Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 454/CM
Ședința publică din data de 27 mai 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
– – –
Grefier – – –
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâtaCOMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în B,-, sector 1prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI, cu sediul în C, str. – -, fără număr, județul C, împotriva sentinței civile nr. 2096 din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. 24, județul C, având ca obiect conflict de muncă – contestație decizie modificare unilaterală contract muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata reclamantă -, personal și asistat de d-na avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr. – din 4.03.2008, depusă la dosar, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 21 mai 2008, prin serviciul registratură, recurenta a depus la dosarul cauzei Hotărârea nr. 9 din 24 octombrie 2007 Adunării Generale a Acționarilor, precum și situația privind persoanele care ocupau funcții la Serviciul Licitați, Serviciul. De asemenea, învederează că la data de 26 mai 2008, prin fax, recurenta a înaintat la dosar răspunsul constanța cu privire la Hotărârea Consiliului de Administrație al Companiei, prin care a fost reorganizată și restructurată activitatea compartimentelor direcției, după care:
Instanța, față de lipsa reprezentantului recurentei pârâte la primul apel nominal efectuat în ședință publică la ora 10,04, lasă cauza la a doua strigare.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică la ora 10,47 se prezintă intimata reclamantă -, personal și asistat de d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. – din 4.03.2008, depusă la dosar, lipsind recurenta pârâtă.
Apărătorul intimatei reclamante, față de împrejurarea că la dosarul cauzei se află depuse raportul din 10 iulie 2007 prin care dl. a fost desemnat să preia sarcinile de serviciu ale șefului de birou aprovizionare pe perioada cât acesta se afla în concediu de odihnă și adresa din aceeași dată emisă către serviciul licitații, depune la dosar copia fișei postului întocmită pentru numitul din care rezultă atribuțiile stabilite în sarcina acestuia. Învederează că acest înscris se află și în posesia recurentei, astfel că nu este necesară comunicarea acestuia. Totodată, arată că nu mai are alte acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act că nu mai sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, învederează că prin ultimul motiv de recurs se solicită de către recurentă casarea hotărârii recurate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare fără a se arăta motivele care ar conduce la pronunțarea acestei soluții.
Pe fondul cauzei învederează că prin decizia contestată intimatei reclamante i-a fost schimbat în mod unilateral locul și felul muncii, la emiterea deciziei fiind încălcate dispozițiile art. 41 din Codul muncii.
Astfel, arată că potrivit contractului individual de muncă și al actului adițional nr. 984 din 1 februarie 2007, locul de muncă al intimatei era serviciul Licitații Aprovizionare. Conform deciziei contestate și a fișei postului, acest loc de muncă a fost înlocuit cu Biroul Transport Auto.
Mai arată că prin decizia atacată intimatei i-au fost modificate atribuțiile de serviciu. Din compararea fișei postului întocmită înainte de emiterea deciziei contestate și a fișei emise ulterior, rezultă că unele atribuții i-au fost păstrare intimatei dar o parte dintre acestea i-au fost schimbate. Astfel, apreciază că prin modificarea unor atribuții intimatei i-a fost schimbată funcția, fiind trecută într-o funcție tehnică, responsabil parc autor, care necesită funcții superioare de specialitate. La acest termen a depus fișa postului întocmită persoanei care era responsabil cu partea tehnică.
Referitor la Hotărârea nr. 9 din 24 octombrie 2007 adoptată de Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin care s-a aprobat modificarea structurii organizatorice a C, arată că nu are relevanță în cauză având în vedere că aceasta este ulterioară emiterii deciziei contestate.
Mai arată că a fost schimbată denumirea serviciului din serviciul licitații în serviciul achiziții. Postul de economist era ocupat de către intimata reclamantă în luna iulie 2007, astfel cum rezultă din situația persoanelor care ocupau funcțiile la serviciul licitații, depusă la dosar și ulterior, în acest post a fost angajată o altă persoană.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat și cheltuieli de transport, astfel cum acestea sunt dovedite cu înscrisurile pe care le depune la dosar. Totodată, depune 3 hotărâri judecătorești pronunțate în materie.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată la Tribunalul Constanța, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C, anularea deciziei nr. 230 din 15 august 2007 de modificare unilaterală a contractului de muncă, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că este angajata societății intimate din 1999 în funcția de economist la. C – Serviciu Licitații în baza unui concurs și a încheiat un contract individual de muncă precum și acte adiționale la acesta.
Prin decizia nr. 230 din 15 august 2007 i s-a modificat unilateral locul muncii, respectiv din funcția de economist în cadrul Serviciului Licitații, în economist în cadrul biroului Transport Auto, precum și atribuțiile menționate în fișa postului, considerând reclamanta ca fiind trecută într-o funcție tehnică, necesitând studii de specialitate.
Pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a depus documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate.
