Curtea de Apel GALAŢI Decizie nr. 312 din data de 11.09.2014
Încheierea de suspendare a judecății, cât și de respingere a cererii de repunere pe rol pot fi atacate pe cale separată cu recurs. În condițiile în care reclamanții nu au atacat aceste încheieri, instanța nu le poate analiza legalitatea, întrucât principiul disponibilității stabilește că instanța se pronunță doar în limitele învestirii.
Simpla formulare a cererii de repunere pe rol nu reprezintă un act de procedură făcut în vederea judecării procesului pentru a fi de natură să întrerupă cursul perimării.
Decizia civilă nr. 312/11.09.2014 a Curții de Apel Galați
Prin cererea formulată, reclamanții C.C.C. ș.a. prin reprezentant legal SINDICATUL, au chemat în judecată pe pârâta D.G.A.S.P.C. Galați pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la recalcularea salariilor reclamanților începând cu ianuarie 2010, raportat la salariul obținut de aceștia în decembrie 2009 și întocmirea actelor adiționale, la contractele individuale de muncă în acest sens și plata drepturilor restante, reprezentând diferența dintre salariile plătite începând cu luna ianuarie 2010 și salariile recalculate.
Prin sentința civilă nr……. Tribunalul Galați a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C.C.C. ș.a., prin reprezentant legal Sindicatul, în contradictoriu cu pârâta D.G.A.S.P.C. Galați, cu sediul în Galați, str. B. nr. … și chematul în garanție C.J.G., având ca obiect – “drepturi bănești”;.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că litigiul de față și-a urmat calea legală până la data de 11.01.2013 când, potrivit dispozițiilor art. 155 indice1 C.pr.civ. a fost suspendată judecarea cauzei.
La data de 8.01.2014 reclamanții, prin reprezentant legal, au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
Prin Încheierea din 03.03.2014, instanța a respins cererea de repunere pe rol ca fiind neîntemeiată și a menținut măsura suspendării.
Având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 248 C.pr.civ., orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs sau orice alte cereri se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părților, timp de un an, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 248 C.pr.civ., a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, prin reprezentant Sindicatul, solicitând modificarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Galați.
În motivare, au arătat că sentința este netemeinică și nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, iar instanța nu și-a exercitat rolul său activ, prevăzut de art. 129 Cod de procedură civilă.
Prin încheierea din 11.01.2013 Tribunalul a suspendat judecata pe motiv că nu s-au conformat dispoziției instanței de a depune la dosar dispoziția 506/2009 și sentința civilă de anulare a deciziei 591/2007. La data de 8.01.2014 au formulat cerere de repunere pe rol și, față de faptul că înscrisurile nu erau în posesia lor, să se pună în vedere pârâtei să le depună, în raport de dispozițiile art. 272 din Legea 53/2003. Instanța nu a repus cauza pe rol, ci a dispus perimarea acesteia.
Potrivit art. 249 Cod de procedură civilă, perimarea se întrerupe prin efectuarea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes. Cererea de repunere pe rol reprezintă un act de procedură de natură a întrerupe cursul perimării.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, invocând argumente de fond.
Analizând legalitatea sentinței recurate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Instanța este sesizată cu recurs doar împotriva sentinței prin care s-a admis excepția perimării. Atât încheierea de suspendare, cât și de respingere a cererii de repunere pe rol pot fi atacate pe cale separată cu recurs. În condițiile în care reclamanții nu au atacat aceste încheieri, instanța nu le poate analiza legalitatea, întrucât principiul disponibilității stabilește că instanța se pronunță doar în limitele învestirii.
În ceea ce privește efectele pe care le produce o cerere de repunere pe rol, față de prevederile art. 249 Cod de procedură civilă, trebuie stabilit dacă simpla formulare a unei cereri de repunere pe rol reprezintă un act de procedură făcut în vederea judecării procesului, pentru a fi de natură să întrerupă cursul perimării. Coroborând susținerile părților din fața instanței de fond, Curtea concluzionează că formularea cererii de repunere pe rol nu a fost făcută în vederea judecării cauzei, ci doar pentru întreruperea termenului de perimare. În cuprinsul cererii de chemare în judecată se invocă decizia 591/2007 a Curții de Conturi și existența unei sentințe civile de anulare a acesteia, făcându-se mențiunea că aceste înscrisuri se atașează la dosar. În realitate, acțiunea nu are atașat nici un înscris din cele la care se face referire. Cu toate acestea, în mod evident, reclamanții dețineau aceste înscrisuri, le-au studiat pentru a putea formula cererea de chemare în judecată.
La termenul din 22.11.2012, instanța a dispus ca reclamanții să prezinte dispoziția 509/2009 și sentința civilă de anulare a deciziei 591/2007, înscrisuri pe care și-au întemeiat acțiunea și care trebuiau depuse odată cu cererea de chemare în judecată, conform art. 112 Cod de procedură civilă. La termenul din 11.01.2013, chiar reclamanții au solicitat suspendarea pentru a depune înscrisurile solicitate.
Cu puțin înainte de împlinirea termenului de perimare și la 1 an și jumătate de la promovarea cererii de chemare în judecată, reclamanții formulează cererea de repunere pe rol, arătând că nu sunt în posesia înscrisurilor și fără a face dovada că au depus minime diligențe pentru a le obține. Art. 129 al. 1 Cod de procedură civilă, prevede îndatorirea părților de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului. Conduita procesuală a reclamanților a fost contrară prevederilor acestui articol.
Argumentele expuse conduc la concluzia că prin formularea cererii de repunere pe rol nu s-a întrerupt cursul perimării. În consecință, de la data suspendării și până la data pronunțării instanței termenul de perimare s-a împlinit, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 248 Cod de procedură civilă, pentru a se reține incidența perimării. Sentința este legală.
În baza art. 312 Cod de procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.
