Contestație decizie de sancționare. Decizia 30/2009. Curtea de Apel Suceava


Dosar nr- – contestație decizie de sancționare –

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 30

Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Bîrsescu Neculai

JUDECĂTOR 2: Andrianu Virgil

JUDECĂTOR 3: Pungă Titus

Grefier – –

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în municipiul S,-, -/1,.D,.31, împotriva sentinței nr. 1804 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava – secția civilă (dosar nr-).

La apelul nominal s-a prezentat avocat pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind aceasta și reprezentantul pârâtei intimate Societatea Cooperatistă Meșteșugărească “”

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei după care, avocat a precizat că a luat cunoștință de susținerile pârâtului din întâmpinare și a solicitat a se da cuvântul la dezbateri.

Instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru recurentă, referindu-se la motivele precizate în scris, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței iar pe fond, admiterea acțiunii și anularea deciziei de sancționare întrucât din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că aceasta se face vinovată de abaterile puse în sarcina sa. Totodată, apărătoarea recurentei a precizat că se solicită cheltuielile de judecată din recurs și de la instanța de fond, conform chitanțelor depuse la dosar.

După închiderea dezbaterilor s-a prezentat pentru intimată, a depus la dosar delegație și a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 10.03.2008, contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu intimata S anularea deciziei nr. 5 din 14.02.2008.

În motivarea cererii contestatoarea a arătat că întrucât în calitate de asociată a semnalat încălcări ale prevederilor statutare adresând în acest sens mai multe cereri și neprimind răspuns a determinat-o să-și manifeste public nemulțumirile fapt pentru care a fost sancționată de conducerea unității motivat că prin comportamentul său a cauzat o stare de tensiune la locul de muncă și pentru divulgarea informațiilor cu caracter economic, aspecte ce nu corespund realității.

Intimata prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea contestației ca nefondată întrucât consideră decizia emisă ca fiind legală și temeinică, întrucât contestatoarea se face vinovată de încălcarea dispozițiilor art. 26 alin. 1 lit. m și din Regulamentul Intern.

Tribunalul Suceava prin sentința civilă nr. 1804 din 10.11.2008 a respins contestația ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin decizia nr. 5 din 14.02.2008 intimata a dispus sancționarea contestatoarei cu “avertisment scris” în temeiul art. 137, art. 138 și 140 din Hotărârea nr. 11/2006 a UJECOM și art. 26 alin. 1 și art. 64 lit. a și art. 70 din Regulamentul Intern.

În motivarea soluției dată prima instanță a constatat din actele dosarului și probatoriu administrat în cauză că nemulțumirile contestatoarei au generat un comportament neadecvat față de colegi la locul de muncă.

Totodată instanța în soluția dată a mai avut în vedere și faptul că referatul ce a determinat sancționarea contestatoarei a fost însușit de colegele acesteia, iar martorii propuși de aceasta erau din afara colectivului.

Sub aspectul încadrării în drept prima instanță a reținut dispozițiile art. 26 alin. 1 lit. m și o din Regulamentul Intern.

Împotriva acestei sentințe contestatoarea a declarat recurs invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. susținând că instanța de fond a interpretat și aplicat legea greșit prin soluția dată întrucât a nesocotit probele administrate întrucât în realitate nu i se poate imputa nici abatere disciplinară prin nemulțumirile sale față de modul cum conducerea unității a organizat și desfășurat activitatea.

Totodată consideră că potrivit art. 137 alin. 2 din Hotărârea nr. 11/15.12.2006 abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu ori faptele sale le consideră că nu au legătură cu munca și măsura luată o consideră abuzivă din partea intimatei.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs invocate de contestatoare curtea constată că acesta este neîntemeiat.

Astfel așa cum corect a reținut și prima instanță în urma probatoriului administrat în cauză, coroborat cu situația de drept prevăzută în Hotărârea nr. 11/2006 a UCECOM și dispozițiilor art. 26 alin. 1 lit. m și o și alin. 2 art. 64 lit. a și 70 din Regulamentul Intern rezultă că recurenta prin atitudinea sa a creat o stare de tensiune fapt ce a condus la întocmirea referatului de către colegele sale, act care s-a avut în vedere printre altele și la sancționarea acesteia.

Cum din înscrisurile existente la dosar și probatoriul administrat în cauză a rezultat că recurenta a încălcat dispozițiile mai sus menționate, instanța apreciază decizia nr. 5/14.02.2008 ca legal emisă.

Așa fiind, față de cele ce preced, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 1804 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava – secția civilă (dosar nr-).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Judec. fond: Gh.

Dact.

2 ex. 29.01.2008