– Legea nr. 7/2006: art. 72 alin. 5, art. 89 alin. 51
– Legea nr. 221/2007
în mod legal şi temeinic a cenzurat prima instanţă pretenţiile referitoare la veniturile care intră în calculul actualizării, întrucât acest proces constituie o operaţiune determinată de lege în mod abstract, pentru a păstra echilibrul ce trebuie să existe între salariul funcţionarului în activitate şi pensia fostului funcţionar, la aceleaşi condiţii de vechime, nivel de funcţie publică şi salarizare, rezultând că actualizarea nu atrage automat mărirea fiecărei pensii, ci armonizarea, după formula prevăzută de lege, a pensiilor unei categorii profesionale cu salariile aceleiaşi categorii în activitate.
Motivele de recurs referitoare la modificarea bazei de calcul al pensiilor sau la veniturile considerate la actualizare reprezintă veritabile critici ale legii, necenzurabile de instanţa de judecată, ţinute s-o aplice până ce nu a fost abrogată, modificată ori declarată neconstitu ţi onală.
(Decizia civilă nr. 5208/R din 28.09.2009, Secţia a Vil-a civilă şi pentru cauze
privind conflicte de muncă şi asigurări sociale)
Prin sentinţa civilă nr. 2001/10.03.2009 pronunţată în dosarul nr. 41646/3/2008, Tribunalul Bucureşti, Secţia a Vlll-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis în parte acţiunea formulată de contestatoarea E.M. împotriva intimatei Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti; a anulat decizia nr. 241588/14.08.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 6, inclusiv debitul stabilit prin aceasta; a respins cererea referitoare la suspendarea aplicării deciziei de imputare ca rămasă fără obiect; a respins acţiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată; a respins acţiunea formulată de contestatoarea E.M., împotriva intimatei Camera Deputaţilor, ca neîntemeiată.
în considerente, prima instanţă a reţinut că recurenta-contestatoare a fost pensionată prin decizia nr. 241588/20.09.2007, acordându-i-se de serviciu în cuantum de 1.591 lei în baza Legii nr. 221/2007 începând cu 01.09.2007 în funcţie de o bază de calcul de 1988 lei. Pensia contestatoarei a fost actualizată începând cu
01.10.2007, reţinându-se un cuantum al pensiei de 1773 lei în funcţie de o bază de calcul de 2216 lei.
Prin decizia nr. 241588/24.07.2008, contestatoarei i s-a actualizat pensia de serviciu, dar i-a scăzut cuantumul pensiei, deoarece s-a micşorat baza de calcul în funcţie de care se face actualizarea la 2050 lei.
Actualizarea pensiei de serviciu a funcţionarului public parlamentar se face conform dispoziţiilor art. 72 alin. 5 din Legea nr. 7/2006: „pensiile se actualizează în condiţiile alin. 3, în raport cu nivelul salariului brut al unui funcţionar public parlamentar în activitate, cu aceeaşi vechime, nivel de salarizare şi funcţie publică”.
Actualizarea pensiilor de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari nu se face prin indexarea pensiei avute în ultima lună cu coeficientul de majorare prevăzut în actul normativ respectiv, ci procentul de actualizare pentru pensiile funcţionarilor publici,
conform art. 72 alin. 5, se aplică numai la salariul de bază (inclusiv sporurile fixe care fac parte din salariul de bază: indemnizaţia de conducere şi salariul de merit) şi sporurile permanente care nu fac parte din salariul de bază. La stabilirea iniţială a drepturilor de ale contestatoarei au intrat în baza de calcul şi veniturile cu caracter periodic constând în premii trimestriale şi premiul anual, venituri ce au intrat în baza de calcul şi la actualizarea din 01.10.2007, dar nu mai intră în calcul la actualizarea din 01.04.2008 şi 01.10.2008.
