Dreptul muncii şi securităţii sociale. Acordarea pensiei în temeiul art.167 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 19/2000. Imposibilitatea reducerii stagiului complet de cotizare Pensii


Legea nr. 19/2000, art. 167/1 alin. (1), alin. (3) – (5)

Reducerea vârstei standard de pensionare în ipoteza reglementată de art. 167/1 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, modificată şi completată, nu poate fi cumulată cu reducerea stagiului complet de cotizare, corespunzător perioadei în care asiguratul a desfăşurat activităţi încadrate în grupa I de muncă, conform legislaţiei anterioare Legii nr. 19/2000.

Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale,

Decizia civilă nr. 192 din 11 februarie 2009

Prin sentinţa civilă nr. 1033 din 1 septembrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 990/115/2008, Tribunalul Caraş-Severin a respins acţiunea formulată de reclamanta C.L.I. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, având ca obiect anularea deciziei de pensionare nr. 218116/26.03.2008, obligarea pârâtei la eliberarea unei noi decizii de pensionare în care să utilizeze stagiul de cotizare de 16 ani la determinarea punctajului mediu anual şi la acordarea drepturilor recalculate de la data pensionării până în prezent.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanta C.L.I. a desfăşurat activitatea profesională în funcţia de inginer chimist, având o vechime de 16 ani, 3 luni şi 25 de zile în grupa I de muncă, astfel că nu se încadrează în rândul persoanelor cărora li se pot aplica prevederile art. 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii. Aceste dispoziţii se aplică exclusiv persoanelor care au lucrat în unităţi miniere, în unităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, în aviaţia civilă sau au prestat activitate artistică.

Prima instanţă a apreciat că, în speţă, pârâta a aplicat corect dispoziţiile art. 167/1 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii. Vârsta standard de pensionare, din care s-a făcut reducerea, este cea prevăzută în tabelul nr. 4 şi corespunzătoare lunii mai a anului 2005, dată la care s-a deschis dreptul la al reclamantei, conform anexei nr. 3 la lege, iar stagiul complet de cotizare este de 25 de ani şi 7 luni.

Constatând că pârâta Casa Judeţeană de Pensii nu a efectuat cheltuieli de judecată, în temeiul art. 274 (1) C.proc.civ., instanţa de fond a respins cererea pentru acordarea lor.

Reclamanta a formulat, în termenul legal, recurs împotriva sentinţei civile nr. 1033/1.09.2008 a Tribunalului Caraş-Severin, solicitând admiterea recursului şi modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de recurs se arată că sentinţa atacată este lipsită de temei legal, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

Recurenta susţine că instanţa de fond nu a avut în vedere dispoziţiile art. 167/1 din Legea nr. 19/2000 republicată, care prevăd că reducerea vârstei standard de pensionare atrage reducerea concomitentă a stagiului total de cotizare.

Reclamanta-recurentă a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare cu 9 ani şi 7 luni, potrivit art. 167/1 tabel nr. 4 din Legea nr. 19/2000, astfel că trebuia să i se reducă şi stagiul complet de cotizare de 25 de ani şi 7 luni cu aceeaşi durată de 9 ani şi 7 luni. Prin urmare, stagiul total de cotizare necesar, ce trebuia luat în considerare de către pârâtă, la stabilirea punctajului mediu anual, este de 16 ani.

În drept, se invocă prevederile art. 304 pct. 9, art. 3041, art. 312 şi art. 274 C.proc.civ.

Intimata Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării se arată că motivele de recurs nu sunt fondate, reale sau dovedite de vreo probă legală depusă la dosarul cauzei, hotărârea recurată fiind temeinică şi legală. Susţinerea recurentei că la calculul pensiei sale ar trebui să se aplice dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 19/2000 este nefondată, întrucât reclamanta a desfăşurat activitate în funcţia de inginer chimist şi are o vechime de 16 ani în grupa I de muncă, astfel încât nu se încadrează în categoria persoanelor vizate de art. 20 din Legea nr. 19/2000.

În drept, se invocă art. 208 C.proc.civ.

Recurenta a depus la dosar concluzii scrise, prin care arată că nu s-a prevalat de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 19/2000, ci de prevederile art. 167 din Legea nr. 19/2000. Art. 20 din Legea nr. 19/2000 a fost invocat pentru a justifica reducerea stagiului de cotizare corespunzător reducerii vârstei standard de pensionare în condiţiile reglementate de art. 167/1 din Legea nr. 19/2000. Totodată, a reiterat considerentele de fapt şi de drept invocate în cuprinsul cererii de recurs.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041 C.proc.civ., Curtea a apreciat că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor f expuse în continuare.

Prin decizia de pensionare nr. 218116/26.03.2008, emisă de pârâta-intimată, pensia reclamantei-recurente a fost recalculată, cu începere de la 1.03.2008, ca urmare a luării în considerare a unor sporuri dovedite de către aceasta.

La recalcularea pensiei a fost luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 25 de ani şi 7 luni, reţinându-se că reclamanta a realizat un stagiu total de cotizare de 37 de ani şi 3 zile, din care 16 ani 3 luni şi 25 de zile în grupa I de muncă, 7 luni şi 16 zile în grupa a II-a de muncă şi 7 ani o lună şi 9 zile în condiţii normale, stagiul asimilat fiind de 4 ani 11 luni şi 11 zile, iar cel aferent grupelor I şi II de 8 ani. S-a stabilit că reclamanta a realizat un număr de 33,99929, punctajul mediu anual fiind de 1,32896.

Reclamanta susţine că, în mod greşit, recalcularea pensiei sale s-a făcut cu luarea în considerare a unui stagiul complet de cotizare de 25 de ani şi 7 luni, deşi ea s-a pensionat în temeiul art. 167/1 din Legea nr. 19/2000, beneficiind de reducerea vârstei standard de pensionare cu 9 ani şi 7 luni, conform tabelului nr. 4 din Legea nr. 19/2000, astfel încât este îndreptăţită la reducerea concomitentă a stagiului complet de cotizare cu 9 ani şi 7 luni, respectiv la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 16 ani. Totodată, apreciază că, deşi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 19/2000 nu îi sunt aplicabile, reducerea stagiului complet de cotizare în cazul său se impune pentru identitate de situaţie.

Această susţinere este nefondată, deoarece art. 167/1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000, modificată şi completată, prevede că: „reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulată cu celelalte reduceri prevăzute de prezenta lege sau de legile cu caracter special”. Prin urmare, în speţă, nu este posibilă reducerea stagiului complet de cotizare, aşa cum legea permite în cazul persoanelor avute în vedere de art. 20 din Legea nr. 19/2000, nefiind aplicabil stagiul total de cotizare prevăzut în Anexa nr. 5 la lege.

Decizia de pensionare contestată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 77 şi art. 167/1 alin. (1), alin. (3) – (5) din Legea nr. 19/2000, modificată şi completată coroborate cu menţiunile din Anexa nr. 3 la lege.

Având în vedere cele expuse anterior, Curtea a apreciat că decizia de pensionare contestată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, iar hotărârea recurată este temeinică şi legală.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, a respins recursul a nefondat.