Pensia de serviciu se calculează prin raportare la veniturile din ultima lună de activitate şi această ultimă lună nu este cea care a precedat cererea de pensionare, ci este luna dinaintea emiterii decretului de eliberare din funcţie.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 2671/91/12.08.2009 contestatorul C.O. în contradictoriu cu intimata C.J.P. Vrancea a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 136988/20.07.2009 şi a solicitat: să se anuleze decizia în partea care priveşte data la care a survenit pensionarea, să fie obligată intimata să înscrie ca dată a pensionării ziua de 14.07.2009 şi să fie obligată să-i recalculeze pensia în raport de venitul brut realizat începând cu luna aprilie 2009.
În motivarea cererii a arătat că a început demersurile pentru pensionare în octombrie 2008 conform Legii nr. 303/2004 şi că în luna decembrie 2008 s-a emis decizia prin care i s-a stabilit o de serviciu corespunzător venitului brut realizat.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii s-a propus Preşedintelui României eliberarea sa din funcţia de judecător, fiind emis decretul de eliberare din funcţie.
A solicitat intimatei să-i recalculeze pensia de serviciu, dar cererea a fost admisă în parte, în sensul că s-a adăugat la vechime perioada lucrată până la eliberarea din funcţie, dar s-a respins cererea privind recalcularea pensiei în funcţie de venitul brut realizat începând cu luna aprilie 2009.
Cum, pentru magistraţi, nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 19/2000, ci legea specială, contestatorul a solicitat să se constate că data pensionării este data publicării decretului de eliberare din funcţie şi să fie obligată intimata să-i recalculeze pensia în funcţie de venitul realizat anterior acestei date.
În dovedirea cererii contestatorul a depus la dosar acte.
Prin întâmpinarea depusă intimata a solicitat să se respingă contestaţia ca neîntemeiată cu motivarea că potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 la calcularea pensiei de serviciu se are în vedere îndemnizaţia brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Pentru că acesta şi-a continuat activitatea, în baza art. 95 din Legea nr. 19/2000 şi art. 23 din HG nr. 1275/2005, i s-a recalculat pensia în iulie 2009 prin adăugarea perioadei lucrate şi prin acordarea procentului rezultat ca urmare a modificării vechimii în magistratură, dar pensia nu poate fi recalculată pe baza unor venituri obţinute ulterior, care sunt mai favorabile şi care nu au fost avute în vedere iniţial.
Prin sentinţa civilă nr. 621/19 octombrie 2009 Tribunalul Vrancea a admis în parte contestaţia formulată de contestatorul C.I. în contradictoriu cu intimata C.J.P. Vrancea.
A fost obligată intimata să-i calculeze contestatorului pensia de serviciu în funcţie de venitul înscris în adeverinţa nr. 2510/7A/4.06.2009 eliberată de Tribunalul Vrancea şi să-i plătească aceste drepturi începând cu 14.07.2009.
În motivare, instanţa reţine următoarele:
Contestatorul a îndeplinit funcţia de magistrat, iar prin Legea nr. 304/2004 este reglementat statutul magistraţilor.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 303/2004 judecătorii şi procurorii sunt numiţi de Preşedintele României, cariera de magistrat neputând începe mai înainte de această numire.
Potrivit art. 65 din Legea nr. 303/2004 judecătorii şi procurorii sunt ,,eliberaţi din funcţie” prin decret al Preşedintelui României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, la litera b) fiind prevăzut ca motiv: ,,pensionarea, potrivit legii”.
Potrivit art. 82 judecătorul beneficiază de de serviciu care, potrivit art. 82 al. 1 reprezintă 80% din indemnizaţia brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Aşadar, pentru magistraţi este necesar a se stabili care este data pensionării şi care este ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Pentru că magistratul nu poate fi eliberat din funcţie decât pentru că s-a pensionat, potrivit legii, rezultă că acesta nu poate solicita eliberarea din funcţie, mai înainte de a-şi exprima opţiunea de a fi pensionat şi cererea de eliberare din funcţie motivată pe art. 65 lit. b) trebuie însoţită de dovada respectivă.
Această procedură specială impune ca la data îndeplinirii cerinţelor legale pentru pensionare, magistratul să-şi exprime opţiunea de a fi pensionat şi la această cerere casa judeţeană de pensii emite o decizie în funcţie de datele, de vechime şi venituri, prezente la acel moment.
Această decizie însă nu este pusă în plată pentru că magistratul continuă să exercite funcţia sa până la eliberarea din funcţie prin decret al Preşedintelui României.