Instanţa nu a putut reţine nicio culpă în sarcina intimatei Camera Deputaţilor, deoarece aceasta a emis corect adeverinţa cu veniturile unui funcţionar parlamentar în funcţie la momentul 01.04.2008, art. 72 din Legea nr. 7/2006 arătând că „Pensiile funcţionarilor publici parlamentari se actualizează în condiţiile alin. 3, în raport cu nivelul salariului brut al unui funcţionar public parlamentar în activitate, cu aceeaşi vechime, nivel de salarizare şi funcţie publică”; asta însemnând că în baza de calcul la actualizare intră doar sporurile cu caracter permanent, nu şi cele cu caracter periodic.
Atâta timp cât pensia funcţionarului parlamentar care se pensionează după data de 01.04.2008 se calculează conform art. 82 din Legea nr. 303/2004 – care prevede că „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării” – ar fi discriminatoriu ca o persoană pensionată anterior să beneficieze de o actualizare care să fie făcută în funcţie de o bază de calcul care ar include şi veniturile care nu au caracter permanent cum sunt premiile anuale sau premiile trimestriale, pentru că s-ar ajunge în situaţia în care pensia actualizată a unei persoane, să zicem la 01.04.2008, să fie mai mare decât pensia stabilită a unei persoane la aceeaşi dată, de 01.04.2008.
De altfel, actualizarea făcută la data de 01.04.2008 şi 01.10.2008 s-a efectuat pentru că au avut loc două indexări ale salariilor bugetarilor.
Instanţa nu a putut reţine opinia contestatoarei, că pensia sa a fost stabilită la
01.09.2007 corect în funcţie de veniturile pe ultimele 12 luni şi a fost ulterior micşorată prin retroactivitatea legii, deoarece textul de lege privind actualizarea arată foarte clar că pensia se actualizează, ceea ce înseamnă că se recalculează în funcţie de salariului brut al unui funcţionar public parlamentar în activitate la momentul efectuării actualizării, cu aceeaşi vechime, nivel de salarizare şi funcţie publică, acest proces neafectând pensia la data stabilirii, legiuitorul neputând fi împiedicat să modifice textul de lege cu privire la baza de calcul a stabilirii pensiilor sau a actualizării pensiilor pentru viitor, în speţa de faţă aceasta fiind situaţia, legiuitorul nedispunând modificarea bazei de calul pentru trecut, ci doar pentru viitor.
Actualizarea pensiei contestatoarei nu se poate face în funcţie de elementele avute în vedere la stabilirea pensiei sale, deoarece baza de calcul, chiar şi la stabilirea pensiei pentru funcţionarii publici care se pensionează în prezent sau care s-au pensionat începând cu 08.10.2007 (O.U.G. nr. 100/2007 a modificat Legea nr. 303/2004) nu cuprinde decât salariul şi sporurile cu caracter permanent.
Veniturile cu caracter periodic pot fi incluse în noţiunea de alte adaosuri şi pot intra în componenţa salariului brut dintr-o anumită lună când s-au primit, dar nu pot intra în baza de calcul a pensiei, care este alcătuită doar din salariul de bază brut lunar, după caz şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, la stabilire sau la actualizare.
Convenţia încheiată între CNPAS şi Camera Deputaţilor şi invocată de către contestatoare se referă la veniturile brute pe ultimele 12 luni atunci când arată că sumele primite cu titlu de prime, premii şi orice alte sume intră în componenţa veniturilor brute ori, aşa cum a arătat mai sus, baza de calcul al pensiei a fost modificată prin lege.
Cea care a procedat totuşi eronat în procesul de actualizare este intimata CPMB care a micşorat cuantumul pensiei, deoarece actualizarea înseamnă gramatical a face să fie actual, a aduce în prezent ori, în situaţia în care a constatat că pensia în plată la
01.04.2008 este mai mare decât pensia calculată în procesul de actualizare, trebuia să o păstreze în plată pe aceasta, şi nu să emită decizie de micşorare a cuantumului pensiei şi de constatare debit, greşit nefiind faptul că s-a procedat matematic la recalcularea cuantumului pensiei în funcţie de baza de calcul de la 01.04.2008, ci faptul că s-a scăzut cuantumul pensiei, în condiţiile în care trebuia păstrat în plată cuantumul anterior.
