Contestație decizie de sancționare. Decizia 331/2010. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

DOSAR NR-

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 331

Ședința publică din data de 23 februarie 2010

PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu

JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

– — –

Grefier –

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de intimata PRIMĂRIA COMUNEI – – prin primar, cu sediul în comuna -, județul P, împotriva sentinței civile nr. 2108 din data de 8 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna -, sat, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-intimată Primăria comunei -, reprezentată de avocat, din Baroul Prahova și intimata-contestatoare, reprezentată de avocat, în substituire avocat, din Baroul Prahova.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea rectifică conceptul de citare în sensul menționării corecte a calității procesuale a părților de contestatoare și intimată.

Avocat având cuvântul pentru recurenta-intimată arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Avocat având cuvântul pentru intimata-contestatoare arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat având cuvântul pentru recurenta-intimată arată că instanța de fond a examinat cauza cu superficialitate și a considerat că cererea din data de 13 februarie 2009 formulată de intimată vizează și abaterea săvârșită la acea dată, cu toate că aceasta se referea la concediul de studii pentru perioada 23.02. – 15.03.2009, având în vedere că intimata-contestatoare este studentă.

Potrivit Dispoziției nr. 53 din data de 12 martie 2009 emisă de recurentă s-a dispus sancționarea intimatei-contestatoare cu avertisment scris, motivat de faptul că la data de 13 februarie 2009 aceasta a părăsit fără învoire locul de muncă.

Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii contestației, fără cheltuieli de judecată.

Avocat având cuvântul pentru intimata-contestatoare arată că aceasta a solicitat la data de 13 februarie 2009 o învoire verbală pentru un interval de o oră, în vederea prezentării sale la examen.

De asemenea, susține că la data de 13 februarie 2009 formulat o cerere prin care solicita concediu de studii pentru perioada 23.02.2009 – 15.03.2009 în vederea susținerilor examenelor din semestrul I, fiind studentă la Facultatea de Psihologie – Universitatea B, cerere care i-a fost respinsă pe motiv că nu a făcut dovada, în afară de carnetul de student, în legătură cu perioada, respectiv datele la care au fost stabilite examenele.

Consideră că intimata-contestatoare nu se face vinovată de săvârșirea vreunei abateri, având în vedere că cererea de acordare a concediului de studii este prevăzută și în Codul muncii.

Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.1865/-, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimata Primăria comunei -, contestație împotriva dispoziției nr.53/12.03.2009 emisă de către intimată solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea acesteia, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației, s-a arătat de către contestatoare că este încadrată ca asistent social la Primăria comunei -, fiind și studentă la Facultatea de Psihologie a Universității din P, iar în mod nelegal a fost sancționată cu avertisment scris în baza dispoziției nr.53/12.03.2009 pe motiv că a plecat de la locul de muncă, în condițiile în care contestatoarea a formulat la data de 13.02.2009 o cerere prin care solicita concediu de studii în perioada 23.02.2009-15.03.2009 și în ziua de 23.02.2009, având examen, contestatoarea a plecat la orele 15,30 pentru a se deplasa la sediul facultății.

A mai susținut contestatoarea că în ziua de 16.03.2009 a primit răspuns cu privire la cererea de concediu de studii, ce i-a fost respinsă pe motiv că nu este obligatorie prezența la examene, iar tot în data de 16.03.2009 a primit și decizia de sancționare.

În drept, au fost invocate disp.art.281 și urm. Codul muncii.

Intimata nu a formulat întâmpinare, însă reprezentată fiind în instanță,la termenul din 08.12.2009, prin apărător ales, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 2108 pronunțată la 8 decembrie 2009, Tribunalul Prahovaa admis contestația și dispus anularea dispoziției nr.53/12.03.2009 emisă de comuna, prin Primar.

Totodată a fost respinsă cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca nedovedită.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță reținut, în esență, că petenta este salariata intimatei, îndeplinind funcția de asistent social, iar la data de 13.02.2009, aceasta a formulat o cerere de acordare a concediului de studii în perioada 23.02.2009-15.03.2009 pentru a susține examenele din semestrul I, fiind studentă în anul I la Facultatea de Psihologie – Universitatea B, iar prezența fiind obligatorie, cerere ce i-a fost respinsă de către intimată pe motiv că nu s-a făcut dovada datelor la examen.

