DECIZIA CIVILĂ NR. 382/R/2009
Ședința publică din 4 martie 2009
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul intimat SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ S M, cu sediul în S M-, județul S în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în S M,-, județul S M împotriva sentinței civile nr. 1507/D din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare; având ca obiect: contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă ,în reprezentarea recurentului, în baza delegației nr. 3009 din 3 martie 2009 emisă de recurent, lipsă intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru; la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 22 februarie 2009 cerere de amânare, în vederea angajării unui avocat, formulată de intimat, după care:
Reprezentantul recurentului intimat arată că se opune admiterii cererii de amânare, învederând instanței că, de la data când i-au fost comunicate motivele de recurs avea timp suficient în vederea pregătirii apărării și angajării unui avocat.
Instanța, respinge cererea de amânare.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii contestației formulate de către contestatorul, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 110 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu deplasarea la instanță pentru termenul de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1507/D din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare As-a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul SPITALUL JUDEȚEAN S
A fost anulată Decizia nr.49/17.01.2008 emisă de intimat.
Din considerentele sentinței se reține că prin Decizia nr.49/17.01.2008, reclamantul a fost sancționat cu reducerea salariului de bază pe o durată de 1 lună cu 5% pentru încălcarea disp.art.38 lit.d din regulamentul intern al spitalului, art.39 alin.2 lit.c din Lg.53/2003.
Analizând decizia contestată sub aspectul legalității ei, prin prisma disp.art.268 Codul muncii, se constată că aceasta îndeplinește exigențele formale prev.de această normă.
Analizând temeinicia măsurii dispuse prin decizia contestată se reține următoarele:
În sarcina contestatorului se reține încălcarea disp.art.39 alin.2 lit.c din Lg.53/2003 “obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă” și ale art.38 lit.d din Regulamentul intern al spitalului “refuzul nejustificat sau neglijența manifestată în îndeplinirea sarcinilor și a atribuțiilor de serviciu”.
Atribuțiile reclamantului în cadrul locului de muncă ocupat – acela de economist I, sunt prevăzute în mod expres în fișa postului, disp.nr.984/26.11.2007, disp.621/14.11.2005.
Niciunul din actele menționate, respectiv fișa postului și ordinele anuale de lucru, nu prevăd atribuții legate de preluarea, distribuirea, urmărirea circuitului materialelor sanitare, respectiv a imprimatelor medicale, fapt recunoscut de către pârâtă prin interogator.
Mențiunea din fișa postului, conform căreia în exercitarea atribuțiilor stabilite în sarcina lui, reclamantul va desfășura relații de lucru cu toate compartimentele funcționale ale spitalului nu semnifică o extindere a acestor atribuții.
În decizie se reține că “în ziua de 11.12.2007 au fost transportate colete ce conțineau imprimate cu regim special la Spitalul Județean, acestea fiind lăsate la statistică, datorită neglijenței manifestate de unii angajați”. Se mai reține că reclamantul trebuia să cunoască circuitul acestor documente, prin comportamentul său dând dovadă de neglijență.
Conform normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea formularelor cuprinse în anexa 1B a Hotărârii nr.831/1997 – art.5, formularele cu regim special de înseriere și numerotare (precum cele în discuție) se eliberează din magazie pe baza bonului de consum.
Martorul – șoferul care a efectuat transportul, declară că a dorit să predea coletele în discuție magazionerului, care a spus că nu intră în competența dânsului primirea coletelor și l-a îndemnat la dl.
Martorul precizează că întotdeauna toate coletele le-a predat la magaziner.
Reclamantul, contactat de șofer, i-a prezentat acestuia 2 alternative (conform notei explicative) să meargă la magazia de mărfuri sau dacă sunt urgente poate merge direct la Compartimentul de Statistică.
Prin procesul verbal al Comisiei de disciplină din 17.01.2008 se reține să “pe colet era tipărit “Casa de Asigurări de Sănătate”, prin urmare dl. trebuia să știe că e vorba de imprimate cu regim special”.
Față de probele prezentate, s-a apreciat că măsura dispusă față de reclamant este neîntemeiată, nedovedindu-se că a manifestat neglijență în exercitarea propriilor atribuții.
Prin concluziile formulate pârâta invocă noi dispoziții din Regulamentul de ordine interioară, care nu au fost menționate în decizia de sancționare și care nu pot fi luate în considerare.
În virtutea argumentelor, expuse, tribunalul a admis contestația formulată, conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Împotrivaacestei hotărâri a declarat recurs intimata Spitalul Județean SMs olicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii contestației formulate de către contestatorul.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că instanța de fond a analizat unilateral probele de la dosar, motiv pentru care s-a reținut o stare de fapt greșită.
