Încadrarea în conditii deosebite -lipsa aviz ITM
Prin sentinta nr. 3564/15.03.2011 instanta a respins actiunea retinând urmatoarele:
Prin cererea înregistrata la data de 29.09.2010, pe rolul Tribunalului Dolj, Sectia Conflicte de si Asigurari Sociale, reclamantii AS, BC, CV, NV, PM, au chemat în judecata pe pârâta SC Electroputere SA , solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa constate ca activitatea desfasurata de reclamantii AS, BC în perioada 01.10.2001-10.08.2009 se încadreaza în grupa a II a de munca si obligarea pârâtei sa elibereze o adeverinta în acest sens , iar activitatea desfasurata de reclamantii CV, NV, PM în perioada 01.11.2001 pâna în prezent si în viitor se încadreaza în grupa a II a de munca precum si obligarea pârâtei la efectuarea mentiunilor corespunzatoare în carnetul de munca .
În motivare, reclamantii au sustinut ca au lucrat în cadrul unitatii pârâte la atelierul Tratamente Termice în functia de termist tratamentist , în conditii grele de munca , periculoase, cu existenta unor noxe ce au depasit pragurile valorice normale .
De asemenea reclamantii au sustinut ca au beneficiat de încadrarea în grupa a II a de munca pâna în data de 01.10.2001 , iar începând cu aceasta data , desi conditiile de munca nu s-au schimbat , nu au mai beneficiat de încadrarea în grupa a II a de munca .
În drept au fost invocate dispozitiile Ordinului nr. 50/1990 si Codul Muncii .
Pentru dovedirea celor sustinute, reclamantii au atasat la cererea de chemare în judecata în copie carnetele de munca si contractele individuale de munca .
La data de 21.11.2010, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii, întrucât solicitarile reclamantilor de a beneficia de grupa a II a de munca nu mai sunt întemeiate , Ordinul nr. 50/1990 fiind abrogat începând cu data de 01.04.2001 .
De asemenea, pârâta a sustinut ca încadrarea locurilor de munca în conditii speciale se realizeaza în conformitate cu dispozitiile legii nr. 19/2000, si cu respectarea HG nr. 261/2001. Pârâta a mentionat ca în speta nu este îndeplinit criteriul prevazut de art. 2 al. 1 lit. c, respectiv în cadrul atelierului unde si-au desfasurat activitatea reclamantii în ultimii 15 ani nu s-a înregistrat nici un caz de boala profesionala .
Pârâta a atasat la întâmpinare în copie contractele individuale de munca ale reclamantilor .
La data de 08.11.2010 reclamantii si-au precizat actiunea în sensul ca au solicitat instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa constate ca activitatea desfasurata în perioadele mentionate în actiune se încadreaza în conditii deosebite de munca în conformitate cu art. 15 din HG nr. 261/2001 .
La data de 13.01.2011 pârâta a formulat raspuns la precizarea reclamantilor prin care a solicitat respingerea actiunii precizate, întrucât în speta nu este îndeplinit criteriul prevazut de art. 2 din HG 261/2001 , respectiv nu s-a înregistrat nici un caz de boala profesionala în cadrul atelierului în care îsi desfasoara activitatea reclamantii , astfel încât ITM Dolj nu a acordat aviz de încadrare în conditii deosebite de munca a atelierului tratamente termice .
Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Reclamantii au solicitat sa se constate ca începând cu data de 01.10.2001 au lucrat în conditii deosebite de munca, iar pârâta sa fie obligata sa le elibereze adeverinte în acest sens sau sa efectueze mentiunile în carnetul de munca pentru reclamantii care mai sunt angajati .
Spre deosebire de vechea procedura de încadrare în grupe de munca astfel cum era reglementata de ordinul nr. 50/1990, procedura de încadrare în conditii deosebite de munca este esential diferita si presupune îndeplinirea în mod cumulativ a mai multor conditii.
Potrivit disp. ART. 19 din lg. nr. 19/2000 au fost prevazute urmatoarele:
” (1) În sensul prezentei legi, locurile de munca în conditii deosebite reprezinta acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.
(2) Criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si a Ministerului Sanatatii.
(3) Hotarârea Guvernului prevazuta la alin. (2) se va adopta în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Locurile de munca în conditii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de munca, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor si metodologiei de încadrare prevazute la alin. (2).