Prin sentința civilă nr. 2096 din 23 noiembrie 2007 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea formulată de reclamantă, a fost anulată decizia nr. 230 din 15 august 2007 emisă de pârâtă, de modificare a contractului individual de muncă al reclamantei. A fost obligată pârâta la plata, către reclamantă, a sumei de 2300 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin măsura aplicată angajatorul a procedat la modificarea unilaterală a funcției deținute de reclamantă, din funcția de economist în cadrul Serviciului Licitații, în cea de economist în cadrul Biroului Transport Auto, rezultând acest aspect din decizia contestată, din adresa nr. 170 din 29 august 2007, precum și din fișa postului anterioară și ulterioară emiterii deciziei nr. 230 din 15 august 2007.
În conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. 1 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
Executarea contractului este guvernată de principiul stabilității în muncă, ceea ce presupune că modificarea și încetarea lui pot interveni numai în condițiile prevăzute de lege.
Clauzele referitoare la felul muncii, locul muncii, condițiile de muncă, fiind clauze fundamentale ale contractului individual de muncă, nu pot fi modificate, de regulă decât prin acordul părților. Instanța de fond, din probele administrate, a reținut că reclamanta nu și-a dat acordul, măsura fiind luată unilateral de către angajator.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta.
În motivarea recursului s-au invocat următoarele motive de recurs:
Instituția desfășoară, în principal, activități de interes național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor, iar achiziționarea produselor necesare desfășurării activității se face în temeiul nr.OUG 34/2006.
Potrivit art. 40 alin. 1 lit. a și b din Codul muncii, angajatorul are dreptul să stabilească organizarea și funcționarea instituției și să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat.
În momentul emiterii deciziei s-a avut în vedere faptul că în cadrul serviciului de mecanizare era nevoie de un cadru specializat în domeniul achizițiilor de produse.
Prin această decizie i-a fost modificat doar unul din elementele contractului individual de muncă, respectiv locul muncii, celelalte rămânând neschimbate.
Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 și-au îndeplinit obligația de a informa reclamanta cu privire la elementele contractului individual de muncă ce urmau să fie modificate.
O parte din atribuțiile ce-i reveneau sunt similare cu cele avute anterior.
Faptul că printre atribuțiile ce i-au fost stabilite se numără și unele noi, specifice Biroului Transport Auto, nu înseamnă că s-a produs o schimbare într-o funcție care presupune studii tehnice de specialitate ci s-a avut în vedere faptul că reclamanta este o persoană capabilă, care se poate adapta noului loc de muncă și să-și îndeplinească foarte bine sarcinile trasate.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 230 din 15 august 2007 emisă de pârâtă, s-a dispus, urmare a raportului întocmit de directorul adjunct mecanizare nr. 22905 din 13 august 2007, ca începând cu data de 29 august 2007 reclamanta, economist în cadrul Serviciului Licitații, să își desfășoare activitatea în cadrul Biroului Transport Auto.
Executarea contractului de muncă este guvernată de principiul stabilității care presupune ca modificarea sau încetarea lui să nu poată interveni decât în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.
În conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. 1 și 2 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților și numai cu titlu de excepție modificarea unilaterală a contractului de muncă se poate face fără consimțământul salariatului.
Aceste situații de excepție sunt reglementate prin art. 48 Codul muncii, potrivit cărora angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii,
fără consimțământul salariatului și în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară, sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și condițiile prevăzute de prezentul cod.
Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condițiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă și timpul de odihnă.
Prin decizia contestată pârâta a modificat unilateral contractul individual de muncă al reclamantei, respectiv locul muncii și felul muncii (atribuțiile de serviciu), fiind trecută din funcția de economist în cadrul Serviciului Licitații în cadrul Biroului Transport Auto.
Schimbarea felului muncii rezultă din fișa postului anterioară și ulterioară emiterii deciziei contestate (filele 11 – 16 dosar fond).
De altfel, prin motivele de recurs pârâta recunoaște faptul că s-a modificat locul muncii și că i-au fost stabilite reclamantei atribuții noi specifice Biroului Transport Auto, însă, se justifică acest lucru prin faptul că instituția desfășoară, în principal, activități de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor, precum și prin faptul că intimata reclamantă este o persoană capabilă să se adapteze noului loc de muncă și noilor sarcini trasate.
Însă, motivele invocate de recurenta pârâtă nu se încadrează printre situațiile de excepție reglementate de art. 48 Codul muncii, care să permită modificarea unilaterală a contractului individual de muncă.
Nu are relevanță faptul dacă intimata și-a îndeplinit sau nu obligația prevăzută de art. 17 alin. 1 din Codul muncii, atâta timp cât nu a făcut dovada acordului reclamantei cu privire la modificarea contractului individual de muncă.
În consecință, în mod corect prima instanță a admis contestația formulată și a anulat decizia de modificare unilaterală a contractului individual de muncă al reclamantei.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a obligat recurenta către intimată la 3.758,59 lei cheltuieli de judecată, în conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de pârâtaCOMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în B,-, sector 1prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI, cu sediul în C, str. – -, fără număr, județul C, împotriva sentinței civile nr. 2096 din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. 9659-118-2007, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. 24, județul
Obligă recurenta către intimată la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 3.758,59 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
– – – –
– –
– –
Grefier,
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/26.06.2008
gref. –
2 ex./27.06.2008