După publicarea acestui decret, calitatea de magistrat este înlocuită cu calitatea de pensionar.
Cariera de magistrat este cuprinsă între data numirii şi data eliberării din funcţie.
Pensia de serviciu se calculează prin raportare la veniturile din ultima lună de activitate şi această ultimă lună nu este cea care a precedat prima cerere, ci este luna în care magistratul a fost efectiv în funcţie, în cazul în speţă, luna iunie 2009 când contestatorul a desfăşurat activitate de magistrat.
Nu ne aflăm în situaţia unei recalculări a pensiei în temeiul Legii nr. 19/2000 aşa cum susţine intimata pentru că în această lege, la art. 94, se prevăd cazurile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, iar la art. 95 se prevede posibilitatea recalculării pensiei după ce se realizează un nou stagiu de cotizare (aşa cum s-a stabilit acesta prin Decizia nr. 267/2007 a ).
La art. 23 din HG nr. 1275/2005 se prevede că recalcularea pensiei de serviciu în condiţiile art. 95 din Legea nr. 19/2000 se face la cererea persoanei îndreptăţite.
În cazul în speţă este determinant faptul că operaţiunea juridică pe care o face Casa de pensii după emiterea decretului de eliberare din funcţie nu este o recalculare a pensiei în condiţiile art. 95 sau 169 din Legea nr. 19/2000 sau ale art. 23 din HG nr. 1275/2005 ci este însăşi stabilirea cuantumului pensiei de serviciu care trebuie să aibă ca bază de calcul datele prevăzute la art. 82 din Legea nr. 303/2004.
În cauză, după emiterea decretului, contestatorul a depus adeverinţă din care rezultă veniturile anterioare lunii iulie, astfel că pensia de serviciu trebuie calculată în funcţie de acestea.
În decizia contestată s-a înscris corect data acordării pensiei de serviciu astfel că nu poate fi primită cererea contestatorului ca intimata să fie obligată să înscrie în decizie o dată a pensionării, pentru că decizia nu are această rubrică, ci doar rubrica privind data acordării drepturilor care a fost corect înscrisă.
Pentru considerentele arătate, în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004 instanţa a admis în parte contestaţia şi a obligat pârâta să-i calculeze contestatorului pensia de serviciu în funcţie de venitul înscris în adeverinţa nr. 2510/2009 şi să-i acorde aceste drepturi începând cu 14.07.2009.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata C.J.P. Vrancea considerând-o nelegală şi netemeinică fără a indica vreun motiv concret de nelegalitate şi netemeinicie, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 302 lit. c Cod procedură civilă.
Lecturând cererea de recurs instanţa constată că recurenta-intimată a reluat întreaga situaţie de fapt invocată în faţa instanţei de fond.
A arătat că, la stabilirea cuantumului de pensie de serviciu se are în vedere venitul realizat de contestator în luna de activitate anterior datei pensionării, specificat în adeverinţa iniţială.
Întrucât contestatorul şi-a continuat activitatea după emiterea deciziei de pensionare, se află în situaţia unei recalculări reglementată de art. 95 din Legea nr.19/2000 şi art. 23 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004, recalcularea care s-a făcut prin adăugarea perioadei de stagiu de cotizare la sistemul public de pensii.
Recalcularea nu poate fi tratată ca o înscriere nouă, deoarece legiuitorul a reglementat elementele ce constituie baza de calcul utilizată la actualizarea pensiei de serviciu şi anume indemnizaţia actualizată şi sporurile la data pensionării, motiv pentru care baza de calcul care se foloseşte la recalculare este cea utilizată la stabilire sau după caz, la ultima actualizare a pensiei de serviciu.
În consecinţă a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurată în sensul respingerii contestaţiei ca nefondată.
În drept a invocat disp. art. 3041 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs şi contestatorul C.I.
În motivarea recursului se arată că data pensionării este data prevăzută în Decretul prezidenţial sau data publicării în Monitorul Oficial al României a acestuia iar prima instanţă a considerat că data pensionării este cea înscrisă în decizia preparatorie iniţială emisă de casa de pensii.
Instanţa de fond nu a făcut referire în dispoziţie decât la o adeverinţă eliberată de Tribunalul Vrancea, fără a lua în considerare şi datele înscrise în carnetul de muncă la închiderea acestuia.