S-a mai reținut că la 13.02.2009 contestatoarea a plecat din instituție la orele 15,30-15,40 pentru a susține un examen la facultate, la disciplina sociologie generală și prin dispoziția nr.53/12.03.2009 emisă de către intimată s-a dispus sancționarea contestatoarei cu avertisment scris, motivându-se că la data de 13.02.2009 aceasta a părăsit fără învoire locul de muncă și că aceasta nu a făcut dovada că examenul s-a ținut la data de 23.02.2009, după orele 15,00.

S-a concluzionat că atâta timp cât contestatoarea, la data de 13.02.2009, a formulat cerere de acordare a concediului de studii pentru perioada 23.02-15.03.2009, iar la data de 13.02.2009 a solicitat să i se permită să plece din instituție în vederea susținerii unui examen la aceeași dată, prezența sa la examene, inclusiv în timpul sesiunii în perioada sus-menționată, fiind obligatorie, rezultă că aceasta nu a săvârșit nicio abatere disciplinară, întrucât nu a încălcat atribuțiile de serviciu, fiindu-i respinsă cererea de acordare a concediului de studii în mod nelegal, mai ales că acordarea unui asemenea concediu este obligatoriu, contestatoarea făcând dovada obligativității prezentării sale la data susținerii fiecărui examen în parte.

Pentru aceste considerente, tribunalul, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.263 și urm. Codul muncii, a admis contestația în sensul celor mai sus arătate.

Cererea contestatoarei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca nedovedită, pe motiv că nu există niciun înscris la dosar care să ateste suportarea efectivă de către contestatoare a unor asemenea cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței primei instanțe intimata a declarat recurs, în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate, invocând disp. art.304 pct.9 Cod pr.civilă.

Astfel, după ce se arată care au fost considerentele pentru care a fost admisă contestația, se susține că raționamentul instanței nu s-a bazat pe probatoriul administrat în cauză, neexistând nicio cerere prin care intimata să solicite învoire pentru pretinsul examen din 13.02.2009, când a părăsit locul de muncă înainte de sfârșitul programului, fără învoire.

Se mai învederează că există la dosar doar o cerere datată 13.02.2009, prin care intimata-contestatoare a solicitat concediu de studii pentru intervalul 23.02.2009-15.03.2009 și adresa nr.396/18.02.2009 prin care primarul îi solicită acesteia explicații în legătură cu părăsirea prematură a locului de muncă la data de 13.02.2009, precum și răspunsul intimatei, înregistrat sub nr.401/18.02.2009, prin care aceasta susține că a plecat pentru că a avut examen.

De asemenea, arată recurenta, chiar dacă s-a făcut dovada calității de student, aceasta nu a anexat cererii din 13.02.2009 o programare a examenelor, pentru care, abia în instanță a făcut dovada cu adeverința nr.1785/17.03.2009.

Se conchide că cererea din data de 13.02.2009 nu avea atașată și dovada programării examenelor, ce a fost obținută pe data de 17.03.2009, iar această cerere se referea la concediul de studii pentru perioada 23.02.2009 – 15.03.2009 și nu la examenul din ziua de 13.02.2009, sancțiunea fiind aplicată pentru fapta din 13.02.2009, pentru care nu a existat cerere de învoire, instanța examinând cauza cu superficialitate considerând că cererea din 13.02.2009 vizează și abaterea de la acea dată.

Se mai arată că dispoziția de sancționare nr.53/12.03.2009 privește părăsirea locului de muncă înainte de finalizarea programului, fără învoire, iar această abatere a fost recunoscută de către intimata-contestatoare prin nota explicativă din data de 18.02.2009 și mențiunea referitoare la faptul că intimata nu a dovedit că examenul din data de 23.02.2009 s-a ținut după orele 15,00 nu constituie decât, cel mult, o circumstanță agravantă.

