Disponibilizare. Plăţi compensatorii


Prin sentinţa civilă nr. 2175 din 25 octombrie 2002, a Tribunalului Sălaj, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul V.F. împotriva intimatei SC „C.N.” SA Cluj Sucursala Jibou, privind obligarea intimatei la plata a 6 salarii compensatorii, conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.

Curtea a admis recursul declarat de contestator şi a modificat sentinţa, în sensul admiterii acţiunii şi obligării intimatei SC „C.N.” SA Cluj Sucursala Jibou la plata sumelor datorate, conform art. 112 lit. n) din contractul colectiv de muncă, cu dobânzi din 10 septembrie 2002 şi până la achitare. Art. 112 lit. n) din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate a introdus, prin actul adiţional din 30 iunie 2000, obligaţia proprietarului de a plăti salariaţilor disponibilizaţi salarii compensatorii în funcţie de vechimea în muncă a salariatului disponibilizat. între sindicatul unităţii intimate şi patronat a intervenit un protocol care a modificat contractul colectiv de muncă în sensul că, în perioada 1 noiembrie 2001 -1 aprilie 2002, salariaţilor trecuţi temporar în şomaj şi care nu sunt rechemaţi după 9 luni li se acordă plăţi compensatorii, în conformitate cu art. 112 lit. n) din contractul colectiv de muncă.

în cazul recurentului, acesta a fost disponibilizat la data de 10 ianuarie 2002, când i s-a desfăcut contractul de muncă cu art. 130 lit. a) din Codul muncii. Data intentării de către reclamantul-recurent a acţiunii pentru plăţile compensatorii a fost anterioară expirării termenului de 9 luni de la disponibilizare dar, până la data pronunţării hotărârii, unitatea intimată nu a făcut nici o dovadă în sensul că reclamantul ar fi fost rechemat pentru a fi reangajat şi, în atare situaţie, condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă privind plata salariilor compensatorii au fost îndeplinite, reclamantul fiind îndreptăţit să primească aceste drepturi.

Curtea de Apel Cluj, decizia civilă nr. 230 din 2003