fiecare salariat ar putea invoca că va presta doar activitățile care-i convin, ceea ce este inadmisibil.
Pe de altă parte, conform declarației șefei de compartiment, – fila 102, contestatorul a avut o atitudine jignitoare la adresa colegilor, folosea cuvinte urâte la adresa lor, îi învinuia de greșelile lui, ea personal constatând acest lucru, a sustras acte, făcea greșeli de calcul ce impuneau retragerea lucrărilor.
Coroborând cele expuse, se reține faptul că antecalculațiile ce cădeau în sarcina reclamantului pentru schițele întocmite erau frecvent greșite, comportamentul față de colegi era unul inadecvat, jignitor, îi acuza de aspecte neprobate, ori, toate cele expuse nu pot fi calificate doar ca inaptitudine profesională, ci ca abateri grave, ce aduc prejudicii atât societății cât și climatului de muncă. Pe de altă parte, pentru abateri disciplinare, intimatul a mai fost sancționat disciplinar, iar la convocarea în vederea efectuării cercetării prealabile nu s-a prezentat, manifestând astfel dezinteres total, nejustificat, ce poate fi calificat chiar ca o recunoaștere a faptelor de care a fost acuzat.
Este imposibil de crezut faptul că dacă un angajat ar sesiza existența unor furturi conducerii, aceasta ar avea interesul să-l concedieze, fiind evident că orice societate ar dori să promoveze astfel de angajați.
Raportat la toate considerentele expuse, este cert că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a articolului 264 Codul muncii, a articolului 263 Codul muncii, motiv pentru care fiind incidente dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod de procedură civilă, instanța de recursîn baza articolului 312 aliniatele 1, 3 Cod de procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în întregime sentința recurată și în consecință va respinge ca nefondată contestația, urmând a fi menținută ca legală decizia nr. 1983/17.11.2006 emisă de intimată.
Nu s-au solicitat de către recurentă cheltuieli de judecată, astfel că nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus de recurenta intimat SC SRL, cu sediul în – județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator -, cu domiciliul în O-. 21 județul B, împotriva sentinței civile nr. 660/LM/2007 din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în întregime în sensul că respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul — împotriva deciziei nr. 1983 din 17 noiembrie 2006 emisă de intimată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 07 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – – –
decizie: /19.02.2008
Complet fond:,
în 2 ex.: /25.02.2008