Chiar și în situația în care s-ar considera că prima instanță nu a greșit atunci când a reținut că la data de 13.02.2009 contestatoarea a solicitat să i se permită să plece din instituție pentru susținerea unui examen la aceeași dată, nu se poate trece peste conținutul adresei nr.363/2009 dată ca răspuns la cererea contestatoarei de a i se aproba concediu de studii, prin care primarul îi învederează că nu a făcut dovada, în afara xerocopiei carnetului de student, în legătură cu datele examenelor.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea contestației.

Intimata-contestatoare nu a depus la dosar întâmpinare cu privire la recursul declarat în cauză, însă reprezentată fiind în instanță la termenul din 23.02.2010, prin apărător ales, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează:

Prin dispoziția nr.53/12.03.2009 intimata-contestatoare a fost sancționată cu avertisment scris, în temeiul art.264 alin.1 lit.a Codul muncii, având în vedere abaterea săvârșită de către contestatoare, care la data de 13.02.2009 a părăsit fără învoire locul de muncă.

Așadar, intimata-contestatoare nu a fost sancționată pentru faptul că nu s-ar fi prezentat sau ar fi plecat de la serviciu fără învoire ulterior acestei date.

Potrivit cererii înregistrate sub nr.363/13.02.2009 (fila 5 dosar fond), intimata-contestatoare a solicitat Primarului comunei – acordarea concediului de studii, conform Codului muncii, în perioada 23.02.2009 – 15.03.2009, aducându-i la cunoștință că în zilele de 23.02.2009, 8.03.2009, 11.03.2009 și 15.03.2009 susține examenele semestrului I la Facultatea de Psihologie

Prin urmare, intimata-contestatoare nu a formulat și o cerere de învoire pentru data de 13.02.2009, dată la care aceasta a plecat însă de la serviciu mai devreme.

La solicitarea primarului adresată intimatei-contestatoare de a preciza de ce în data de 13.02.2009 a părăsit locul de muncă la ora 15,30 – 15,40, cu toate că programul de lucru se termina la ora 16,30, aceasta a răspuns că a plecat din instituție la orele respective întrucât a susținut un examen la facultatea unde este studentă la profilul psihologie, anul I (fila 20 dosar fond) recunoscând, prin urmare, părăsirea locului de muncă înainte de terminarea programului și nefăcând referire la vreo eventuală cerere de învoire formulată de aceasta în ziua respectivă.

Simpla împrejurare că intimata-contestatoare a avut un examen de susținut în acea zi, așa cum reiese din adeverința nr.1785/17.03.2009 eliberată de Universitatea B – Centrul Teritorial pentru Învățământ la Distanță P, depusă la dosarul de fond, nu este suficientă pentru admiterea contestației în sensul celor dispuse de prima instanță, câtă vreme, pe de o parte, chiar și în această situație, intimata trebuia să formuleze o cerere de învoire adresată conducătorului ierarhic, iar nu să plece pur și simplu de la serviciu, fără a se învoi, ceea ce constituie, în mod evident, o abatere de la regulile de disciplină a muncii, iar pe de altă parte, din cuprinsul adeverinței respective nu rezultă nici ora la care s-a desfășurat examenul în ziua de 13.02.2009.

În contextul mai sus arătat, este lipsită de relevanță împrejurarea legată de îndreptățirea intimatei-contestatoare la concediu de studii conform prevederilor legale- concediu pe care aceasta l-a solicitat chiar în data de 13.02.2009, precizând însă expres perioada pentru care solicită acest concediu, respectiv 23.02.2009 – 15.03.2009, fără a face nicio mențiune la ziua de 13.02.2009- câtă vreme contestatoarea nu a fost sancționată disciplinar decât pentru părăsirea locului de muncă fără învoire în data de 13.02.2009.

Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul de față ca fondat, motiv pentru care în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va admite, iar conform art.312 alin.2 și 3 Cod pr.civilă va modifica în tot sentința, în sensul că va respinge contestația ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de intimata PRIMĂRIA COMUNEI – – prin primar, cu sediul în comuna -, județul P, împotriva sentinței civile nr. 2108 din data de 8 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna -, sat, județul P și în consecință:

Modifică în tot sentința în sensul că respinge contestația ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 februarie 2010.

Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

— – — – — –

fiind în concediu de odihnă

prezenta se semnează de

Președintele instanței

Grefier,

/VS

4 ex./ 24.03.2010

nr–Trib.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120