Soluţionare de către prima instanţă în baza excepţiei prtivind neurmarea procedurii contestaţiei la M.A.N. neobligativitatea parcurgerii procedurii prealabile a contestaţiei pentru deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 19/2000.
Casare cu trimitere Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă, decizia nr. 4713/R din 16 noiembrie 2011
Prin Sentinţa civilă nr. 1044 din 27 mai 2011, a Tribunalului Maramureş, a fost respinsă contestaţia formulată de reclamantul P.I. reprezentat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere în contradictoriu cu intimaţii MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE BUCUREŞTI ŞI CASA DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE BUCUREŞTI.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut pe baza probelor de la dosar şi analizând cu prioritate excepţia invocată, a apreciat întemeiată excepţia, având în vedere următoarele considerente: decizia contestată a fost emisă în baza HG nr. 735/ 2010 privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În conformitate cu dispoziţiile art. 14 din această Hotărâre, „(1) Împotriva deciziilor de recalculate se poate introduce contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. (2) Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare”.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 din OUG nr. 1/2011 a fost abrogată HG nr. 735/2010 iar, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/28.01.2011 au fost stabilite noi termene şi criterii de recalculare a pensiilor militare. Acest act normativ prevede că pensiile militare se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, împotriva acestor decizii urmând să curgă alte termene.
Legea nr. 263/2010 prevede la art. 149 ca: „(1) Deciziile de emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional. (3) Comisia Centrală de Contestaţii funcţionează în cadrul CNPP.
(4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive”.
Ca atare atât în baza HG nr. 735/2010 care a stat la baza emiterii deciziei contestate cât şi în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 263/2010, act normativ în vigoare la momentul înregistrării contestaţiei, era prevăzută în mod imperativ, necesitatea urmării procedurii prealabile privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, acţiunea direct în instanţa de judecată vizând doar hotărârea pronunţată de comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Pentru considerentele reţinute, tribunalul a apreciat întemeiată excepţia invocată de intimat, excepţia fiind una peremtorie, nu se mai impune verificarea susţinerilor de fond ale contestaţiei şi în consecinţă s-a respins contestaţia formulată. Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul P.I. solicitând în principal, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond şi în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii excepţiilor invocate şi admiterii acţiunii aşa cum a fost ea formulată.
În motivarea recursului reclamantul înţelege să invoce excepţia nulităţii absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speţă Ministerul Apărării Naţionale, deşi competenţa aparţinea Casei Sectoriale de pensii, astfel cum vom demonstra în continuare.
Referitor la procedura prealabilă, precizează că a formulat contestaţie în termenul legal de la comunicarea deciziei de recalculare la comisia de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale în temeiul dispoziţiilor art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, însă cum în termenul legal de 45 zile de la momentul înregistrării contestaţiei, potrivit dispoziţiilor art. 149 alin. 4 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, Comisia nu a emis o hotărâre care să soluţioneze contestaţia depusă, apreciază că lipsa acestui răspuns echivalează cu respingerea demersului său.
Consideră că, prin contestarea la Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispoziţiile art. 149 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, fapt ce îi dă dreptul să se adreseze instanţelor de judecată.
Pe fondul cauzei se arată de către recurent faptul că prin Decizia pe care o contestă prin prezenta acţiune s-a dispus în mod netemeinic şi nelegal, recalcularea pensiei de care beneficiază, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia şi implicit a patrimoniului reclamantului.
Decizia contestată şi implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispoziţiile Constituţiei României, ale dreptului comun cât şi ale Legislaţiei Europene în materie.
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale s-a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, cu aprecierea că prima instanţă a interpretat şi aplicat corect prevederile legale prezentate, iar sentinţa pronunţată este legală şi temeinică.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea reţine că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin Decizia nr. 20486 din 31 decembrie 2010 emisă de intimatul pârât Ministerul Apărării Naţionale, contestată de recurentul reclamant prin acţiunea formulată la data de 21 februarie 2011, s-a dispus în baza Legii nr. 119/2010 recalcularea pensiei militare a cărei beneficiar era reclamantul.
Prin întâmpinarea depusă în faţa primei instanţe, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a invocat excepţia inadmisibilităţii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, raportat la faptul că acţiunea a fost introdusă la momentul la care era în vigoare Legea nr. 263/2010, care instituie prin art. 149 alin. 1 obligaţia de contestare a deciziilor de pensie la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Curtea apreciază, contrar celor reţinute de instanţa de fond, că se impunea respingerea ca neîntemeiată a excepţiei invocate de către pârât deoarece decizia de recalculare contestată a fost emisă la data de 31 decembrie 2010, astfel că procedura de contestare a acesteia, nu trebuia analizată în raport de un act normativ care nu era în vigoare la data emiterii acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010.
Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 119/2010, „procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare”.
Prin urmare, procedura de contestare este cea stabilită de Legea nr. 19/2000, lege în vigoare la data emiterii deciziei contestate, respectiv decembrie 2010, care nu prevedea o procedura prealabilă atacării în instanţă a deciziilor de pensie.
Este real că prin Legea nr. 263/2010 a fost instituită obligaţia de contestare a deciziilor de pensie la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, însă acest act normativ, deşi a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 20.12.2010, a intrat în vigoare doar la data de 1 ianuarie 2011, aşadar ulterior emiterii deciziei contestate.
Valorificarea unor dispoziţii conţinute în Legea nr. 263/2010 la o situaţie juridică născută anterior intrării ei în vigoare, ar echivala cu nerespectarea principiului neretroactivităţii legii, ceea ce contravine prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituţie.
Ca atare, instanţa de fond a apreciat greşit atunci când a concluzionat că, în condiţiile date, singura modalitate legală aflată la dispoziţia reclamantului pentru contestarea deciziei de recalculare a pensiei era cea de îndeplinire a noilor condiţii impuse de Legea nr. 263/2010.
Având în vedere aceste considerente, întrucât prima instanţă a soluţionat cauza pe excepţie, fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 şi art. 312 alin. 5 C.proc.civ. va dispune casarea sentinţei atacate şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Cu ocazia rejudecării, prima instanţă se va pronunţa cu privire la celelalte excepţii invocate de părţi, iar în situaţia în care le va găsi neîntemeiate va trece la soluţionarea pe fond a litigiului. (Judecător Ioana Rozalia Magyarosi)
Notă: În acelaşi sens sunt şi deciziile nr. 4714 din 16 noiembrie 2011, respectiv 4715 din 16 noiembrie 2011 ale aceleiaşi instanţe.
Întocmit,
Judecător TRAIAN DÂRJAN Preşedintele Secţiei<