Subliniază astfel că în mod eronat prima instanță a motivat admiterea acțiunii pe faptul că fișa postului și ordinele anuale de lucru nu prevăd în sarcina acestuia atribuții legate de preluarea, distribuirea, urmărirea circuitelor materialelor sanitare, respectiv imprimantelor medicale, în condițiile în care contestatorul a fost sancționat pentru că acesta și-a exercitat cu superficialitate sarcinile de serviciu.
Mai arată că prin sarcini de serviciu se are în vedere faptul că prin fișa postului contestatorul are stabilit relații de lucru cu toate compartimentele funcționale ale spitalului, astfel că consideră recurenta acesta intră în timpul serviciului în contact cu o problemă legată de buna desfășurare a activității spitalului, trebuie să se implice în soluționarea ei, contribuind personal prin sa la soluționarea acesteia.
Totodată se arată că nu este vorba despre o extindere a atribuțiilor de serviciu ale contestatorului, ci în opinia sa acesta a dat dovadă de superficialitate și neglijență în raporturile de muncă.
În cele din urmă arată recurenta că instanța nu a analizat apărarea invocată respectiv aceia că contestatorul a încălcat prevederile art 38 lit d din Regulamentul intern al spitalului.
Intimatul nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a precizat poziția procesuală în cauză.
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor invocare, instanța constată că acesta este nefondat urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Referitor la motivul de recurs întemeiat pe greșita apreciere a probelor de către prima instanță,Curtea apreciază că tribunalul a realizat o analiză judicioasă și coroborată a probelor administrate, ceea ce a condus la pronunțarea unei sentințe temeinice și legale.
Astfel, prin decizia nr. 49/17.01.2008 contestatorul fost sancționat disciplinar în temeiul dispozițiilor art 264 lit din Codul muncii, cu sancțiunea reducerii salariului de bază pe o durată de 1 lună cu 5%, reținându-se în sarcina sa încălcarea prevederilor contractului colectiv de muncă, art 38 lit d din Regulamentul intern al Spitalului, art 39 al 2 lit c din 53/2003, menționându-se în cuprinsul deciziei împrejurarea că în data de 11.12.2007 au fost transportate colete ce conțineau regim special la Spitalul Județean S M, care au ajuns la o altă destinație respectiv la Statistică, datorită neglijenței manifestate de unii angajați, menționându-se totodată în cuprinsul deciziei faptul că contestatorul trebuia să fie mai responsabil întrucât lucrează de peste 7 ani în instituție și cunoaște sau trebuia să cunoască circuitul acestor dosare.
Potrivit dispozițiilor art 266 din Codul muncii, angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicată în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat având în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, gradul de vinovăție al salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului și eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Raportat la aceste criterii, nu se poate reține că fapta pentru a fost sancționat contestatorul este de natură să atragă sancționarea disciplinară a acestuia, în condițiile în care în atribuțiile de serviciu ale acestuia nu intră cele legate de preluarea, distribuirea, urmărirea circuitului materialelor sanitare, astfel încât se constată a fi nefondată susținerea recurentei în sensul încălcării de către contestator dispozițiilor art 38 lit. d din Regulamentul de Ordine Interioară al Spitalului, care prevăd că, constituie abatere disciplinară refuzul nejustificat sau neglijența manifestată în îndeplinirea sarcinilor și atribuțiilor de serviciu.
Împrejurarea că prin fișa postului intimatul are stabilite relații de lucru cu toate compartimentele funcționale ale spitalului, nu este de natură a impune o altă concluzie, temeinic prima instanță arătând și sub acest aspect faptul că mențiunea respectivă nu reprezintă o extindere a atribuțiilor de serviciu ale contestatorului, care ar fi de natură aoî ndreptăți pe reclamantă să-și exercite prerogativă disciplinară conferită de lege.
Constatându-se prin urmare că stabilirea sancțiunii disciplinare aplicate contestatorului a avut loc în mod arbitrar, fără respectarea riguroasă și cumulativă a criteriilor mai sus arătate, criticile recurentei fiind astfel nefondate, în temeiul dispozițiilor art 312 pr. civ recursul va fi respins ca nefondat menținând ca legală și temeinică hotărârea recurată.
Constată că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul intimat SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ S M, cu sediul în S M-, județul S în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în S M,-, județul S M împotriva sentinței civile nr. 1507/D din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
– – – – – – – –
Red dcz
30.03.2009
Jud fond,
Dact IC
2ex/3.04.2009
