4. drepturi băneşti din ccm – ziua feroviarului
La 7 04 2009 , Alianţa Sindicală Feroviară Craiova din cadrul Sucursalei Regionale CFR Craiova , in numele membrilor de sindicat a chemat in judecată pârâtele Compania Naţională de Căi ferate C F R SA şi Sucursala Regională C F R Craiova pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligate pârâtele in solidar la plata ajutorului material aferent zilei feroviarului pentru anii 2006, 2007 şi 2008 , reprezentând un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare , pentru fiecare an in parte , actualizat cu rata inflaţiei de la data scadentei până la data plătii efective , drept prevăzut de art 64 şi 65 din C C M la nivel de unitate , precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
In fapt, au arătat că , potrivit art 64 din C C M la nivel de unitate , pe anii 2005, 2006 , respectiv art 65 din C C M , la nivel de unitate pe anii 2007 , 2008 , era prevăzut că , salariaţii vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paşti , de Crăciun şi de Ziua feroviarilor de un ajutor material , al cărui cuantum va fi de cel puţin un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare ; de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariaţii care in cursul anului respectiv au absentat nemotivat de la serviciu , mai mult de o zi , au fost sancţionaţi pentru consum de băuturi alcoolice sau la data acordării ajutorului se aflau in concediu fără plată , pentru o perioadă de un an .
Pârâtele nu au respectat această prevedere contractuală , deşi fusese negociată şi acceptată de ambele părţi .
Suma ce trebuia acordată pentru anul 2006 era de 310 lei conform anexei 1 la CCM 2005 – 2006 , de 407 lei pentru anul 2007 conform anexei 1 la CCM 2007 – 2008 , şi de 500 li conform actului adiţional la CCM 2007 – 2008 înregistrat sub nr 1752 / 26 03 2008 la D M P S Bucureşti .
Doar in anul 2007 , s-a plătit o parte din suma cuvenită respectiv 100 lei din 407 lei cît ar fi trebuit.
Au depus la dosar in extras contractele colective de muncă pe anii 2005- 2006, respectiv 2007 – 2008 , procese verbale , carnetele de muncă ale salariaţilor , practică judiciară .
La 12.05. 2009 , Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a formulat întimpinare , prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată , arătând că nivelul salarizării la calea ferată , valorile claselor de salarizare precum şi modalităţile concrete de stimulare a salariaţilor , se stabilesc de comun acord cu sindicatele reprezentative ţinând seama de nivelul salariilor , raportate la posibilităţile financiare ale companiei şi la prevederile legale.
Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a fost agent economic monitorizat in sensul prevederilor art 1 din OUG 79/2001 , privind întărirea disciplinei economico – financiare , şi alte dispoziţii cu caracter financiar , deoarece era o companie naţională la care statul este acţionar majoritar .
S-a avut in vedere faptul că Fondul Monetar Internaţional in negocierea acordurilor cu tara noastră a urmărit pe de o parte accelerarea privatizări, iar pe de altă parte monitorizarea creşterilor salariale acolo unde statul este proprietar şi unde s-au înregistrat cele mai mari derapaje in politică salarială .
Astfel, pentru anii 2006 – 2007 , prin HG 142/2005 şi HG 50/2006 , s-a prevăzut pentru agenţii economici monitorizaţi , fondul de salarii şi numărul mediu de personal , precum şi reducerile efective de personal defalcate pe trimestre la nivelul fiecărui minister şi autoritate publică centrală .
Plafoanele trimestriale referitoare la fondul de salarii şi la numărul mediu de personal , reprezintă limite maxime, iar valorile referitoare la reducerea efectivă de personal reprezintă limite minime .
In acelaşi scop s-a prevăzut că drepturile salariale ocazionale prevăzute in CCM se vor plăti astfel incit la începutul fiecărui an ( 2006 – 2007 ) să reprezinte pe primele trimestre ale an ilor respectivi cel mult 65 % iar in trimestrul IV cel mult 35 % din suma anuală corespunzătoare bonusurilor cuprinse in fondul de salarii aprobate .
In anii 2006 – 2007 , Compania a acordat salariaţilor ajutoare materiale cu încadrarea in fondul de salarii comunicat de Ministerul Transporturilor, iar in anul 2008 a acordat ajutoare materiale deşi nu avea bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat , ajutoare reprezentând primele de Paşte şi de Crăciun şi ziua feroviarului in următoarele cuantumuri : pentru anul 2006 – 934 lei în luna aprilie şi 1713 lei in luna decembrie ; pentru anul 2007 – 407 lei in luna aprilie , încă 100 lei in luna aprilie şi 450 lei in luna decembrie ; pentru anul 2008 – 500 lei in luna aprilie şi 540 lei in luna decembrie .
Având în vedere că fondul de salarii este limitat compania este in imposibilitate de a acorda alte ajutoare dacit cele plătite deja .
Sucursala Regională CF Craiova a formulat la rândul său întimpinare , în care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ce o priveşte, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, iar pe fond a solicitat respingerea cererii.
