Contestatorul I.A. a chemat în judecată intimata SC „S.S.T.” SRL, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 1.558 USD, reprezentând indemnizaţie de străinătate restantă, în perioada 1.11.2000 – 17.04.2001, cât a fost ambarcat pe nava Sammarina A, aparţinând pârâtei, în funcţia de motorist. S-a învederat în acţiune că, potrivit clauzelor contractuale şi reglementărilor specifice raporturilor de muncă din domeniul maritim, pentru perioada de voiaj internaţional, pârâta trebuia să-i achite, cel târziu la sosirea în ţară, un rest de indemnizaţie, în sumă de 1558 USD, pe care, deşi o recunoaşte, o refuză nejustificat la plată.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 49/2003, a respins ca nefondată acţiunea, reţinând că reclamantului i s-au acordat drepturile băneşti, conform contractului de ambarcare, suma solicitată nefiind datorată de intimată, întrucât voiajul a fost neperformant şi nu s-a acordat indemnizaţie suplimentară.
în recurs, instanţa reţine că, contestatorul a desfăşurat activitatea ca angajat al intimatei, în baza contractului individual de muncă, îndeplinind funcţia de motorist. Obiectul acţiunii îl reprezintă plata sumei de 1.558 USD, drepturi băneşti pentru depusă în perioada 1.11.2000 – 17.04.2001 pe nava Sammarina A, constând în indemnizaţie de străinătate. în conformitate cu pct. 8 lit. a) din contractul individual de ambarcare încheiat între părţi, contestatorului urma să i se acorde drepturile băneşti pentru efectuarea voiajului în două etape. Interpretarea contractului se face avându-se în vedere dispoziţiile art. 977-985 Cod civil. Dacă nici după interpretarea clauzelor după regulile de drept comun nu s-a ajuns la un rezultat, interpretarea clauzelor contractului de muncă se face întotdeauna, în ultimă instanţă, în favoarea salariatului şi nu în favoarea unităţii.
în lipsa unui titlu executoriu, orice reţinere din drepturile băneşti este nelegală. Sancţiunea neîndeplinirii obligaţiilor din contractul colectiv de muncă sau de ambarcare este cea disciplinară sau materială, în condiţiile dreptului muncii. Dacă s-ar reţine susţinerea unităţii, că paguba ce i-ar fi fost produsă este în relaţie directă cu atribuţiile de serviciu ale contestatorului, trebuia dovedită vinovăţia, în condiţiile dreptului muncii. Astfel, este nelegală neplata drepturilor salariale în condiţiile nedovedirii culpei personale.
Interpretarea contractului trebuie făcută în raport de lege, contractul colectiv şi contractul individual de ambarcare cu anexa sa, care conduc la concluzia justeţei dreptului recurentului la plata diferenţei de diurnă. Intimata nu a făcut nici o probă privind neîndeplinirea unor sarcini de serviciu de către recurent, care ar fi condus la evenimentul maritim menţionat.
în cauza de faţă intimata nu a dovedit că voiajul nu a fost performant din cauza faptei ilicite a recurentului contestator, pentru a conduce la neacordarea diurnei de străinătate, astfel că instanţa a admis recursul şi, pe fond, a admis acţiunea salariatului.
Curtea de Apel Constanţa, decizia civilă nr. 517/C din 2003