Dreptul la pensia de serviciu reglementată de art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.
Legea nr. 303/2004 – art. 82 alin. 1
Eliberarea unei persoane din funcţia de magistrat, ca urmare a formulării cererii de pensionare, anterior soluţionării acestei cereri în sensul respingerii ei, nu înlătură dreptul persoanei de a beneficia de pensia de serviciu reglementată de art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare.
Curtea de Apel Timişoara, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,
decizia civilă nr. 16 din 10 ianuarie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 2924/9.11.2006, pronunţată de Tribunalul Timiş, s-a respins contestaţia formulată de contestatorul S.M. împotriva deciziei de pensionare nr. 235744/6.06.2006 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, emisă de către intimata, Casa Judeţeană de Pensii Timiş, contestaţie prin care s-a solicitat obligarea intimatei la acordarea pensiei de serviciu, conform Legii nr. 303/2004.
Instanţa de fond a reţinut că, fiind eliberat din funcţia de judecător cu începere de la data de 1.12.2004, prin Decretul nr. 1183/2004 al Preşedintelui României, contestatorul nu îndeplineşte condiţiile impuse de art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, întrucât a solicitat acordarea pensiei de serviciu la 18.05.2006, dată la care nu avea calitatea de judecător.
Totodată, a apreciat că nu îndeplineşte nici condiţiile impuse de art. 82 alin. 5 din aceeaşi lege, deoarece nu are o vechime în magistratură de cel puţin 25 ani ca judecător sau procuror sau de 15 ani ca magistrat şi 10 ani ca avocat. Contestatorul a ocupat funcţia de judecător doar 13 ani şi 14 zile.
Pe cale de consecinţă, instanţa de fond a menţinut ca legală decizia de pensionare emisă în baza Legii nr. 19/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, contestatorul S.M. solicitând modificarea ei, în sensul admiterii contestaţiei şi obligării pârâtei la acordarea pensiei de serviciu, prevăzută pentru magistraţi de Legea nr. 303/2004.
În drept s-au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. pr. civ.
În motivarea cererii de recurs se arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre care nu se bazează pe probele administrate şi nu analizează susţinerile contestatorului, fiind dată cu aplicarea greşită a legii.
Astfel, nu s-a avut în vedere că eliberarea contestatorului din funcţie s-a făcut în vederea pensionării, pensionare care însă nu a avut loc, întrucât cererea a fost respinsă, după ce s-a tergiversat soluţionarea ei.
Contestatorul nu are nici o culpă în legătură cu această situaţie, deoarece nu a demisionat şi nici nu a fost exclus din magistratură, iar eliberarea sa din funcţia de judecător s-a făcut în mod eronat. Ulterior, nu a putut să se reîncadreze ca judecător din motive de sănătate, astfel încât se impunea acordarea pensiei de serviciu.
Pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recursul a fost admis ca fondat şi, pe cale de consecinţă, s-a dispus modificare hotărârii recurate, în sensul admiterii contestaţiei, pentru următoarele considerente:
La data de 12.11.2004, contestatorul, judecător în funcţie şi preşedinte al Judecătoriei Bozovici, a solicitat pensionarea anticipată, conform dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratului şi ale art. 50 din Legea nr. 19/2004, având la acea dată vechimea de 13 ani şi 14 zile ca judecător, la care se adaugă vechimea 24 ani şi 3 luni ca avocat.
La 15.11.2004, reclamantul, pe baza cererii de pensionare, a solicitat şi eliberarea sa din funcţie, în condiţiile art. 63 lit. b din Legea nr. 303/2004, pentru motiv de pensionare.
Soluţionarea cererii de pensionare nu s-a făcut în termenul de 30 de zile de la depunerea ei, conform art. 86 din Legea nr. 19/2000. Fără a exista o decizie de pensionare, prin Decretul Preşedintelui României nr. 1183/30.12.2004, contestatorul a fost eliberat din funcţia de judecător ca urmare a pensionării, pensionare care nu a avut loc.
Prin decizia nr. 5238/25.04.2005, Casa Judeţeană de Pensii Timiş a respins cererea de pensionare anticipată parţială, reţinând că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 50 din Legea nr. 19/2000, deoarece stagiul de cotizare este mai mic decât stagiul complet, iar vârsta contestatorului este mai mică decât vârsta standard.
Contestaţia împotriva acestei decizii a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 2310/29.09.2005, pronunţată de Tribunalul Timiş şi menţinută de Curtea de Apel Timişoara prin decizia civilă nr. 658/15.03.2006.
La împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă, contestatorul a formulat o nouă cerere de pensionare, solicitând de serviciu, conform Legii nr. 303/2004, cerere depusă la 18.05.2006.
Potrivit dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004, în forma existentă la acea dată, judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură de 25 ani beneficiază de de serviciu la împlinirea vârstei prevăzută de lege, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de pensionare.
Vechimea de 24 de ani în avocatură constituie vechime în magistratură, astfel că este îndeplinită condiţia de vechime în magistratură, prevăzută de art. 82 din lege, pentru pensionarea contestatorului la împlinirea vârstei prevăzută de Legea nr.19/2000, respectiv la data de 16.05.2006.
La data formulării ultimei cereri de pensionare, contestatorul a fost eliberat din funcţia de magistrat, în condiţiile reţinute mai sus şi cu privire la care nu este în culpă.
Eliberarea din funcţie a contestatorului nu se încadrează în nici una din situaţiile reglementate de art. 65 din Legea nr. 303/2004, care prevăd cazurile în care se face aceasta: demisie, pensionare potrivit legii, transfer în altă funcţie, incapacitate profesională, ca sancţiune disciplinară, ca urmare a unei condamnări, încălcarea dispoziţiilor art. 7 din lege, nepromovarea examenului prevăzut de art. 3 alin.14 şi neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. 2 lit. a, c, e.
Având în vedere circumstanţele în care s-a dispus eliberarea contestatorului din funcţia de judecător, instanţa de recurs a apreciat că situaţia sa trebuie asimilată magistraţilor în funcţie la data pensionării şi că el se încadrează în dispoziţiile prevăzute de art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, astfel încât beneficiază de pensie de serviciu.