Faţă de cele reţinute mai sus, instanţa a admis acţiunea în parte împotriva intimatei Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi a anulat decizia nr. 241588/
14.08.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 6, inclusiv debitul stabilit prin aceasta, a respins cererea referitoare la suspendarea aplicării deciziei de imputare, ca rămasă fără obiect.
Instanţa a respins cauza sub aspectul obligării acestei intimate la recalcularea pensiei prin actualizarea în funcţie de alte adeverinţe de actualizare, deoarece, aşa cum s-a arătat mai sus, intimata Camera Deputaţilor a emis corect adeverinţele în funcţie de care s-au efectuat actualizările pensiei contestatoarei, iar pensia în plată a acesteia la 01.04.2008 trebuie menţinută în continuare în plată până când va fi depăşită de pensia actualizată, neimpunându-se emiterea unei noi decizii dacă cuantumul pensiei rămâne acelaşi ca înainte de 01.04.2008, aceeaşi fiind situaţia şi după data de 01.10.2008.
împotriva sus menţionatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs M.E.
în susţinerea recursului, a arătat că, în fapt, este pensionată în baza Legii nr. 7/2006, art. 89 alin. 51 privind statutul funcţionarului public parlamentar, la 1 septembrie 2007, fiind personal contractual în cadrul Camerei Deputaţilor, conform Legii nr. 53/2003 -Codul muncii.
Din fişa de calcul privind stabilirea şi actualizarea pensiei prezentată de intimata Camera Deputaţilor a constatat că: sporul de 10% pentru condiţii vătămătoare, spor permanent, de care beneficiază toţi angajaţii începând cu data de 01.02.2007, a fost omis din toate adeverinţele, inclusiv la stabilirea pensiei iniţiale; media veniturilor cu caracter periodic de 370 lei nu a fost indexată; aceste venituri cresc odată cu aplicarea procentului de indexare a salariului de bază, aşa cum cresc şi sporurile permanente deoarece toate se raportează la salariul de bază şi reprezintă procente diferite din acesta.
Funcţionarului parlamentar i-au crescut toate veniturile odată cu indexarea şi recurenta se întreabă de ce la un pensionar această indexare/actualizare să nu se producă? Să fie oare o eroare a angajatorului sau o eliminare cu „bună-credinţă”
întrucât, aşa cum greşit interpretează şi instanţa anterioară că „ar fi discriminatoriu” ca o persoană pensionată anterior (în baza unei legi) modificării legii să beneficieze de o actualizare care ar conduce la faptul că ar avea o pensie mai mare decât pensia stabilită unei alte persoane, dar care va avea altă bază de calcul, întrucât s-a modificat legea.
Dacă analizăm sintagma din Lege „în raport cu nivelul salariului brut”, aceasta duce automat la matematică, fiind o operaţiune de împărţire/înmulţire; rezultă că pensia aflată în plată stabilită prin Decizia de pensionare se raportează integral prin măriri sau micşorări procentuale la salariul brut al unui coleg care se află în activitate şi are aceeaşi vechime, nivel de salarizare şi funcţie publică.
Salariul brut al angajatului este definit prin Codul muncii (Legea nr. 53/2003) astfel: art. 155 – „salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri”.
Recurenta consideră că „veniturile cu caracter periodic” se încadrează la „alte adaosuri”, conform Codului muncii, şi că ele trebuie luate în calcul la stabilirea actualizării, de vreme ce din aceste venituri s-au plătit impozitul şi toate contribuţiile sociale obligatorii (CASS, şomaj, pensie).
După cum se observă, atât în Legea nr. 303/2004 (art. 82 alin. 1), cât şi în textul Legii nr. 7/2006 (art. 72 alin. 5), apare numai cuvântul brut, fie că este vorba de salariu sau de indemnizaţie, iar salariul brut trebuie să cuprindă şi „alte adaosuri”.