Prin sentinţa nr. 2726/08.07.2009 instanţa a constat următoarele:
Reclamanţii sunt salariaţii unităţii pârâte Sucursala Regionala CF Craiova cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Potrivit art 64 din C C M la nivel de unitate , pe anii 2005, 2006 , respectiv art 65 din C C M , la nivel de unitate pe anii 2007 , 2008 , era prevăzut că , salariaţii vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paşti , de Crăciun şi de Ziua feroviarilor de un ajutor material , al cărui cuantum va fi de cel puţin un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare ; de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariaţii care in cursul anului respectiv au absentat nemotivat de la serviciu , mai mult de o zi , au fost sancţionaţi pentru consum de băuturi alcoolice sau la data acordării ajutorului se aflau in concediu fără plată , pentru o perioadă de un an .
Acordarea acestui ajutor material este condiţionată doar de conduita salariaţilor sau de prestarea muncii într-un interval de un an anterior acordării acestuia.
Asupra excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtă instanţa o va respinge ca neîntemeiată apreciind că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 283 alin.1 lit. e din codul muncii ci dispoziţiile art. 283 alin.1 lit. c din codul muncii potrivit cărora termenul de prescripţie este de 3 ani în cazul în care obiectul cererilor de chemare în judecată îl constituie drepturi de natură salarială.
Or, potrivit art. 22 din OG nr. 7 / 2001 sunt considerate venituri din salarii denumite în continuare salarii toate veniturile în bani şi / sau în natură , obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă şi indiferent de denumirea veniturilor sau sub forma care ele se acordă .
În speţă nu are relevanţă că suma primită este adaos, ajutor material, pentru că denumirile date nu exclud calificarea dată de legiuitor ca fiind venituri din salarii conform art. 22 din OG nr. 7/2001, iar potrivit art. 155 Codul Muncii ,, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri” astfel că incidente cu privire la prescripţie sunt prevederile art. 283 alin 1 lit. c din Codul muncii, în raport de care acţiunea este formulată în termenul de 3 ani.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Sucursala Regională Căi Ferate Craiova instanţa o va respinge deoarece reclamanţii sunt angajaţii săi şi are faţă de aceştia obligaţia plăţii salariului, indiferent de unde vin fondurile şi cine asigură banii pentru plata salariilor.
Pe fondul cauzei instanţa reţine următoarele:
De la intrarea in vigoare a contractului individual de muncă, care este data înregistrării, conform dispoziţiilor art. 25 din Lg 130/1996, reclamanţii ar fi trebuit să beneficieze de acordarea acestui ajutor material cu ocazia zilei feroviarului.
În anul 2006 reclamanţii trebuiau să beneficieze de ajutor pentru Ziua Feroviarului, în cuantum de un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare , respectiv 310 lei (cuantum ce rezultă din anexa la contractul colectiv de muncă) l
Pentru anul 2007 s-a acordat un ajutor material în sumă fixă de100 lei de salariat, deşi potrivit anexei 1 la contract colectiv de muncă 2007-2008 suma ce trebuia acordată era de 407 lei.
In ceea ce priveşte pretenţiile aferente anului 2008, instanţa constată că suma ce trebuia acordată cu titlu de ajutor pentru ziua feroviarului era de 500 lei, conform actului adiţional la contractul colectiv de muncă , înregistrat sub nr.1752/2008 la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Bucuresti.
In concluzie, ajutorul de ziua feroviarului nu a fost plătită decât parţial în anul 2007 şi nu a fost plătită deloc în anii 2006 si 2008, pârâtele făcându-se vinovate de încălcarea prevederilor contractului colectiv de muncă, precum şi prevederile art 40 alin 2 lit c din Codul muncii potrivit cărora „angajatorul are obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractul individual de muncă” .
De asemenea au încălcat şi prevederile art. 156 din codul muncii potrivit cărora ”salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor”, salariul cuprinzând salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri aşa cum prevede art. 155 din codul muncii.
In acest fel, au produs reclamanţilor un prejudiciu material constând in contravaloarea ajutorului material de ziua feroviarului.
Având în vedere prevederile art 269 din Codul muncii potrivit cărora „angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul” instanţa va obliga pârâtele să acopere prejudiciul produs reclamanţilor prin neacordarea ajutorului material de ziua feroviarului pe anii 2006, 2007, 2008.
Potrivit art. art. 236 alin. 4 Codul muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor, astfel că pârâta avea obligaţia să respecte drepturile reglementate cu caracter minimal în dispoziţiile mai sus enunţate.
În consecinţă, instanţa nu va reţine susţinerea pârâtei privind dificultăţile financiare cu care s-ar fi confruntat în decursul anilor 2007 -2008, acest aspect neputând exonera angajatorul de obligaţia de plată a drepturilor salariale cuvenite salariaţilor săi, asumate prin contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă.
Instanţa va dispune plata drepturilor salariale actualizate cu indicele de devalorizare de la data fiecărei scadente şi până la plata efectivă, reclamanţii neputând fi puşi în situaţia de a suporta consecinţele deprecierii monetare.
