Dosar nr-
Dosar nr-
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.431/CM
Ședința publică din data de 20 mai 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
– – –
Grefier – – –
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâta– M SA, cu sediul în M,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1730 din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamantreprezentat de SINDICATUL LIBER, cu sediul în M,-, județul C, având ca obiect conflict de muncă – contestație decizie sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă – M Industries SA d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 312/2008, depusă la dosar, intimatul reclamant reprezentat de în baza delegației depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentei pârâte, depune la dosar înscrisurile solicitate de instanță la termenul anterior și totodată înmânează un exemplar și reprezentantului intimatului reclamant.
Reprezentantul intimatului reclamant având cuvântul susține că a luat cunoștință de înscrisurile depuse de apărătorul recurentei pârâte, însă susține că acestea nu poartă semnătură.
Apărătorul recurentei pârâte față de susținerile reprezentantului intimatului reclamant arată că nu sunt semnate deoarece banii sunt virați de card.
Instanța luând act de declarațiile părților că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentei pârâte având cuvântul solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului la Tribunalul Constanța. Susține că, declarația reclamantului din 5 iunie 2007 nu constituie momentul când acesta a înregistrat o notă, proces verbal sau referat prin care se înștiințau organele îndreptățite, astfel încât aceasta nu produce consecințe juridice. Dacă această declarație ar fi fost formulată înainte de cererea cercetării disciplinare ar fi fost transmisă prin registratura societății, ar fi ajuns la conducere odată cu raportul trimis de secție vizat de secția la data de 21.06.2007 conform vizei compartimentului respectiv. Secția unde a lucrat reclamantul de regulă, semnalează conducerii abaterile disciplinare printr-un raport, acest raport este înscrisul depus la dosar denumit – notă de avertisment – pe care se află și viza și în care secția propune o anumită sancțiune, trebuie semnată înainte de a ajunge la conducere de mai multe persoane abilitate. Deși societatea a făcut dovada că viza departamentului care a aplicat sancțiunea este 21.06.2007, instanța de fond nu a ținut cont de acest lucru. Totodată solicită cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar chitanța nr. -/23.01.2008.
Reprezentantul intimatului reclamant având cuvântul arată că nu sunt conforme cu realitate susținerile apărătorului recurentei pârâte, fapt dovedit și cu actele depuse la dosarul cauzei. Data de 21.06.2007 este momentul când s-a decis sancționarea și nu se poate susține că departamentul resurse umane a aflat despre acest lucru după 2 luni de zile, întrucât modul de organizare al societății face imposibilă informarea conducerii abia după această perioadă. Solicită respingerea recursului declarat de pârâtă și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Reclamantul a chemat în judecată M Industries SA M pentru anularea deciziei nr. 1928/18.07.2007 și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 5% reținută din salariul pentru luna iulie.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că până la 31.05.2007, în unitate a existat un conflict de interese care a încetat la acea dată prin perfectarea contractului colectiv de muncă. Reclamantul, participant la grevă, a fost învoit pe data de 31.05.2007 pentru a-și vizita tatăl grav bolnav, fără a se cunoaște la acel moment posibilitatea încetării grevei și reluarea lucrului la 01.06.2007.
Deși a fost asigurat de maistrul care îi era superior ierarhic că urmează a fi învoit, totuși aceasta nu s-a întâmplat, pentru că directorul diviziei s-a împotrivit.
În consecință, s-a emis decizia contestată prin care a fost sancționat cu reducerea salariului cu 5% pe o lună pentru lipsa nejustificată din data de 01.06.2007.
Pe cale de excepție, s-a invocat prescripția dreptului angajatorului de a aplica sancțiunea, arătându-se că termenul de 30 de zile prevăzut de art. 268 alin. 1 Codul munciis -a împlinit la 02.07.2007, iar decizia a fost emisă la 18.07.207.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că nu există abaterea disciplinară, pe motiv că angajatorul a aplicat sancțiunea fără să țină cont de împrejurările care au dus la această situație.
Intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea, arată că termenul de 30 de zile curge nu de la data săvârșirii faptei, ci de la data când conducerea unității a luat cunoștință despre săvârșirea abaterii, iar acest lucru s-a întâmplat la 21 iunie 2007, când divizia MANAGEMENT a fost informată de secția unde lucra contestatorul despre săvârșirea abaterii.
Pe fondul cauzei, se arată că sancțiunea a fost aplicată în concordanță cu dispozițiile Regulamentului de ordine interioară.
Prin sentința civilă nr.1730 din 10 octombrie 2007, Tribunalul Constanțaa admis excepția prescrierii dreptului angajatorului de a aplica sancțiunea disciplinară invocată de contestator.
A admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta ” Industries”, s-a anulat decizia de sancționare nr.1928/18.07.2007 și a fost obligată societatea pârâtă să restituie suma reținută contestatorului reprezentând 5% din salariul corespunzător lunii iulie.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele aspecte: Contestatorul este angajatul intimatei în funcția de mecanic iar în data de 01.06.2007 a lipsit fără a prezenta documente justificative de la serviciu.
Cu privire la această absență, contestatorul a dat o declarație la data de 05.06.2007 arătând că pentru ziua de 01.06.2007 nu i s-a aprobat cererea de concediu de odihnă și astfel că a fost pus nemotivat și i s-a făcut raport de penalizare cu 5%.