Anularea/diminuarea unor venituri ce intrau la stabilirea actualizării pensiei recurentei începând cu data de 01.04.2008 sub pretextul O.U.G. nr. 100/2007 care modifica art. 82 al Legii nr. 303/2004 (aprobată prin Legea nr. 97/2008) şi care intră în vigoare la data de 10 octombrie 2008 încalcă principiul neretroactivităţii legii, este neconstituţional şi recurenta consideră că intimata a procedat nelegal când a emis aceste adeverinţe.
Instanţa de fond susţine că nu poate reţine opinia recurentei, în sensul că pensia -baza de calcul – a fost stabilită corect la data de 01.09.2007 în funcţie de veniturile pe ultimele 12 luni iar ulterior, prin actualizare, a fost modificată, dar afirmă că legiuitorul nu dispune modificarea bazei de calcul pentru trecut, ci doar pentru viitor.
Această interpretare recurenta o consideră eronată, nelegală, deoarece Camera Deputaţilor şi CPMB acest lucru au făcut şi au schimbat baza de calcul stabilită anterior în baza unei legi, conducând la diminuarea pensiei în plată.
Recurenta constată că nici acea pensie iniţială (baza de calcul iniţială) nu este corectă, întrucât unul dintre sporuri, cel de 10% – condiţii vătămătoare, a fost exclus de angajator.
Deci, O.U.G. nr. 100/2007, care modifică art. 82 al Legii nr. 303/2004 aprobată prin Legea nr. 97/aprilie 2008, nu poate fi aplicată pensiei recurentei, întrucât aceasta se aplică doar la stabilirea pensiei de serviciu, şi nu face referire la actualizarea acesteia, iar art. 72 alin. 3 al Legii nr. 7/2006 se referă expres la art. 82 al Legii nr. 303/2004, iar în textul respectiv nu se completează „cu modificările şi completările ulterioare”.
Instanţa insistă: „Actualizarea pensiei contestatoarei nu se poate face în funcţie de elementele avute în vedere la stabilirea pensiei sale, deoarece baza de calcul, chiar şi la stabilirea pensiei pentru funcţionarii publici care se pensionează în prezent sau care s-au pensionat începând cu 08.10.2007 (O.U.G. nr. 100/2007 a modificat Legea nr. 303/2004) nu cuprinde decât salariul şi sporurile cu caracter permanent”.
Recurenta arată că în Legea nr. 97/2008, care aprobă O.U.G. nr. 100/2007, nu se regăseşte noţiunea de sporuri cu caracter permanent, ci doar „sporuri”. Extrapolând,
dacă o persoană iese la pensie în luna următoare acordării de premii sau alte adaosuri, cine hotărăşte dacă sunt sporuri permanente sau nepermanente şi dacă sunt considerate doar „sporuri”, conform legii, pensia acelei persoane nu este mai mare decât a alteia care iese în altă perioadă? Cum rămâne cu acea ? Ar trebui să primeze şi să se respecte principiul neretroactivităţii legii?
Această interpretare a făcut-o şi Camera Deputaţilor când a împărţit sporurile în sporuri cu caracter permanent şi sporuri cu caracter periodic, deşi Legea aminteşte doar de „sporuri” – art. 82 al Legii nr. 97/2008: „judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Recurenta a dezvoltat acest subiect în „răspuns” la întâmpinarea Camerei Deputaţilor, care se află la dosarul nr. 41646/3/2008.
Problema cea mai gravă este atunci când anumite persoane primesc luni şi ani la rând prea multe „adaosuri”, iar când trebuie să iasă la pensie, angajatorul trebuie să ia anumite măsuri ca pensia să fie rezonabilă, să nu bată la ochi, fiind în contradicţie cu alte pensii foarte mici.
în final, recurenta consideră că ambele intimate au dat dovadă de rea-credinţă întrucât una – Camera Deputaţilor – a emis cu foarte mare întârziere adeverinţele, cealaltă – Casa de Pensii – nu i-a transmis nicio adeverinţă odată cu transmiterea prin poştă a deciziei (a se consulta înscrisurile din dosarul nr. 41646/3/2008), recurenta având numai de suferit.
