În motivarea cererii contestatorul a aratat ca la data de 14 noiembrie 2006 a formulat cerere de pensionare pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare.
Intimata, prin aplicarea gresita a dispozitiilor art. 48 alin. 1 pct. 2 si art. 42 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 19/2000, a emis decizia nr. 36485 din 26 ianuarie 2007, prin care a fost respinsa solicitarea contestatorului motivat de faptul ca nu îndeplinea conditiile de reducere a vârstei standard.
Contestatorul a apreciat ca îndeplineste conditiile de pensionare pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei de pensionare, motiv pentru care a solicitat admiterea actiunii.
Intimata, legal citata, nu a formulat întâmpinare.
Prin sentinta civila nr. 227 din 18 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Constanta s-a respins ca nefondata contestatia formulata.
În motivarea hotarârii prima instanta a retinut urmatoarele considerente:
Prin decizia nr. 36485 din 26 ianuarie 2007 intimata a respins solicitarea contestatorului motivat de faptul ca nu sunt îndeplinite conditiile de reducere a vârstei standard de pensionare în sensul ca potrivit art. 48 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 19/2000 vârsta de pensionare redusa datorita stagiului de cotizare realizat în conditii deosebite si legilor speciale nu poate fi mai mica decât vârstele prevazute la art. 42.
Pentru a emite aceasta decizie intimata a retinut ca la data formularii cererii, 14 noiembrie 2006, contestatorul avea vârsta de 58 ani si 4 luni, vârsta standard fiind de 64 ani si 5 luni, a realizat un stagiu de cotizare de 41 ani 6 luni si 21 zile fata de stagiul complet de cotizare de 33 ani 10 luni, din care 21 ani 8 luni si 25 zile în grupa II de beneficiind de un stagiu aferent acestei grupe de 5 ani si 3 luni.
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. 1, asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial în conditii deosebite de munca au dreptul la pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.
La art. 481 alin 1 se prevede ca asiguratii care au realizat stagii de cotizare în una sau mai multe dintre urmatoarele situatii: în conditii de munca speciale, în conditii de munca deosebite, în conditiile prevazute la art. 47 si 48, precum si în conditiile prevazute de legi speciale, beneficiaza cumulativ de reducerea vârstei standard de pensionare.
Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca vârsta de pensionare redusa conform alin. 1 nu poate fi mai mica decât vârstele prevazute la art. 42, art. 43 alin. 1 sau decât vârsta rezultata ca urmare a aplicarii reducerii maxime prevazute la art. 43 alin. 2, art. 46 si art. 47 alin. 1, respectiv decât a reducerilor maxime de 10 ani prevazute în anexele nr. 4 si 5, dupa caz.
Ori, în cazul contestatorului, pentru o activitate de 21 ani, 8 luni si 25 zile desfasurata în grupa a II-a de munca, în conditii deosebite cum prevede legea, reducerea vârstei standard de care ar beneficia ar fi de 4,5 ani împliniti, respectiv 4 ani si 6 luni.
Potrivit anexei nr. 3 din Legea nr. 19/2000, la data formularii cererii, 14 noiembrie 2006, vârsta standard de pensionare prevazuta este de 62 ani si 11 luni, la care, aplicând reducerea de 4 ani si 6 luni, rezulta vârsta de 58 ani si 7 luni.
Din analiza anexei nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, în raport de data nasterii contestatorului, 15 iunie 1948, acesta urma sa iasa la pentru limita de vârsta în noiembrie 2012, la vârsta de 64 ani si 5 luni cu un stagiu de cotizare realizat de 33 ani si 10 luni.
Din analiza mentiunilor din carnetul de munca, a adeverintelor nr. 520 din 7 iunie 2000, nr. 173 din 25 octombrie 2006, nr. 117 din 9 iunie 2000, a rezultat ca activitatea desfasurata de contestator a fost încadrata in grupa a II a de munca nu în conditii deosebite de munca care sa justifice aplicarea reducerii vârstei standard cu 10 ani aferenta unui stagiu de cotizare de 20 ani realizat în aceste conditii potrivit anexei nr. 4 din lege.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs contestatorul P.I.
În motivarea recursului s-au invocat, în esenta, urmatoarele:
Hotarârea recurata este netemeinica si nelegala, data cu încalcarea prevederilor legale în materie.
Potrivit art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial în conditii deosebite de munca, au dreptul la pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului 1 din lege.
Potrivit dispozitiilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.
În aplicarea acestor prevederi legale a fost emisa H.G. nr. 261/2001 prin care, la art. 15, s-a prevazut ca locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale încadrate în grupa I si a II-a de munca pâna la intrarea în vigoare a hotarârii respective, sunt considerate activitati desfasurate în conditii deosebite.
Instanta de fond retine gresit ca reclamantul nu se încadreaza în categoria celor care au desfasurat activitate în conditii deosebite de munca.
Contrar celor retinute de catre instanta de fond, activitatea desfasurata de contestator (21 ani, 8 luni si 25 zile) se încadreaza în categoria celei desfasurate în conditii deosebite si trebuie sa beneficieze de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 4 ani si 6 luni.
Analizând sentinta recurata din prisma criticilor formulate Curtea a admis recursul formulat ca fiind fondat pentru urmatoarele considerente:
La data de 4 noiembrie 2006 contestatorul, nascut la 15 iunie 1948, a formulat cerere, înregistrata sub nr. 36485, pentru înscrierea la pensie pentru limita de vârsta, începând cu data de 15 noiembrie 2006.
Prin decizia civila nr. 36485 din 26 ianuarie 2007 intimata a respins cererea contestatorului, motivat de faptul ca nu sunt îndeplinite conditiile de reducere a vârstei standard de pensionare prevazute de art. 48 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 19/2000.
Potrivit dispozitiilor art. 42 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea, total sau partial, în conditii deosebite de munca, au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului 1 din lege.
În conformitate cu dispozitiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familiei.
Astfel, în aplicarea acestor prevederi legale a fost emisa H.G. nr. 261/2001 prin care, la art. 15, s-a prevazut ca locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale încadrate în grupa I si a II-a de munca pâna la intrarea în vigoare a hotarârii respective sunt considerate activitati desfasurate în conditii deosebite.
Prin urmare, activitatea desfasurata de contestator de 21 ani, 8 luni si 25 zile în grupa a II-a este echivalenta, în baza prevederilor legale mentionate mai sus, cu activitate desfasurata în conditii deosebite.
Din probele administrate în cauza rezulta ca la data formularii cererii pentru pensionare, recurentul avea o vechime efectiva în munca de 34 ani, 10 luni si 19 zile, din care 21 ani, 8 luni si 25 zile se încadreaza în grupa a II-a, ceea ce înseamna o vechime totala echivalenta în munca de 41 ani, 6 luni si 21 zile.
La data pronuntarii cererii de pensionare contestatorul avea vârsta de 58 ani si 5 luni.
Conform art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 si a tabelului 1 din lege, contestatorul beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 4,5 ani (4 ani si 6 luni).
La data formularii cererii de pensionare (noiembrie 2006) vârsta standard de pensionare a contestatorului era de 62 ani si 11 luni, conform anexei 3 din Legea nr. 19/2000, din care, deducând 4 ani si 6 luni, rezulta vârsta de 58 ani si 5 luni, adica vârsta pe care o avea contestatorul la data solicitarii pensionarii.
Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul formulat, si a modificat sentinta recurata în sensul admiterii contestatiei, anularii deciziei nr. 36485 din 26 ianuarie 2007 si obligarii pârâtei Casa Judeteana de Pensii Constanta la emiterea unei noi decizii de pensionare pentru limita de vârsta.
