Dosar nr- – drepturi bănești
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 23
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 3: Apetroaie Eufrosina
Grefier – –
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta, cu domiciliul în municipiul D, str. -. -, nr. 5, -.1, județul B și pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în-, județul B, împotriva sentinței nr. 578 din 22 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani – secția civilă, dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit contestatoarea recurentă și reprezentantul recurentei Casa Județeană de Pensii
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani – secția civilă și înregistrată la data de 12.04.2007, reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, a solicitat anularea deciziei nr. 108 din 15.03.2007 emisă de pârâtă, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară 2avertisment scris”. Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri morale și materiale, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a susținut că prin decizia contestată i s-a aplicat sancțiunea de “avertisment scris” în temeiul art. 264 alin. 1 lit. a din Legea nr. 53/2003 și a art. 21 alin. 1 pct. 2 lit. a din Regulamentul Intern al Casei Județene de Pensii A arătat contestatoarea că, la emiterea deciziei sus menționate nu au fost respectate dispozițiile art. 268 pct. 2 lit. c în sensul că decizia nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de ea în timpul cercetărilor disciplinare. Că, motivele în apărare formulate de către ea au fost înregistrate la intimată sub nr. 7275 din 07.03.2007. Mai arată că este a doua oară când a fost sancționată în mod abuziv și că, prin urmare nu i-au fost acordate stimulentele și premiile ce au fost atribuite celorlalți salariați ai intimatei, motiv pentru care consideră că sunt justificate despăgubirile morale și materiale în cuantum de 10.000 EUR.
A mai susținut că prin apărările sale a arătat comisiei de cercetare disciplinară prealabilă faptul că, nu-i intră în atribuția sa de serviciu corespondența dintre Cabinetul nr. 1 B de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă și Serviciul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Că, de această corespondență se ocupă asistentul social de la Serviciul Județean de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B, respectiv domnul care a primit adresa nr. 5/31.01.2007 emisă de Cabinetul nr. 1 B de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă de la asistenta socială. A mai arătat că, această persoană – nu îi este subordonată ierarhic și nu poate răspunde ea (contestatoarea) de modul în care acesta își îndeplinește atribuțiile de serviciu. Că, acesta ar fi trebuie să informeze despre adresa nr. 5/31.01.2007 șeful ierarhic, respectiv pe dr.. A arătat că, adresa nr. 5/31.01.2007 a fost înregistrată la Casa de asigurări de Sănătate B sub nr. 4773/06.02.2007 lucru evidențiat în adresa acesteia nr. 7716/14.03.2007. Că, atât ea – contestatoarea, cât și asistenta socială de la Cabinetul nr. 1 B au respectat procedura cu privire la corespondență. De asemenea, a mai arătat că, nu înțelege motivul pentru care Comisia de Cercetare disciplinară prealabilă a înlăturat aceste apărări.
Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii B, a solicitat respingerea contestației formulate. A arătat pârâta că, la emiterea deciziei a respectat prevederile art. 268 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 în sensul că, motivele
pentru care au fost înlăturate apărările contestatoarei au fost enunțate la alin. 1, alin. 2 și alin. 3 pct. 1, 2, 3, 4 din decizie. Mai arată că, la cercetarea disciplinară s-a constatat că, adresa nr. 51/31.01.2007 nu a fost înregistrată în Registrul de intrări și ieșiri al Casei Județene de Pensii. Că, prin urmare contestatoarea s-a adresat în numele Casei Județene de Pensii unor instituții fără a aduce la cunoștința șefului de oficiu și directorului executiv problemele cu care aceasta se confruntă în activitatea de expertiză medicală și fără a înregistra corespondența în registrul sus menționat. A arătat pârâta că, în acest mod au fost încălcate prevederile fișei postului, Regulamentului Intern al Casei Județene de Pensii și Regulamentul de Organizare și Funcționare al Institutului Național de expertiză Medicală și Recuperare a capacității de Muncă (Monitorul Oficial nr. 940/21.10.2005).
Cu privire la acordarea despăgubirilor materiale și morale solicitate pârâta s-a apărat arătând că, la anularea deciziei nr. 187/01.09.2005 au fost avute în vedere motive procedurale nefiind analizat și cercetat fondul cauzei. A mai arătat că, prin sentința nr. 78/2006 Tribunalul Botoșania respins, ca nefondat, capătul de cererea privind obligarea intimatei la plata daunelor morale.
Cu privire la premiile și stimulentele acordate salariaților pârâta a arătat că, acestea s-au acordat în anul 2007 în funcție de îndeplinirea criteriilor dispuse de Ordinul Ministrului și Familiei, aprobarea nominală a acestor stimulente făcându-se de către directorul executiv al Casei Județene de Pensii.
Prin sentința nr. 578 din 22 mai 2007 Tribunalului Botoșani – secția civilă, s-a admis în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
S-a constatat nulă decizia nr. 108 din 15.03.2007 emisă de pârâtă.
S-a respins, ca nefondată, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata despăgubirilor morale și materiale, cât și a cheltuielilor de judecată.
Împotriva sus-menționatei sentințe civilă au declarat recurs atât pârâta Casa Județeană de Pensii B cât și reclamanta.
Prin recursul declarat, pârâta a susținut, în esență, că la emiterea deciziei de sancționare disciplinară a reclamantei a respectat prevederile art. 268 alin. 2 din codul muncii, în sensul că motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantei au fost enunțate la alin. 1, alin. 2 și alin. 3, pct. 1, 2, 3 și 4 din decizie.
Prin recursul declarat, reclamanta, în esență, a susținut că deși prin sentința recurată i s-a admis acțiunea și s-a constatat nulă decizia de sancționare disciplinară, nu i s-au acordat despăgubirile morale și materiale solicitate, deși este a doua oară când a fost sancționată în mod abuziv de unitatea pârâtă.
Sub alt aspect, reclamanta critică sentința recurată pentru că nu s-a pronunțat asupra excepției nulității absolute a deciziei de sancționare disciplinară.
Examinând recursurile de față, curtea le constată neîntemeiate.
Astfel, referitor la recursul unității pârâte, din materialul probator administrat în cauză, se constată – așa cum corect a reținut și instanța de fond – că la emiterea deciziei de sancționare disciplinară a reclamantei, unitatea nu a respectat prevederile art. 268 alin. 1lit. c din codul muncii, potrivit cărora, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării prealabile.
Susținerile pârâtei din recurs nu sunt întemeiate și acest aspect rezultă din însăși modul de redactare a deciziei de sancționare nr. 108 din 15.03.2007.
Referitor la recursul reclamantei și acesta se constată a fi neîntemeiat dat fiind că reclamanta nu a făcut dovada existenței prejudicierii sale patrimoniale ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare “avertisment scris”, cu atât mai mult cu cât sancțiunea ce a fost aplicată este cea mai ușoară dintre cele prevăzute de codul muncii.
Reclamanta nu a făcut nici dovada că ar fi efectuat cheltuieli de judecată în cauză.
Privitor la critica adusă de reclamantă sentinței recurate în sensul că instanța de fond nu s-ar fi pronunțat asupra excepției nulității absolute a deciziei de sancționare, nici această critică nu este întemeiată, dat fiind că această excepție a fost sancționată tocmai prin însăși constatarea ca nulă a deciziei de sancționare disciplinară.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, curtea, având în vedere prevederile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondate, recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarat de reclamanta și pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, împotriva sentinței nr. 578 din 22 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani – secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
tehnored.
jud. fond
ex. 2/29.01.2008