Pentru considerentele arătate mai sus, recurenta solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, cât priveşte motivul referitor la neluarea în considerare, inclusiv la stabilirea pensiei, a sporului pentru condiţii vătămătoare, de 10%, o atare critică nu a fost dedusă judecăţii în primă instanţă, neputând, prin urmare, să fie analizată pentru prima oară în recurs, conform dispoziţiilor exprese ale art. 316 raportat la art. 294 C. pr. civ.; mai mult, reclamanta-recurentă a declarat expres că drepturile iniţiale de pensie i-au fost corect stabilite, după cum nici nu s-ar mai afla în termenul de prescripţie de 45 de zile prevăzut de lege pentru a contesta decizia de stabilire a pensiei începând cu
01.09.2007.
Pe fondul criticilor aduse sentinţei, se constată că în mod legal şi temeinic a cenzurat prima instanţă pretenţiile referitoare la veniturile care intră în calculul actualizării, întrucât acest proces constituie o operaţiune determinată de lege în mod abstract, pentru a păstra echilibrul ce trebuie să existe între salariul funcţionarului în activitate şi pensia fostului funcţionar, la aceleaşi condiţii de vechime, nivel de funcţie publică şi salarizare, rezultând că actualizarea nu atrage automat mărirea fiecărei pensii, ci armonizarea, după formula prevăzută de lege, a pensiilor unei categorii profesionale cu salariile aceleiaşi categorii în activitate. Sub aceste aspecte a statuat prima instanţă că ar fi inechitabil, discriminatoriu şi în afara raţiunii sociale a legii, ca actualizarea la un moment dat a pensiei unei persoane să se facă după alte criterii decât actualizarea, la acelaşi moment, a pensiei altei persoane, cu aceeaşi situaţie la pensionare, dar pensionată la o dată diferită, oricât de apropiată sau depărtată. Din acest punct de
vedere, este evident că actualizarea pensiilor la un moment dat se va face ţinând seama de modul de calcul al pensiilor de la acel moment, cu stricta aplicare a principiului activităţii legii, ce exclude atât retroactivitatea, cât şi ultraactivitatea legii vechi, fiind un caz tipic de aplicare a legii noi situaţiilor juridice în curs, lăsând neatinse efectele produse anterior, sens în care constatând că pensia reclamantei avea o valoare mai mare decât valoarea rezultată în urma actualizării, prima instanţă a menţinut-o pe cea aflată în plată.
In considerarea celor expuse, faţă de dispoziţiile exprese ale art. 72 alin. 5 din Legea nr. 7/2006 referitoare la modul în care se face actualizarea, după un algoritm de sine stătător, independent de cel după care s-a stabilit iniţial pensia, sunt ¡relevante motivele de recurs referitoare la veniturile, natura sau caracterul sporurilor, şi adaosurilor care au intrat în calculul drepturilor iniţiale de pensie ori la faptul că pentru toate acestea s-au achitat contribuţiile de asigurări sociale (aceasta cu atât mai mult cu cât contestatoarea nu dispune de pensie calculată în sistemul public, reglementat de Legea nr. 19/2000, care are în vedere, în mod fundamental, principiul contributivităţii aplicabil întregului stagiu de cotizare, ci de pensie de serviciu, determinată după o altă formulă, cu consecinţa unui cuantum net avantajos celui care ar rezulta din aplicarea art. 78 din Legea nr. 19/2000, raportat la veniturile pentru care s-au achitat contribuţiile de asigurări sociale).
Rezultă aşadar că motivele de recurs referitoare la modificarea bazei de calcul al pensiilor sau la veniturile considerate la actualizare reprezintă veritabile critici ale legii, necenzurabile de instanţa de judecată, ţinute s-o aplice până ce nu a fost abrogată, modificată ori declarată neconstituţională.
în consecinţă, Curtea reţine că hotărârea primei instanţe e legală şi temeinică iar recursul declarat, nefondat, urmând a fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
