ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 923
Ședința publică din data de 4 iunie 2008
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Cristina Pigui Vera Andrea
– —
Grefier –
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul Teatrul B, cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței civile nr.121 din 18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B, Calea I,.3..4,.10, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât reprezentat de și intimata-reclamantă reprezentată de procurator, conform procurii judiciare depusă la fila 34 dosar fond.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata-reclamantă a depus la dosar întâmpinare, filele 9-10, un exemplar fiind comunicat reprezentantei recurentei.
Consilier juridic, având cuvântul, arată că a luat cunoștință de întâmpinare și că nu mai are cereri noi de formulat, solicitând cuvântul pe fond.
Procurator, având cuvântul, arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurentul-pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței primei instanțe și pe fond respingerea acțiunii, în sensul menținerii deciziei de sancționare ca legală și temeinică.
Susține, în esență, că instanța de fond a apreciat greșit că sancțiunea aplicată reclamantei este prea aspră, depășindu-și atributul puterii judecătorești. Mai arată că, deși a reținut că reclamanta se face vinovată de fapta pentru care a fost sancționată, instanța a cenzurat decizia de sancționare, deși, în conformitate cu disp.art.266 Codul muncii, angajatorul este cel care dispune modul de sancționare, fiind atributul său exclusiv. Precizează că instanța are doar obligativitatea de a verifica respectarea procedurii de sancționare.
În fine, mai susține că nu poate fi luată în considerare susținerea reclamantei în sensul că nu este obligată să vizioneze spectacolele teatrului pentru a le face reclamă în scopul de a vinde cât mai multe bilete.
Procurator având cuvântul pentru intimata-reclamantă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond. Susține că spectacolul s-a jucat o singură dată la un teatru din B iar repetițiile s-au făcut tot în B, la Teatrul, susținere pe care a formulat-o și în concluziile scrise depuse în dosarul de fond.
În ceea ce privește motivul sancționării arată că la orice piesă de teatru poate veni orice persoană însoțită sau nu de copii, făcându-se și în școli sau la diferite locuri de muncă, opțiunea de a participa la un spectacol fiind a persoanei interesate, nefiind vina impresarului care nu a făcut altceva decât să vândă biletele, cu atât mai mult cu cât pe afiș nu se menționează dacă piesa este interzisă pentru o anumită categorie de vârstă, în concret, nefiind vorba de o piesă care prezenta atitudini vulgare, interzise copiilor.
În fine mai susține că nu are relevanță faptul că în urmă cu 4 ani reclamanta a mai fost sancționată cu avertisment, acesta nefiind un motiv să o sancționeze din nou pe considerentul că și în precedent a mai săvârșit fapte de indisciplină, întrucât sancțiunea aplicată în precedent s-a radiat după 6 luni.
Curtea:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Teatrul ” ” B solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea dispoziției nr. 51/14.12.2007 emisă de pârâtă, prin care a fost sancționată disciplinar cu retrogradarea din funcția de impresar artistic treapta II în funcția de impresar artistic treapta III, începând cu data de 1.01.2008, pe o perioada de 60 de zile.
În motivarea contestației, reclamanta a relatat instanței faptul că: 1) pe afișele spectacolelor prezentate de teatru, nu apare mențiunea că nu pot fi vizionate decât de adulți; 2) în fișa postului nu este menționata obligația de a viziona spectacolele sau de a le cunoaște ci doar de a le face reclamă, în vederea obținerii unui profit maxim; 3) pentru viitor s-a prevăzut înscrierea în fișa postului a obligației de a viziona piesele și de a le prezenta întâi conducerii pentru a vedea ce a înțeles aceasta, motiv pentru care consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 39 pct.11 din Regulamentul intern; 4) consideră că sancțiunea aplicată este mult prea aspră în raport cu faptele ce i se impută.
În dovedirea contestației s-au depus la dosar: dispoziția nr. 51/14.12.2007, procesul verbal din 6.12.2007, nota explicativă din 19.11.2007, fișa postului, afișe ale spectacolelor.
Pârâta a depus la dosar în termen legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată din următoarele considerente: la data de 18.12.2007, pe scena s-a jucat piesa ” si ” producție a teatrului buzoian. Ca urmare a lipsei de interes a reclamantei de a cunoaște producțiile pe care le promovează, au fost vândute bilete și unor elevi de clasele I -VIII din mediul rural, cu toate că piesa se adresa unui public adult, iar în sală s-au produs condiții improprii pentru un spectacol profesionist.
