Contestație decizie de sancționare. Decizia 47/2009. Curtea de Apel Constanta


Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 47/CM

Ședința publică din 03 Februarie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 2: Maria Apostol

JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon

Grefier – –

S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă CENTRUL REGIONAL, cu sediul în-, județul C împotriva sentinței civile nr. 1076/01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în localitatea Poarta Albă,-, județul C, având ca obiect contestație decizie de sancționare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă dl., în baza delegației nr.508/2008, depusă la dosar, lipsind intimatul reclamant.

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod pr.civilă.

Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.

După referatul grefierului de ședință;

Reprezentantul recurentei pârâte susține că în cauză nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus, motiv pentru care instanța, luând act de declarația acestuia, declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului de față.

Având cuvântul, reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei, întrucât Centrul Regional C nu are personalitate juridică proprie, ci numai pentru reprezentarea intereselor Administrației Naționale de Meteorologie, pe baza unui mandat acordat în mod expres de această instituție.

Pe fond, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, cu consecința menținerii deciziei de sancționare a intimatului contestator va fiind legală și temeinică.

CURTEA:

Cu privire la recursul civil de față:

Centrul Regional Dad eclarat recurs la 16.12.2008 împotriva sentinței civile nr. 1076/1.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În fapt:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 2.09.2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Centrul Regional C, anularea deciziei nr. 27 din 6.08.2008, prin care a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului cu 5% pe timp de 1 lună.

În motivare se arată că prin decizie i s-a aplicat sancțiunea deoarece s-a reținut că la data de 7.07.2008 contestatorul a părăsit locul de muncă fără aprobarea șefului ierarhic superior.

Contestatorul a părăsit locul de muncă în realitate datorită unei probleme personale iar la momentul plecării, șefa colectivului de meteorologi nu era de găsit în birourile unde era de obicei. La plecare contestatorul a completat un formular în care a notat intervalul în care lipsea, formular care nu era prevăzut în regulamentul intern, ci era folosit ca urmare a unei dispoziții verbale.

Contestatorul a rugat la plecare un coleg să transmită prognozele deja efectuate înainte de plecare, astfel că serviciul nu a fost prejudiciat cu nimic; la revenirea la locul de muncă, contestatorul a încercat să-i explice pe scurt ce s-a întâmplat, dar fără rezultat; cu aceeași ocazie contestatorul a cerut permisiunea să meargă la chioșc pentru a-și cumpăra mâncare, dar șefa i-a interzis categoric.

După plecarea șefei, contestatorul a completat un formular și a plecat pentru 15 minute, fapt pentru care i s-a cerut notă explicativă, fiind chemat după 2 minute pentru a da explicații, deși convocarea pentru cercetarea disciplinară trebuia făcută potrivit regulamentului intern.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată deoarece șeful compartimentului s-a aflat toată ziua la serviciu iar în situația în care acesta ar fi lipsit, trebuia să solicite pe cale ierarhică la directorul instituției permisiunea să părăsească incinta.

La înapoiere, contestatorul nu și-a cerut scuze și chiar a refuzat să ofere explicațiile necesare.

În intervalul în care a lipsit, contestatorul avea obligația de a finaliza și disemina elaborarea prognozelor realizate înainte de acest termen.

În aceste condiții, șeful compartimentului a întocmit referatul nr. 1133 din 8.07.2008 prin care a adus la cunoștința conducerii aceste abateri de la disciplina muncii, dispunându-se efectuarea cercetării disciplinare, dându-i posibilitatea contestatorului să ofere explicațiile de rigoare până la data de 18.07.2008 ora 7.30.

Cu toate acestea, contestatorul a ignorat adresa respectivă, astfel că abia la data de 20.07.2008 a considerat ca fiind normal să ofere explicații cu privire la verificarea aspectelor care i se imputau, răspunzând ironic și fără a încerca să se disculpe.

La data de 6.08.2008 directorul instituției l-a invitat în biroul său pe contestator pentru a-i oferi ultima ocazie să de disculpe sau să își ofere scuzele de rigoare, dar tot fără rezultat.

