Dosar nr- – contestație decizie sancționare –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 271
Ședința publică din 12 martie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier – –
Pe rol judecarea recursului declarat de Societatea Comercială ROMÂNIA SRL B prin adm. Pierre, cu sediul în municipiul B, Calea Națională nr. 4, județul B, împotriva sentinței nr. 50 din 14 ianuarie 2009 al Tribunalului Botoșani – secția civilă – în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat , pentru recurentă, lipsă fiind contestatorul-intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, fiind întrebat, reprezentantul-recurentei a arătat că prin decizia nr. 60 din 4.08.2008, contestatorul a fost retrogradat pe funcția de țesător cu un salariu de 725 lei.
Instanța constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurentă, a cerut admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul respingerii capătului de cerere privind reintegrarea pe postul deținut anterior și la plata despăgubirilor.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
La data de 8 august 2008, contestatorul a formulat pe rolul Tribunalului Botoșani, în contradictoriu cu intimata Romania SRL B contestație împotriva deciziei de sancționare nr. 60 din 4 august 2008, solicitând anularea acesteia și repunerea în situație anterioară.
În motivarea în fapt a contestației s-a arătat că măsura retrogradării din funcție dispusă prin decizia de sancționare contestată, ar fi nelegală și netemeinică deoarece nu a săvârșit abaterea pusă în sarcina sa de către angajator.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 269, 270, 276 din Codul muncii și art. 21 și 16 din Constituție.
Intimata nu a formulat întâmpinare însă a depus copia deciziei de revocare a deciziei de sancționare solicitând respingerea contestației ca fiind rămasă fără obiect.
Contestatorul a precizat că deși sancțiunea a fost revocată, cu toate acestea intimata nu a înlăturat și efectele ei, nefiind repus în funcția anterioară și neachitându-i-se diferențele salariale ce fuseseră reținute ca urmare a retrogradării.
Prin sentința civilă nr. 50 din 14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșania dosarului nr- a fost admisă în parte contestația, constatată revocarea deciziei de sancționare nr. 60/4.08.2008 și a fost obligată intimata să reintegreze contestatorul pe postul deținut anterior retrogradării și să-i plătească acestuia o despăgubire egală cu diferența dintre salariul avut anterior datei de 4.08.2008 și cel efectiv încasat până la data reintegrării efective pe post.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a fost angajat la intimata Romania SRL B în calitate de șef echipă la secția finisaj, iar prin decizia nr. 60 din 4 august 2008 directorul general al intimatei a dispus “retrogradarea din funcție cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea conform art. 264 alin. 1 lit. c din Codul muncii “.
Pe parcursul judecării contestației împotriva acestei decizii, intimata a dispus – prin decizia nr. 100 din 26 noiembrie 2008 – revocarea deciziei de sancționare contestate, nr. 60/4.08.2008.
Întrucât revocarea a fost dispusă de către persoana care aplicase sancțiunea, este în formă scrisă și a avut loc înainte de a fi pronunțată sentința, instanța a considerat că este legală.
Aceasta mai ales că, pe de o parte, nici un text legal nu oprește revocarea, iar pe de altă parte, decizia de sancționare nu este un act jurisdicțional care – prin esență – este irevocabil.
Așa fiind, contestația împotriva deciziei a rămas fără obiect însă numai în privința aplicării sancțiunii, întrucât referitor la reintegrarea pe funcția anterioară retrogradării și obligarea la plata diferențelor salariale ce fuseseră reținute, instanța admis capetele de cerere respective, temeiul retrogradării și al reținerilor fiind anulat de către emitent, nemaiexistând.
Or, în această situație, în baza art. 269 Codul muncii, instanța a admis în parte contestația obligând intimata să-l repună pe contestator în situația anterioară sancționării, respectiv în funcția de șef echipă finisaj și să-l despăgubească cu diferențele de salariu ce i-au fost reținute începând cu luna august 2008 și până la reintegrarea efectivă pe post.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata ” ROMÂNIA” SRL B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că instanța de judecată trebuia să aibă în vedere existența actului adițional la contractul individual de muncă, în ce privește soluționarea celui de-al doilea capăt de cerere privind reintegrarea în muncă în postul deținut anterior, constatând că aceasta nu mai este posibilă, având în vedere modificarea felului muncii cu data de 4.08.2008.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 312 al. 1, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și art. 3041din același act normativ.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Între recurenta intimată, în calitate de angajator și contestatorul intimat, în calitate de salariat s-a încheiat la data de 4.08.2008 actul adițional nr. 9 la Contractul individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial d e Muncă B sub nr. -/26.03.2004.
Prin acest act adițional au fost modificate elementele contractului vizând felul muncii, stabilindu-se că va ocupa contestatorul funcția de țesător și salarizarea stabilindu-se un salariu de bază lunar brut de 725 lei, spor de vechime de 5% inclus în salariul de bază și spor de fidelitate de 5%.
Această modificare s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 41 al. 1 din Codul muncii potrivit cărora contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
Actul adițional depus în copie la fila 46 dosar fond a fost încheiat și semnat de ambele părți.
Modificarea prin acordul părților nu este supusă unor restricții sau limitări.
Or, în aceste condiții, intimata, obligată să-l repună pe contestator în situația anterioară sancționării, trebuie să aibă în vedere funcția de țesător, funcție stabilită prin acordul părților, potrivit actului adițional mai sus arătat, și nu funcția de șef echipă finisaj, funcție pe care contestatorul nu o mai îndeplinea practic datorită modificării contractului individual de muncă.
De asemenea, reține instanța că nu există diferența de drepturi salariale la care să fie îndreptățit contestatorul în condițiile în care în urma retrogradării din funcție prin decizia revocată contestatorul a primit drepturi salariale în cuantum de 725 lei, în același cuantum stabilit practic prin acordul părților în actul adițional prin care a fost modificat contractul individual de muncă în ce privește salarizarea.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 3041Cod procedură civilă și art. 312 al. 1 din același act normativ urmează ca instanța să admită recursul, să modifice în parte sentința atacată în sensul că va obliga intimata să reintegreze contestatorul pe postul de “țesător” și să înlăture dispoziția privind obligarea intimatei la plata despăgubirilor egale cu diferența dintre salariul avut anterior datei de 4.08.2008 și cel efectiv încasat până la data reintegrării efective pe post.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de Societatea Comercială ROMÂNIA SRL B prin adm. Pierre, cu sediul în municipiul B, Calea Națională nr. 4, județul B, împotriva sentinței nr. 50 din 14 ianuarie 2009 al Tribunalului Botoșani – secția civilă – în dosarul nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința civilă nr. 50 din 14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- în sensul că:
Obligă intimata să reintegreze contestatorul pe postul de “țesător”.
Înlătură dispoziția privind obligarea intimatei la plata despăgubirii egale cu diferența dintre salariul avut anterior datei de 4.08.2008 și cel efectiv încasat până la data reintegrării efective pe post.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex.2/25.03.2009