Asemenea scene s-au mai întâmplat și la alte spectacole în lunile februarie și decembrie 2007.
Analizându-se împrejurările în care s-a comis fapta, gradul de vinovăție al salariatului, consecințele abaterii, comportarea generală în serviciu, sancțiunile disciplinare anterioare (avertisment în 2003), s-a hotărât retrogradarea pe o perioada de 60 de zile.
1) piesei ” si ” nu cuprinde mențiunea “pentru adulți”, deoarece nu se referă la o producție cu replici licențioase sau vulgare, ci este o piesă cu un text mai dificil, cu grad ridicat de receptare, un personaj artistic greu de receptat pentru un public nepregătit.
2) În fișa postului nu este prevăzută obligația expresă a impresarului artistic de a viziona sau cunoaște piesele pe care le promovează, dar este înscrisă obligativitatea unui cultural lărgit și a discernământului critic care presupune tocmai o bună cunoaștere a producțiilor, documentare.
În dovedirea întâmpinării s-au depus la dosar: copie certificat impresar artistic, sesizările formulate de, si, dispoziția 47/2007 privind constituirea comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, convocarea reclamantei, referatul 1771/2007, extras din procesul -verbal al Consiliului de Administrație din 13.12.2007, fișa postului impresarului artistic, informările contabilului șef al instituției, articole din presă cu privire la spectacolele la care s-a făcut referire.
Instanța a solicitat întreaga documentație care a fost avută în vedere la emiterea deciziei de sancționare.
Prin sentința civilă nr. 121 din 18 februarie 2008 Tribunalul Buzăua admis contestația promovată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul TEATRUL, a anulat dispoziția nr.51 din 14 decembrie 2007 privind sancțiunea disciplinară a reclamantei cu retrogradarea din funcția avută la pârât.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: reclamanta este angajată a ” ” B pe postul de impresar artistic treapta a II-a, cu contract individual de muncă. Prin dispoziția nr. 51/14.12.2007 s-a dispus sancționarea disciplinară a acesteia, cu retrogradarea din funcția de impresar artistic treapta II în funcția de impresar artistic treapta III pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 1.01.2008. S-a reținut faptul că la spectacolul ” si ” din data de 18.11.2007, un spectacol de teatru ce se adresează în exclusivitate unui public adult, reclamanta a distribuit bilete în sistem grup la unități de învățământ preuniversitar (clasele I -VIII). Abaterea disciplinară o reprezintă tocmai necunoașterea de către reclamantă a spectacolelor teatrului ce a dus repetat la confuzii în alegerea publicului Ť. pentru categoria “grupuri” confuzii ce au generat o prestație neprofesionistă a actorilor care au fost nevoiți să adapteze textele piesei de teatru pentru adulți, la nivelul de înțelegere al copiilor, iar adulții nu au putut viziona producția in condiții optime, fiind deranjați de manifestările elevilor.
Temeiul de drept al aplicării sancțiunii au fost prevederile art. 27 al.2, lit. a, b, c, din Contractul Colectiv de la nivel de instituție; prevederile art. 38 si 39 pct.11 din Regulamentul intern; prevederile art. 263, 264 al.1 lit.c, art. 266 si 268 Codul muncii.
Art. 39 pct. 11 din Regulamentul intern prevede că constituie abatere disciplinară “neîndeplinirea repetată a atribuțiilor lucrărilor încredințate, de către un salariat”. Conform fișei postului reclamantei, la capitolul III “Descrierea activităților corespunzătoare postului” este prevăzută obligativitatea reclamantei de a face reclamă spectacolelor, în vederea obținerii unui profit maxim, prin eliminarea pierderilor. Nicăieri, însă, nu este prevăzută obligativitatea vizionării spectacolelor sau de a cunoaște piesele pe care le promovează. Există o obligativitate a unui cultural lărgit și a discernământului “critic” al impresarului, invocată de pârât în întâmpinare care, in opinia reprezentanților teatrului, constituie acea necesitate a vizionării spectacolelor.
Această susținere, însă, nu are suport real, dovadă că tocmai după aplicarea sancțiunii disciplinare reclamantei, s-a luat măsura, pe viitor, ca în fișa postului unui impresar artistic să se înscrie obligativitatea acestuia de a întocmi un sinopsis pentru spectacolele de teatru. În procesul verbal din 6.12.2007 al comisiei de disciplină s-a prevăzut același lucru, că se va solicita de către conducerea teatrului, la fiecare piesă, un sinopsis, iar în fișa postului se va specifica obligația impresarului de a viziona piesele, motiv pentru care reclamanta nu putea să încalce ceva ce nu fusese prevăzut în fișa postului.