În concluzie a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurată în sensul admiterii contestaţiei aşa cum a fost formulată.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de recurenta C.J.P. Vrancea cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu disp. art. 3041 Cod procedură civilă, curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 82 al. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se pot pensiona la cerere şi pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Conform art. 65 din Legea nr. 303/2004 republicată, şi a Normelor Metodologice aprobate prin HG nr. 275/2005, pensionarea judecătorilor şi procurorilor presupune parcurgerea mai multor etape şi anume emiterea de către Casa Judeţeană de Pensii a deciziei privind stabilirea pensiei de serviciu urmată de aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii al cărui plen, după verificarea condiţiilor de vechime în magistratură, vârsta, formulează propuneri către Preşedintele României care, dispune aprobarea propunerii şi eliberarea din funcţia a magistratului prin pensionare.
În cauză reclamantul, în calitate de judecător, a solicitat în baza disp. art. 82 al. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată stabilirea pensiei de serviciu sens în care s-a adresat C.J.P. Vrancea care a emis decizie.
În decizia de pensie emisă de recurentă s-a menţionat data de la care se face plata drepturilor de pensie.
Problema este privită diferit de părţi funcţie de interpretarea dată noţiunii de „data pensionării”, sintagmă folosită de art. 81 al. 1 din Legea nr. 303/2004.
Instanţa de recurs a apreciat că prima instanţă a făcut o corectă interpretare a datei corecte ca fiind cea a datei pensionării în cazul reclamantului.
Astfel, contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie prin decizie dar a continuat să lucreze în calitate de magistrat, celelalte două etape pentru eliberarea din funcţie nefiind îndeplinite, respectiv cererea să fie aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii şi semnare a decretului de către Preşedintele României.
Aşadar, în cazul magistraţilor data pensionării este data îndeplinirii ultimei formalităţi pentru ca magistratul să fie eliberat din funcţie, respectiv data semnării decretului de către Preşedintele României.
În cazul de faţă, decretul a fost semnat şi, prin urmare, aceasta este data pensionării.
În speţă, contestatorul a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în considerare a sporurilor avute la data ieşirii efective la pensie or, contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie însă acesta nu a ieşit efectiv le pensie, ci a continuat să lucreze în calitate de magistrat până la data ieşirii efective la pensie.
Această situaţie nu este prevăzută de lege, este un vid legislativ şi în aceste condiţii instanţa trebuie să facă aplicarea principiilor generale de drept pentru că, potrivit art. 3 din Codul civil, judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate.
Concret, pensia a fost stabilită la data emiterii deciziei de pensionare iar la data ieşirii efective la pensie nu se puteau stabili din nou drepturile de pensie însă recurenta C.J.P. Vrancea trebuie să ţină seama de principiul contributivităţii şi al echităţii.
În fapt, contestatorul beneficiind de drepturi salariale respectiv sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% conform adeverinţei emisă de angajator din care s-a reţinut contribuţia de asigurări sociale este firesc să se aplice principiul contributivităţii.
În atare situaţie, la momentul concret al ieşirii la pensie casa judeţeană de pensii trebuia să aibă în vedere printr-o recalculare a pensiei şi noile drepturi obţinute în această perioadă, în caz contrar, contestatorul ar fi prejudiciat de drepturile sale legale.
Este irelevant că decizia de pensie este definitivă potrivit art. 88 din Legea nr. 19/2000, pentru că nu se constată legalitatea ei raportat la actele existente la dosarul de pensie la data emiterii deciziei ci, se solicită recalcularea în funcţie de elemente care nu au fost avute în vedere la acel moment, legea dând dreptul recalculării pensiei şi acest principiu trebuie aplicat şi intimatului reclamant.
În ceea ce priveşte recursul declarat de contestatorul C.I. s-a apreciat că nu este fondat întrucât nu există nici o obligaţie legală pentru intimata-recurentă de a însera în decizia de pensionare data pensionării, acesta solicită de fapt o completare a deciziei de pensionare cu această menţiune.
Corect a reţinut instanţa de fond că în decizia contestată s-a înscris data acordării pensiei de serviciu astfel că nu poate fi primită solicitarea recurentului contestator ca intimata recurentă să fie obligată să înscrie în decizie ca o dată a pensionării, întrucât decizia nu are această rubrică, ci doar rubrica privind data acordării drepturilor care a fost corect înscrisă.
Contrar celor susţinute de recurentul-contestator, stabilirea sau recalcularea pensiei de serviciu se face pe baza adeverinţei eliberată de unitatea de unde persoana a fost eliberată din funcţie (art. 13 din HG nr. 1275/2005) şi nu pe baza menţiunilor din carnetul de muncă.
În consecinţă, pe baza considerentelor arătate mai sus urmare a examinării cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept, în baza disp. art. 312 al.1 Cod procedură civilă curtea a respins ca nefondate recursurile declarate în cauză.
