ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2825/R/2009
Ședința publică din 07 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
– –
GREFIER: – –
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ împotriva deciziei civile nr. 1773/R din 01.10.2009 pronunțate de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, privind și pe intimatul, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta contestatoarei Autoritatea Rutieră Română, și reprezentanta intimatului, avocat, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare a fost formulată și motivată în termenul legal, a fost comunicată intimatului și este scutită de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 13 noiembrie 2009, prin registratura instanței, intimatul a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantei contestatoarei.
Reprezentanta contestatoarei arată că a lecturat întâmpinarea în cursul acestei dimineți.
Curtea pune în vedere reprezentantei intimatului să depună la dosar împuternicirea avocațială pentru a dovedi calitatea de reprezentant a intimatului.
Reprezentanta intimatului arată că se obligă ca până la sfârșitul dezbaterilor să depună la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare a intimatului.
Reprezentanta contestatoarei depune la dosar copia sentinței civile nr. 2830 din 21 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, pentru a evidenția și soluțiile pronunțate cu privire la celelalte litigii.
Reprezentanta intimatului arată că celelalte litigii, deși sunt soluționate, acesta nu sunt definitive și irevocabile.
Reprezentantele părților arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată pentru motivele arătate în scris prin memoriul contestației în anulare pe care le susține și verbal, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă pentru motivele arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar pe care le susține și verbal, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei, și se obligă ca până la sfârșitul dezbaterilor să depună la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
După dezbateri, reprezentanta intimatului, avocat depune la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare.
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 1773/R/01.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ, s-a admis recursul formulat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1205 din 07.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, care a fost modificată, în parte, în sensul că s-a admis în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română și, în consecință, s-a anulat decizia nr. 2378/13.11.2008 emisă de pârâtă și a fost înlăturată obligația de plată a cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina reclamantului.
De asemenea, a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare la fond și au fost menținute restul dispozițiilor.
S-a dispus și obligarea intimatei să plătească recurentului suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța soluția menționată, instanțe de recurs a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1205 din 07.05.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea reclamantului împotriva pârâtei Autoritatea Rutieră Română, iar reclamantul a fost obligat la plata către pârâtă a sumei de 381 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că rin p. Decizia nr.2378/13.11.2008 emisă de intimată, contestatorul a fost sancționat cu reducerea salariului de bază pe o perioadă de o lună cu 5%. În sarcina contestatorului s-a reținut că acesta în calitate de inspector de specialitate gr. I-a – inspector de trafic, în cadrul Agenției ARR C, a săvârșit fapte ce constituie abateri disciplinare conform Raportului de control înregistrat sub nr.62363/15.10.2008 întocmit de echipa de control din cadrul Inspectoratului Rutier și al Serviciului monitorizare și control, precum și din răspunsurile formulate de salariat.
Aceste abateri disciplinare reținute în sarcina contestatorului constau în omiterea semnării fișelor de control din data de 29.08.2008 din cauza condițiilor dificile de trafic și întocmirea proceselor verbale de contravenție seria – nr.-/28.08.2008, respectiv -/23.07.2008, prin care s-au aplicat sancțiuni contravenționale mai ușoare și încadrarea faptei contravenționale a fost făcută la un alt articol decât cel corect pentru autovehicule cu nr. provizorii.
Salariatul a fost convocat în scris la data de 21.10.2008, arătându-se obiectul, data, ora și locul întâlnirii.
Contestatorul s-a prezentat la data de 28.10.2008 cu cercetarea disciplinară prealabilă, răspunzând la cele 4 întrebări ale comisiei, în sensul că nu a semnat toate documentele întocmite în urma controalelor datorită condițiilor dificile din trafic, că a omis semnarea fișelor de control din data de 29.08.2008, că cunoaște prevederile OUG nr. 109/2005, că în cadrul Agenția C s-a recomandat evitarea amenzilor mari și ținând cont că procesele verbale au fost întocmite în trafic, fără să poată verifica situația operatorului de transport, a aplicat prevederile OUG nr. 109/2005.
Aceste fapte constituie abateri, deoarece contestatorul avea obligația potrivit art.12 din Ordinul nr.852/2002 privind Normele metodologice pentru organizarea și efectuarea activităților de control de către echipajele mixte de control trafic rutier de a completa câte o fișă de control pentru fiecare autovehicul controlat și de a încadra faptele reținute prin cele 2 procese verbale la art.572lit. a din OUG nr. 109/2005 și nu la art.58 lit. e din același act normativ.