Fața de ansamblul celor evocate, prima instanță a constatat că sancțiunea aplicată reclamantei este prea aspră în raport cu faptele imputate, astfel că a fost admisă contestația și a dispus anularea dispoziției nr. 51/14.12.2007 privind sancționarea disciplinară a reclamantei cu retrogradarea din funcție.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Teatrul ” ” în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
În primul rând, pârâtul a învederat că instanța și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești întrucât a apreciat că sancțiunea aplicată este “prea aspră” în raport cu faptele imputate. Or, consideră recurentul, instanța de fond putea cenzura decizia de sancționare doar sub aspectul respectării etapelor legale în derularea procedurii de sancționare disciplinară, aplicarea sancțiunii fiind atributul exclusiv al angajatorului.
De altfel, arată recurentul, întrucât Tribunalul Buzău nu reține nicio eventuală nerespectare a procedurii de aplicare a sancțiunii disciplinare, rezultă că decizia emisă este perfect valabilă deoarece nu există motive de nulitate a acesteia.
Cu privire la motivarea instanței de fond că în fișa postului reclamantei nu ar exista stipulată în mod expres obligația acesteia de a viziona spectacolele teatrului la care este angajată, recurentul arată că această obligație este inclusă implicit în obligația de a face reclamă spectacolelor în vederea obținerii de profit maxim. Tot implicite, consideră recurentul că ar fi și obligațiile prevăzute în fișa postului ca reclamanta să aibă cultural lărgit și discernământ critic.
Legal citată, reclamanta a formulat întâmpinare la recurs solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține că motivele de recurs invocate nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Reclamanta este angajată a ” ” B pe postul de impresar artistic treapta a II-a, cu contract individual de muncă, iar prin dispoziția nr. 51/14.12.2007 s-a dispus sancționarea disciplinară a acesteia cu retrogradarea din funcția de impresar artistic treapta II în funcția de impresar artistic treapta III pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 1.01.2008.
Considerentele care au stat la baza emiterii deciziei au fost că, la spectacolul ” si ” din data de 18.11.2007, un spectacol de teatru ce se adresează în exclusivitate unui public adult, reclamanta a distribuit bilete în sistem grup la unități de învățământ preuniversitar, confuzie ce a generat o prestație neprofesionistă a actorilor care au fost nevoiți să adapteze textele piesei de teatru pentru adulți, la nivelul de înțelegere al copiilor, iar adulții nu au putut viziona producția in condiții optime, fiind deranjați de manifestările elevilor.
Art. 39 pct. 11 din Regulamentul intern prevede că constituie abatere disciplinară “neîndeplinirea repetată a atribuțiilor lucrărilor încredințate de către un salariat. Conform fișei postului reclamantei, la capitolul III “Descrierea activităților corespunzătoare postului” este prevăzută obligativitatea reclamantei de a face reclamă spectacolelor, în vederea obținerii unui profit maxim, prin eliminarea pierderilor. În mod corect a reținut instanța de fond că nicăieri nu este prevăzută obligativitatea vizionării spectacolelor sau de a cunoaște piesele pe care le promovează.
Într-adevăr, această susținere nu are suport real, deoarece, după aplicarea sancțiunii disciplinare reclamantei, s-a luat măsura ca pe viitor, în fișa postului unui impresar artistic, să se înscrie obligativitatea acestuia de a întocmi un sinopsis pentru spectacolele de teatru. În procesul verbal din 6.12.2007 al comisiei de disciplină s-a prevăzut același lucru, că se va solicita de către conducerea teatrului, la fiecare piesă, un sinopsis, iar în fișa postului se va specifica obligația impresarului de a viziona piesele, motiv pentru care reclamanta nu putea să încalce ceva ce nu fusese prevăzut în fișa postului.
Fața de ansamblul celor evocate, prima instanță a constatat în mod corect că sancțiunea aplicată reclamantei este prea aspră în raport cu faptele imputate, fiind atributul instanței să cenzureze inclusiv sancțiunea aplicată, întrucât, dacă acest lucru îl poate face recurenta, cu atât mai mult îl poate face instanța de judecată.
Ca atare, constată că nu sunt întrunite în cauză disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă și în baza art.disp.art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Teatrul B, cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței civile nr.121 din 18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B, Calea I,.3..4,.10, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.06.2008.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Cristina Pigui Vera Andrea
– – – – —
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex./17.06.2008
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond G
