Decizie de concediere. Nepunerea în discuţia părţilor a excepţiei nulităţii absolute a deciziei. Casare cu trimitere spre rejudecare


– Codul muncii

Instanţa nu a pus în discuţia părţilor excepţia nulităţii absolute a deciziei de concediere, încălcând astfel principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, care impun ca orice chestiune să fie pusă în discuţia părţilor, pentru ca astfel să poată exista dezbateri orale asupra aspectului pus în discuţie.

Cât timp aspectul expus în motivarea hotărârii este relevant pentru soarta acţiunii, trebuia ca fiecare parte să ia cunoştinţă de acel aspect şi să aibă posibilitatea să pună concluzii asupra lui, pentru că există probabilitatea abstractă ca prin concluziile puse de o parte, soluţia asupra chestiunii şi implicit a procesului să fie alta decât cea care ar fi prin nepunerea sa în discuţie, dat fiind că o parte poate releva aspecte noi care să schimbe părerea iudecătondui.

(Decizia nr. 1179 din 12 mai 2009)

Prin sentinţa civilă nr. 335 din 12 februarie 2009, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a admis contestaţia formulată de contestatorul B.T., în contradictoriu cu intimata SC

B.S.E. SA, şi în consecinţă s-a dispus anularea Deciziei de concediere nr. 78 din

25.08.2008 emisă de intimată în sarcina contestatorului.

S-a dispus reintegrarea contestatorului în funcţia avută anterior emiterii deciziei. Intimata să achite contestatorului despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate de care ar fi beneficiat începând cu data emiterii deciziei şi până la reintegrarea efectivă.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, solicitând casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:

Prima instanţă a reţinut în motivarea sentinţei atacate că decizia de concediere nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 268 alin. 2 C. muncii, anume descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat şi motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile.

Trebuie sesizat că, pe de o parte, instanţa nu menţionează care anume elemente nu sunt cuprinse în decizia de concediere, iar pe de altă parte această chestiune nu a fost pusă în discuţia părţilor.

Or, principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare ar fi impus obligatoriu aceasta.

Astfel, principiul contradictorialităţii impune ca orice chestiune să fie pusă în discuţia părţilor pentru ca astfel să poată exista dezbateri orale asupra aspectului pus în discuţie.

Cât timp aspectul expus în motivarea hotărârii este relevant pentru soarta acţiunii, trebuia ca fiecare parte să ia cunoştinţă de acel aspect şi să aibă posibilitatea să pună concluzii asupra lui pentru că există probabilitatea abstractă ca prin concluziile puse de o parte soluţia asupra chestiunii, şi implicit a procesului, să fie alta decât cea care ar fi prin nepunerea sa în discuţie, dat fiind că o parte poate releva aspecte noi care să schimbe părerea judecătorului.

în acest fel se asigură dreptul ca fiecare parte să îşi poată formula apărări faţă de toate problemele care pot fi incidente în cauză.

Faţă de cele menţionate anterior şi în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă C. pr. civ. cât şi al art. 312 alin. 3 şi 5, art. 299 alin. 1 şi art. 315 alin. 1 C. pr. civ., curtea urmează să admită recursul declarat de pârâta SC B.S.E. SA împotriva sentinţei civile nr. 335 din 12 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Cluj pe care o va casa în întregime şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru a pune în discuţia contradictorie a părţilor dacă decizia de concediere cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 268 alin. 2 din Codul muncii. (Judecător loan Daniel Chiş)