Deoarece au fost încălcate aceste prevederi legale și decizia de sancționare este emisă conform prevederilor legale, cererea privind anularea acesteia a fost respinsă ca nefondată.
Întrucât premiul de 300 lei și cel de al 13-lea salariu au fost încasate de către contestator în ianuarie 2009, cererile privind acordarea acestora sunt lipsite de obiect și au fost respinse.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a declarat recurs, prin care a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea recursului, reclamantul a susținut necesitatea completării probatoriului cu probe testimoniale și interogatorul pârâtei.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 1773/R/01.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr-, s-a admis recursul declarat de împotriva sentinței civile nr. 1205 din 07.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, în parte în sensul că a admis în parte acțiunea reclamantului și, în consecință, a fost anulată decizia nr. 2378/13.11.2008 emisă de pârâtă și înlăturată obligația de plată a cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina reclamantului.
Pârâta a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare la fond.
Au fost menținute restul dispozițiilor.
Intimată a fost obligată să plătească recurentului suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța soluția menționată, s-a reținut că prin decizia nr.2378 din 13.11.2008 emisă de pârâtă, reclamantul a fost sancționat disciplinar pentru nesemnarea fișelor de control din data de 29.08.2008 și întocmirea necorespunzătoare a două procese-verbale de constatare a contravenției.
Aceste fapte au fost constatate în urma controlului efectuat în cadrul unității pârâte, finalizat prin nota de constatare nr.4404/12.09.2008, care se referă expres la conduita reclamantului.
Având în vedere că angajatorul a luat la cunoștință despre săvârșirea abaterilor disciplinare la data de 12.09.2008, pârâta avea obligația aplicării sancțiunii disciplinare în termen de 30 zile de la acest moment, neavând relevanță, sub aspectul datei luării la cunoștință, întocmirea ulterioară a altor rapoarte.
În speță, însă, pârâta a aplicat sancțiunea la data de 13.11.2008, cu depășirea termenului legal prevăzut de art.268 alin.1 Codul muncii ceea ce atrage nulitatea deciziei de sancționare.
La data de 27.10.2009, s-a înregistrat pe rolul Curții de APEL CLUJ contestația în anulare formulată de contestatoarea Autoritatea Rutieră Română împotriva deciziei civile menționate, prin care a solicitat admiterea acesteia.
Învederează faptul că își întemeiază cererea pe prevederile art. 318.proc.civ. apreciind că dezlegarea dată de către Curtea de APEL CLUJ prin decizia civilă contestată este rezultatul unei greșeli materiale.
Pornind de la modul în care este structurată și organizată și având în vedere art. 263 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, contestatoarea consideră că doar conducerea Autorității Rutiere Române – este singura în măsură să aprecieze și să stabilească sancțiuni disciplinare, ori de cate ori constata ca salariații au săvârșit o abatere disciplinara.
Subliniază că a efectuat cercetarea disciplinară prealabila a faptelor săvârșite de către intimatul conform procedurii de cercetare disciplinara prealabila a ARR cu respectarea regulilor și termenelor instituite de Codul muncii.
Nota de constatare nr. 4404/ARR C/12.09.2008 a fost încheiata in urma efectuării controlului pentru verificarea activității agenției ARR C efectuat în perioada 09.09 -12.09.2008 si este semnata, pe de o parte, de către echipa de control din cadrul Serviciului Monitorizare și Control ARR, iar pe de altă parte, de către Agenția ARR C (prin șeful de agenție). Ea face parte integrantă din Raportul de control. În concluzie, data la care angajatorul – Directorul General, a luat la cunoștință despre presupusa abatere, și a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile a contestatorului, este data RAPORTULUI, respectiv data de 15.10.2008.
Concluzia Curții de APEL CLUJ că data înregistrării notei de constatare la agenția ARR C este data de la care curge termenul prevăzut de art. 268 alin. 1 din Codul muncii pleacă de la o premiză falsă ce constituie o greșeală materială.
Intimatul s-a opus admiterii contestației în anulare pentru motivele arătate în întâmpinare (8).
Trecând la soluționarea contestației în anulare, prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Legiuitorul a instituit contestația în anulare ca o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi promovată împotriva hotărârilor irevocabile, dar numai pentru motivele strict și limitativ prevăzute de art. 317 pct. 1 și 2 proc. civ. – și numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului -, respectiv, pentru cele prevăzute în art. 318 proc. civ.
Astfel, prin art. 317. proc. civ. este reglementată contestația în anulare de drept comun, în timp ce art. 318 proc. civ. constituie sediul legal al contestației în anulare specială.