(5) Avizul inspectoratului teritorial de munca este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite.”
În conformitate cu pct. 16 din ordinul nr. 340 din 4 mai 2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, nominalizarea persoanelor care lucreaza în locuri de munca în conditii deosebite, cu respectarea criteriilor prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite, se face de catre angajator în baza avizului acordat de inspectoratul teritorial de munca. Angajatorul este obligat sa depuna la casa teritoriala de pensii, la definitivarea contractului colectiv de munca, avizul inspectoratului teritorial de munca prin care se dovedeste încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite. Persoanele asigurate pe baza de declaratie sau de contract de asigurare, care lucreaza în locuri de munca în conditii deosebite, solicita inspectoratului teritorial de munca avizul pentru încadrarea locului de munca în conditii deosebite, cu respectarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 261/2001.
În temeiul art. 19 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, a fost adoptata H.G. nr. 261 din 22 februarie 2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite.
În raport de disp. ART. 3 din H.G. nr. 261 din 22 februarie 2001, încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite se face în cadrul urmatoarei metodologii, alcatuita dintr-o recomandata de operatiuni specifice si care constau în:
” a) nominalizarea în vederea încadrarii locurilor de munca în conditii deosebite si stabilirea criteriilor aplicabile pentru aceasta încadrare, care se face de angajator împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, în cadrul Comitetului de securitate si sanatate în munca, acolo unde acesta este înfiintat;
b) expertizarea locurilor de munca din punct de vedere al protectiei muncii;
c) efectuarea determinarilor de noxe profesionale, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1); buletinele de determinari trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele date: unitatea, sectia, atelierul, locul de munca, noxa profesionala, valoarea masurata, valoarea limita admisa, metodele de masurare;
d) solicitarea de catre angajator de la institutiile abilitate de Ministerul Sanatatii si Familiei a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cuprinzând efectuarea controlului medical pentru personalul care lucreaza în locuri de munca în conditii deosebite, pentru determinarea raspunsului specific al organismului;
e) efectuarea evaluarii locurilor de munca nominalizate la lit. a), care se face de angajator împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, în cadrul Comitetului de securitate si sanatate în munca acolo unde acesta este înfiintat, conform anexei nr. 2 sau 3;
f) stabilirea masurilor tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici locului de munca;
g) obtinerea avizului inspectoratului teritorial de munca în conformitate cu prevederile art. 4;
i) stabilirea locurilor de munca în conditii deosebite în conformitate cu art. 19 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.”
Ori, potrivit reglementarilor cuprinse în legea nr. 19/2000, avizul inspectoratului teritorial de munca este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite.
De asemenea, disp. ART. 3 din H.G. nr. 261 din 22 februarie 2001 reia ca o etapa componenta a metodologiei de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite “obtinerea avizului inspectoratului teritorial de munca în conformitate cu prevederile art. 4”.
Dispozitiile ART. 4 din H.G. nr. 261 din 22 februarie 2001 au urmatorul continut:
” (1) Avizul inspectoratului teritorial de munca pentru încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite va cuprinde si se va acorda în baza urmatoarelor documente:
a) determinarile de noxe, efectuate de laboratoare abilitate prevazute în anexa nr. 1, care se fac numai în prezenta inspectorilor de munca, certificând ca la data efectuarii acestora s-au aplicat masurile tehnico-organizatorice pentru normalizarea conditiilor de munca, ca toate instalatiile de protectie a muncii functioneaza normal, conform proiectului, si ca procesele tehnologice se desfasoara în conditii normale;
b) constatarile efectuate de inspectoratele teritoriale de munca, ce vor fi consemnate într-un proces-verbal si vor face referire directa la respectarea prevederilor Normelor generale de protectie a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii si ale celorlalte acte normative din domeniu;
c) copii de pe lista cuprinzând bolile profesionale sau sinteza analizelor medicale si fisa de evaluare prevazuta în anexa nr. 2 sau 3.
(2) Avizul acordat are o valabilitate de cel mult 3 ani, cu posibilitate de prelungire.”