Încă de la data acestei declarații (fila 14 dosar) depusă chiar de intimată, reclamantul a arătat că înțelege să conteste decizia de sancționare.
Astfel instanța de fond a constatat că la 05.06.2007 era cunoscută nu numai abaterea disciplinară a salariatului, dar și sancțiunea care urma să se aplice din moment ce reclamantul vorbește despre contestarea acesteia.
Față de această situație, instanța a reținut că intimata a luat cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare-absența nemotivată – cel mai târziu la 05.06.2007.
Față de dispozițiile art.268 alin.1 Codul muncii, s-a constatat că sancțiunea s-a aplicat cu depășirea termenului de 30 de zile care curge de la data de 05.06.2007 și se împlinește la 05.07.2007, în timp ce decizia a fost emisă la 18.07.2007. Pentru aceste motive s-a admis excepția prescripției dreptului angajatorului de a aplica sancțiunea și s-a dispus anularea deciziei de sancționare, cu consecința repunerii părților în situația anterioară întocmirii actului.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta pârâtă care a solicitat casarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță având în vedere că s-a reținut în mod greșit că data la care societatea a luat cunoștință de abaterea disciplinara este 05.06.2007.
Instanța nu a observat că declarația reclamantului era înregistrată la societate cu data de 21.06.2007 odată cu raportul trimis de secție, dovedind ca nu a înțeles mecanismul care funcționează în unitate în ce privește abaterile disciplinare, cu atât mai mult cu cât aceasta are un număr mare de salariați.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât nu are relevanță dacă șeful departamentului Resurse Umane a pus rezoluția pe declarație abia în data de 21.06.2007, astfel că aceasta reprezintă “data la care angajatorul a decis sancționarea”.
Analizând sentința recurată în raport de înscrisurile din dosar și de criticile formulate, Curtea constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Decizia de sancționare a reclamantului este data în 18.07.2007 și se menționează că abaterea, absența nemotivata din data de 01.06.2007.
Problema pusa în discuție este legată de data la care conducerea unității a luat cunoștintă de abaterea săvârșită la 01.06.2007.
Instanța de fond s-a raportat la data de 05.06.2007, când reclamantul a motivat în scris absentarea sa de la serviciu și contesta o eventuala decizie de sancționare care ar fi putut fi luata de societate.
Ori aceasta cerere nu poarta nicio dovada a înregistrării ei la societate, pentru că instanța să poată aprecia că de la acea data conducerea unități a luat cunoștință de abatere.
Potrivit art. 268. Codul muncii, ” Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.
Curtea reține că data luării la cunoștință de către angajator despre săvârșirea abaterii disciplinare nu poate fi decât dataînregistrării referatului sau sesizării care privește săvârșirea abaterii disciplinare,chiar dacă, ulterior este necesară completarea informațiilor pe care acesta le conține.
În cazul inexistenței unui referat sau a altui act înregistrat, data menționată poate fi dovedită prin orice mijloc de probă, fiind un simplu fapt material.
În speță,reclamantul nu a făcut alte dovezi din care să reiasă ca într-adevăr, conducerea societății pârâte a luat cunoștință de abatere la data de 05.06.2007.
Așadar, împrejurarea că s-a formulat o cerere de către reclamant fără ca aceasta să fie și înregistrată, nu poate constitui reper pentru calculul termenului de 30 de zile, iar alte probe concludente, nu s-au făcut in acest sens.
Mai mult decât atât, din statul de plată aferent lunii iunie, nu rezultă vreo reținere din salariu pentru absența din 1.06.2007, pentru a se conchide asupra faptului că societatea era în cunoștință de cauza cu privire la abaterea reținută ulterior în sarcina reclamantului.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că prima instanță a dat o interpretare greșită actelor din dosar, precum și dispozițiilor legale în materie, astfel că se impune aplicarea disp. art. 312 cod procedură civilă care atrag casarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanța, urmând ca aceasta sa analizeze cererea pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de pârâta – M SA, cu sediul în M,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1730 din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant reprezentat de SINDICATUL LIBER, cu sediul în M,-, județul
Casează sentința recurată și trimite cauza la aceeași instanță pentru soluționare pe fond.
Obligă intimatul către recurentă la plata sumei de 883 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
– – – –
– – – –
– – – –
– –
– –
Grefier,
Jud.fond: /
Red.dec.Jud.-/4ex.
Tehnored.gref./19.06.2008
Secția civilă pentru cauze cu minori și de familie precum și
Secția civilă pentru cauze cu minori și de familie precum și
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale
Data: 2 iulie 2008
Data: 2 iulie 2008
Către,
Către,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm dosarul civil nr-, privind pe recurentul – M. SA M și intimatul, pentru a vă conforma dispozițiilor deciziei civile nr.431/CM pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA la data de 20 mai 2008.
Vă înaintăm dosarul civil nr-, privind pe recurentul – M. SA M și intimatul, pentru a vă conforma dispozițiilor deciziei civile nr.431/CM pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA la data de 20 mai 2008.
Dosarul conține 33 de file și are atașat dosarul nr- al Tribunalului Constanța, ce conține 42 de file.
Dosarul conține 33 de file și are atașat dosarul nr- al Tribunalului Constanța, ce conține 42 de file.
Președinte complet, Grefier,
Președinte complet, Grefier,