Prin sentința civilă nr. 1076/1.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a admis contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Regional C și a fost anulată decizia nr. 27/6.08.2008 emisă de intimată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Fapta imputată este presupusă a fi comisă de către contestator la data de 7.07.2008; pentru a se putea aplica sancțiunea disciplinară, angajatorul avea obligația de a convoca pe salariatul vinovat pentru cercetarea disciplinară prealabilă, cu excepția sancțiunii avertismentului scris, conform art. 267 alin. 1 Codul muncii.

În speță, angajatorul a depus la dosarul cauzei adresa cu nr. 1275 din 17.07.2008, prin care acesta este invitat să răspundă la întrebări până la data de 18.07.2008.

Respectiva adresă nu reprezintă o convocare în înțelesul dispozițiilor art. 267 Codul muncii, deoarece convocarea trebuie să conțină mențiuni obligatorii referitoare la locul, data, ora cercetării disciplinare prealabile ce urmează să se desfășoare în legătură cu fapte ce constituie abatere.

Nicio sancțiune nu poate fi aplicată fără o cercetare prealabilă disciplinară, în afară de avertismentul scris; scopul acestei prevederi legale este acela de a înștiința salariatul asupra cercetării ce urmează să se desfășoare în privința sa, i se dă posibilitatea salariatului să-și expună punctul de vedere asupra faptei imputate, să prezinte toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, dreptul său de a fi chiar asistat la cererea sa de un reprezentant al sindicatului, dreptul la apărare fiind astfel asigurat.

Numai refuzul de prezentare la această cercetare fără un motiv întemeiat sau prezentarea salariatului și refuzul acestuia de a-și formula apărarea, refuzul scrierii notei explicative dă dreptul angajatorului să aplice sancțiunea fără efectuarea cercetării.

Contestatorul a fost însă sancționat disciplinar cu reducerea salariului pe o perioadă de o lună cu 5%, la data de 6.08.2008, fără o cercetare corespunzătoare, fără a fi convocat conform Codului muncii, încălcându-se astfel dispozițiile art. 267 Codul muncii, aspect care atrage nulitatea sancțiunii aplicate în aceste condiții și pentru aceste considerente, s-a admis contestația și s-a anulat sancțiunea aplicată.

Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:

1. Centrul Regional D nu deține personalitate juridică, deci nu poate participa în C în reprezentarea intereselor proprii, ci numai ale Administrației Naționale de Meteorologie B, situație în care invocă excepția lipsei calității procesual pasive a Centrului Regional

A invocat totodată incidența prevederilor art. 13 alin. (1) din HG nr. 1405/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ți funcționare a Administrației Naționale de Meteorologie în conformitate cu care Administrația Națională de Meteorologie are în structura sa sucursale fără personalitate juridică.

A învederat totodată că urmează a fi avute în vedere și prevederile alin. 2 din cadrul aceluiași act normativ conform căruia “Sucursalele au aceleași componente economico-financiare ca și Administrația Națională de Meteorologie, efectuând operațiuni contabile până la nivelul balanței de verificare, iar din punct de vedere juridic sunt împuternicite să încheie contracte și să reprezinte instituția în litigiile cu persoane juridice sau fizice din aria lor teritorială de competență”.

2. criticat sentința și sub aspectul soluționării cauzei pe fond învederând că Tribunalul Constanțaa ignorat în totalitate întreaga procedură de cercetare disciplinară prealabilă aplicării unei eventuale sancțiuni, efectuată de către recurentă prin Centul Regional

Recurenta a arătat că a convocat în mod corespunzător pe contestator la secretariatul instituției unde își desfășoară activitatea pentru data de 18.07.2008 ora 7.30, comunicându-i-se obiectul convocării precum și întrebările la care acesta urma să răspundă în cadrul cercetării disciplinare având la dispoziție mai bine de 20 de ore în vederea pregătirii apărării.

La dosarul cauzei a fost depusă și nota explicativă prin care intimatul contestator a considerat de cuviință să-și prezinte punctul de vedere în legătură cu faptele imputate prin referatul întocmit cu nr. 1133/8.07.2008.