Ori, din documentatia care a stat la baza parcurgerii de catre pârâtul angajator a procedurii prevazute de HG nr. 261/2001 rezulta ca procedura respectiva s-a oprit la momentul în care Directia de Sanatate Publica a comunicat pârâtei situatia bolilor profesionale înregistrate în ultimii 15 ani din care rezulta ca în atelierul unde îsi desfasoara activitatea reclamantii nu a fost înregistrat nici un caz de boala profesionala ..
În conditiile în care nu a fost respectata metodologia prevazuta de H.G. nr. 261 din 22 februarie 2001, încadrarea în grupa II de munca pâna în anul 2001 si existenta unui nivel ridicat de noxe nu sunt criterii suficiente pentru încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite.
Instanta ar putea trece peste obligativitatea acordarii avizului de catre inspectoratul teritorial de munca, numai daca s-ar substitui vointei legiuitorului si ar începe sa creeze norme juridice, cu încalcarea atributiilor puterii judecatoresti.
Prin decizia nr.818/03.07.2008, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.1 , art.2 alin 3 si art.27 alin1 din OG nr.137/2000 ,republicata, sunt neconstitutionale , în masura în care din acestea se desprinde întelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând ca sunt discriminatorii , si sa le înlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Prin decizia nr.819/03.07.2008, Curtea Constitutionala a statuat ca întelesul prevederilor OG 137/2000 prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative este neconstitutional, întrucât încalca principiul separatiei puterilor consacrat în art.1 alin 4 din Constitutie si în art.61 alin 1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare.
De altfel, Curtea Constitutionala, în considerentele deciziei sus mentionate ,a aratat faptul ca misiunea instantelor judecatoresti este aceea de a solutiona, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, întinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.
În plus, nu se poate constata o culpa a angajatorului în nefinalizarea procedurii prevazute de lege, de vreme ce responsabil pentru neacordarea avizului este o parte terta fata de prezentul litigiu, inspectoratul teritorial de munca.
Astfel, angajatii aveau posibilitatea de a se adresa instantei de administrativ pentru a contesta refuzul autoritatilor de a emite avizul în discutie, în temeiul legii nr. 554/2004, coroborate cu disp. art. 21 din Constitutie si art. 6 din CEDO, care garanteaza accesul la justitie.
Instanta specializata în solutionarea conflictelor de munca nu este nici învestita sa analizeze refuzul pârâtei de a se adresa ITM pentru a emite avizul respectiv , dupa cum nici nu ar fi competenta sa se pronunte pe modul în care o autoritate publica a înteles sa îsi îndeplineasca atributiile conferite de lege, în raport cu anumite persoane de care nu este legata în temeiul unor contracte de munca.
Este de mentionat si ca H. G. nr. 261/2001 a fost abrogata prin H.G. nr. 246 din 7 martie 2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite, iar la ART. 1 din acest act normativ se prevad urmatoarele:
” (1) Începând cu data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, avizele de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite, valabile pâna la data de 6 martie 2007 inclusiv, acordate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi reînnoite potrivit metodologiei stabilite în cuprinsul prezentei hotarâri.
(2) Perioada de valabilitate a avizelor reînnoite potrivit prezentei hotarâri nu poate depasi data de 31 decembrie 2008.”
Cu alte cuvinte, dupa intrarea în vigoare a H.G. nr. 246 din 7 martie 2007 nici nu se mai pune problema de acordare a unor avize de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite, ci numai de reînnoire a avizelor deja acordate.
H.G. nr. 246 din 7 martie 2007 este la rândul ei modificata prin H.G. nr. 1622 din 10 decembrie 2008 cu privire la procedura de reînnoire a avizelor pâna la data de 31 12 2009, iar ulterior prin H.G. nr. 1627 din 29 decembrie 2009, cu privire la procedura de reînnoire a avizelor pâna la data de 31 12 2010.
Pentru admiterea unei actiuni de genul celei de fata , instanta ar trebui nu numai sa acorde un aviz cu încalcarea competentelor sale , dar în plus sa si reînnoiasca de trei ori avizul respectiv.
În consecinta fata de considerentele expuse, urmeaza a fi respinsa cererea privind constatarea încadrarii în locuri de munca în conditii deosebite, precum si capetele accesorii de cerere vizând eliberarea adeverintelor si efectuarea mentiunilor corespunzatoare în carnetul de munca.
