Potrivit art. 268 alin. (2) lit. a) C.muncii, sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizia de desfacere disciplinară a contractului de muncă se cuprind în mod obligatoriu, între altele, „descrierea faptei care constituie abatere disciplinară”. Utilizarea sintagmei „nereguli, abateri şi fraudă”, fără descrierea în concret a faptei (faptelor) respective atrage nulitatea absolută a acestei decizii de sancţionare.
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 544 din 18 septembrie 2007
Prin decizia nr. 3902 din 18.12.2006, administratorul unic al SC U.P.C. România SA București a sancționat pe angajata C.M. cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, pe temeiul art. 264 alin. (1) lit. f) C.muncii, pe considerentul că, ea, având funcția de manager marketing, a omis să înștiințeze pe „managerul direct” deîndată ce a luat la cunoștință de existența unor nereguli, abateri și fraude, desfășurate în cadrul societății, ceea ce a dus la consecințe grave pentru buna derulare a activității și a imaginii companiei.
Angajata a atacat cu contestație această decizie.
Tribunalul Botoșani, secția civilă, prin sentința nr. 289 din 12.03.2007, i-a admis contestația, a anulat această decizie, a dispus reintegrarea, obligarea unității (angajatorului) la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data de 18.12.2006 și până la data reintegrării efective pe post.
De asemenea, angajatorul a fost obligat să plătească contestatoarei suma de 600 lei (RON) cu titlu de cheltuieli de judecată.
în esență, prima instanță a reținut că, în cauza dedusă judecății n-a fost efectuată cercetarea prealabilă și, de asemenea, în decizia de sancționare nu este descrisă, în concret, fapta imputată, ea neputând fi localizată în timp pentru a fi identificată data pretinsei acțiuni sau inacțiuni, susceptibilă să pună în mișcare acțiune a disciplinară.
Această sentință a fost atacată cu recurs de angajator, criticând-o pe considerentul că, în cauză, cercetarea prealabilă s-a efectuat în mod complet, „în urma căreia s-a descoperit fapta săvârșită de reclamantă”.
Mai pretinde că „abaterea în forma sa continuată” a avut loc din aprilie 2006 și până când angajata a dat notă explicativă (6.12.2006); este vorba, susține angajatorul, de o tăinuire intenționată a evenimentelor sau informațiilor referitoare la „fraudă”.
în fine, susține angajatorul că instanța „dovedește o atitudine părtinică” și că, in terminis, este vorba de un formalism exagerat.
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, curtea reține că recursul angajatorului SC U.P.C. România SA București este nefondat.
Potrivit art. 268 alin. (2) lit. a) C.muncii, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu, între altele, „descrierea faptei care constituie abatere disciplinară”.
în cauza dedusă judecății, în cuprinsul deciziei de sancționare se reține că contestatoarea (angajata) „deși deține funcție de conducere nu a înștiințat managerul direct deîndată ce a luat la cunoștință de existența unor nereguli, abateri și fraudă, desfășurate în cadrul societății, că prin fapta sa salariata nu a îndeplinit sarcinile de serviciu, ceea ce a dus la consecințe grave pentru buna derulare a activității și a imaginii companiei”.
Utilizarea sintagmei „nereguli, abateri și fraudă”, fără descrierea în concret a faptei (faptelor) respective atrage nulitatea absolută a acestei decizii de sancționare.
Rezultă că hotărârea primei instanțe nu se caracterizează printr-un „formalism exagerat”,ci ea a fost dată cu respectarea acestui text de lege.
Cum recursul SC U.P.C. România SA București este nefondat, în temeiul art. 312 C.proc.civ., a fost respins ca atare.