Prin atitudinea sa contestatorul a încălcat atribuțiile din fișa postului, iar faptul că a rugat un alt coleg să transmită prognozele față de terți nu exonerează pe contestator de îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

De asemenea prin părăsirea locului de muncă, contestatorul a pus în pericol și supravegherea funcționării echipamentului meteo mai bine de două ore, abaterea respectivă fiind deosebit de gravă, potrivit art. 38.5 lit. “c” din Regulamentul Intern al Administrației Naționale de Meteorologie.

Recursul nu este fondat.

Curtea, analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs, îl va respinge pentru următoarele considerente de fapt și de drept:

1. Articolul 41 (2) Cod procedură civilă dispune: Asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere.

Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus citate rezultă că pot sta în judecată ca pârâte și societățile fără personalitate juridică sub condiția însă ca acestea să aibă organe proprii de conducere.

Așa cum se poate lesne observa Centrul Regional D are organe proprii de conducere în persoana directorului meteorolog pr..

Drept urmare Centrul Regional D având organe proprii de conducere poate sta în judecată ca pârât având calitate procesuală pasivă, această critică a sentinței nefiind întemeiată.

2. Celelalte critici urmează a fi respinse ca nefondate, având în vedere în principal împrejurarea că Tribunalul Constanțaa dispus anularea deciziei motivat de faptul că au fost încălcate dispozițiile art. 267 Codul muncii referitoare la convocarea salariatului în vederea cercetării disciplinare.

Recurenta învederează că l-a convocat pe contestator pentru data de 18.07.2008 ora 7.30, comunicându-i care este obiectul acestei convocări.

Adresa de convocare nr. 1275/17.07.2008 nu a fost adusă la cunoștință contestatorului, ea nefiind semnată de către acesta și nici o altă dovadă de comunicare în afara acesteia nu s-a făcut.

Din această adresă rezultă faptul că salariatul ar fi fost convocat în vederea cercetării disciplinare pentru data de 18.07.2008 ora 7.30. Nu se știe în ce împrejurări a fost dată la 20.07.2008 și Nota explicativă întrucât din cuprinsul ei nu rezultă obiectul cărei cercetări disciplinare este, în fața cărei comisii a fost dată, dacă a fost întrunită o asemenea comisie și cel mai important dacă nota a vizat fapta din 7.07.2008 reținută în Decizia nr. 27 din 6.08.2008 întrucât din cuprinsul ei nu se pot desprinde elemente care să facă legătura între această notă explicativă și adresa nr. 1275/17.07.2008 pretins adresă de convocare de către angajator.

Mai mult, acestei adrese îi lipsesc elementele esențiale prevăzute de art. 267 (2) Codul muncii și anume nu se arată că oficiul juridic în persoana consilierului juridic este persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, nu se arată data, ora și locul întrevederii, această adresă având mai degrabă caracterul unui interogatoriu la care ar urma să răspundă salariatul nu se știe când și în fața cărei persoane.

Tribunalul Constanțaa apreciat just în lumina dispozițiilor legale mai sus arătate atunci când a concluzionat că nu s-a realizat o convocare corespunzătoare în vederea cercetării disciplinare, sancționând cu nulitatea decizia nr. 27/2008 emisă de angajator.

Orice altă abordare cu privire la modalitatea în care s-a efectuat cercetarea disciplinară crează premisele unei analize arbitrare care l-ar fi privat pe salariat de posibilitatea formulării tuturor apărărilor în favoarea sa.

Pe cale de consecință, toate celelalte critici ale recurentei exced obiectului cauzei întrucât Tribunalul în pronunțarea soluției nu a analizat încălcarea atribuțiilor de serviciu astfel cum s-au relevat în decizia de sancționare, rezumându-se numai la analiza dispozițiilor art. 267 Codul muncii din perspectiva omisiunii de a fi convocat pe salariat în mod corespunzător în vederea cercetării disciplinare.

Drept urmare, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând soluția pronunțată de Tribunalul Constanța, ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de recurentul pârât CENTRUL REGIONAL, cu sediul în-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1076/01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în localitatea Poarta Albă,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

– –

Jud.fond. /

Red.dec.jud.

Tehnoredact.gref.

2 ex./ 12.02.2009.