Contestația în anulare de drept comun poate fi promovată cu succes numai pentru cele două motive strict menționate de art. 317 pct. 1 și 2 proc. civ. respectiv, admisibilitatea contestației în anulare de drept comun este condiționată, pe de o parte, de prezența unuia din cele două cazuri în care o atare contestație poate fi promovată – când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență -, iar pe de altă parte, de împrejurarea că aceste motive să nu fi putut fi invocate pe cale apelului sau recursului, această din urmă condiție constituind practic o aplicație a principiului că nu se poate folosi o cale extraordinară de atac, atunci când s-ar fi putut folosi calea de atac ordinară.
Raportat la motivele invocate de către contestatoare, Curtea apreciază că în cauză sunt incidente prevederile referitoare la contestația în anulare specială, fundamentată din punct de vedere juridic, pe art. 318. proc. Civ. text legal care prevede că hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Două ipoteze sunt așadar conținute în textul art. 318. proc. civ. respectiv cea prevăzută de teza I – dezlegarea dată recursului să fie rezultatul unei greșeli materiale -, și cea reglementată de teza II – omisiunea instanței de recurs de a se pronunța ori de a analiza vreunul din motivele de recurs invocate.
Pornind de la susținerile contestatorului, se constată că aceasta a avut în vedere exclusiv teza I din textul legal menționat, astfel că se va analiza cauza doar din această perspectivă.
Se reține că pentru admisibilitatea contestației în anulare specială, întemeiată pe prevederile art. 318 teza I proc. civ. este necesar să fie întrunită o singură cerință, și anume, dezlegarea dată recursului să fie într-adevăr rezultatul uneigreșeli materiale propriu zise, vizând erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, de pildă, anularea recursului ca netimbrat, cu toate că la dosar se găsea chitanța de plată a taxei de timbru, ori cu toate că respectivul recurs era scutit de plata taxei de timbru; respingerea unui recurs ca tardiv, în raport cu data înregistrării la instanță, deși din plicul atașat la dosar rezulta că recursul fusese depus recomandat la oficiul poștal înăuntrul termenului de recurs, etc.
Prin urmare, textul art. 318 teza I proc. civ. vizează greșeli de fapt, erori materiale, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv, de apreciere a probelor, de interpretare sau aplicare a unor dispoziții legale, sau de rezolvare a unui incident procedural.
În consecință, prin intermediul unei contestații în anulare speciale, nu pot fi invocate greșeli de judecată.
A da părților posibilitatea de a se plânge aceleeași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, respectiv, de modul în care a aplicat ori a interpretat legea la respectiva stare de fapt, ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac, ceea ce ar echivala cu transformarea contestației în anulare într-o cale ordinară de atac.
Numai o greșeală materială esențială, propriu-zisă, care a determinat o soluție eronată, în sensul celor mai sus exemplificate, poate fi invocată pe calea contestației în anulare, această greșeală materială apreciindu-se în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă.
În nici un caz însă, pe calea unei astfel de contestații în anulare nu pot fi invocate greșeli de judecată, după cum, nu pot fi invocate greșeli materiale din cele ce se încadrează în textul art. 281. proc. civ.
Aceste greșeli materiale, care ar fundamenta admisibilitatea unei contestații în anulare speciale, trebuie să conste în greșeli pe care instanța de recurs le-ar comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată, respectiv în greșeli materiale cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.
Contestația în anulare specială reglementată de art. 318 teza I proc. civ. urmărește neregularități evidente privind actele de procedură, iar nu neregularități referitoare la problemele de fond, împrejurare raportat la care în nici un caz prin intermediul unei contestații în anulare speciale nu pot fi invocate nici un fel de greșeli de judecată, de aprecierea probelor, de schimbarea stării de fapt, de interpretarea unor dispoziții legale, ori de aplicare a unuia ori alteia dintre prevederile legale în vigoare.
Or,prin prezenta contestație în anulare contestatorul invocă tocmai o greșeală de judecată, respectiv, stabilirea eronată a datei la care unitatea a luat la cunoștință faptele care au determinat ulterior cercetarea disciplinară.
Constatând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 teza I proc. civ. susceptibile să fundamenteze admisibilitatea unei contestații în anulare, în temeiul considerentelor mai sus expuse, Curtea urmează să respingă contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare declarată de pârâta AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ împotriva deciziei civile nr. 1773 din 01.10.2009 a Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul contestator să plătească intimatului suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 07 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
– – – – – – – –
Red.DG/dact.MM
4ex./10.12.2009
