Investire cu formula executorie a hotararilor pronuntate de CAF . Inadmisibilitate. Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)


DOMENIU – FUNCTIONAR PUBLIC

Investire cu formula a hotararilor pronuntate de CAF . Inadmisibilitate.

dos 9613/63/2011 dec .nr .1693/04 05 2011

Prin Încheierea de la 07 martie 2011 pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia Administrativ si Fiscal, s-a respins cererea de învestire cu formula executorie formulata de reclamantul SINDICATUL ADMINISTRATIEI PUBLICE “FORTA LEGII”, în contradictoriu cu pârâtii PRIMARUL COMUNEI TUGLUI, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TUGLUI.

Împotriva Încheierii de la 07 martie 2011 pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, a declarat recurs SINDICATUL ADMINISTRATIEI PUBLICE FORTA LEGII pentru membrii de sindicat.

Examinand recursul prin prisma motivelor de invocate si a dispozitiilor legale incidente , Curtea de Apel retine urmatoarele:

Critica recurentului referitoare la faptul ca dispozitiile art. 289 din Codul Muncii nu sunt aplicabile în speta, recurentul-reclamant având calitatea de functionar public, este straina de considerentele si argumentele solutiei adoptate de Tribunal . Instanta de fond nu a argumentat respingerea cererii de investire pe aceste considerent, textul nefiind aplicabil in cauza.

Criticile vizând aplicabilitatea in procedura contenciosului administrativ a dispozitiilor art. 269 , 374 si 376 C pr, civila , ce instituie regula de drept comun a executarii hotarârilor judecatoresti dupa investirea in prealabil cu formula sacramentala prevazuta de lege, exceptiile fiind prevazute doar in mod expres , nu sunt fondate.

Conform art. 721 C pr. civila dispozitiile alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala. In alte materii se aplica doar in masura in care nu exista dispozitii potrivnice .

De asemenea, art. Art. 28 – (1) din legea nr.554/2004 ,,Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului civil, în masura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte. Compatibilitatea aplicarii normelor de procedura civila se stabileste de instanta, cu prilejul solutionarii cauzei.

Analizând compatibilitatea acestor dispozitii de drept comun cu specificul dispozitiilor legii nr. 554/2004, aplicabila in speta, in mod corect a concluzionat Tribunalul ca nu se impune parcurgerea procedurii investirii, recurentul -reclamant fiind in drept sa solicite direct executarea silita in conditiile legii, dar si sanctiuni pentru o eventuala neexecutare culpabila din partea autoritatii .

Astfel , potrivit art. 22 intitulat ,, TITLU EXECUTORIU ,,- “hotarârile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-au respins actiunile formulate potrivit dispozitiilor prezentei legi si s-au acordat cheltuieli de judecata se învestesc cu formula executorie si se executa silit, potrivit dreptului comun”.

Asa cum rezulta din dispozitiile legale citate anterior si a retinut constant în jurisprudenta sa Înalta Curte de Casatie si Justitie (deciziile 3201/01.10.2006 si 4209/28.11.2006), impunând învestirea cu formula executorie exclusiv a hotarârilor judecatoresti prin care s-a respins actiunea si s-au acordat cheltuieli de judecata, legiuitorul a intentionat sa dea celorlalte hotarâri pronuntate de instantele de contencios administrativ caracterul de titlu executoriu , nefiind necesara învestirea cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 Cod procedura civila.

Nu poate fi extinsa ipoteza expres prevazuta de text si la hotarârile de admitere pronuntate in contencios, acestea fiind titluri executorii ce se vor executa ,, per a contrario,, fara investire cu formula potrivit dreptului comun. Dispozitiile de drept comun ar fi aplicabile in completare daca legea speciala nu ar cuprinde reglementari in acest domeniu. Ori art. 22 din lege reprezinta reglementarea expresa a domeniului .

Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât potrivit art. 24 alin.1 din acelasi act normativ, “daca în urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa încheie, sa înlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt înscris sau sa efectueze anumite operatiuni administrative, executarea hotarârii definitive si irevocabile se face în termenul prevazut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data ramânerii irevocabile a hotarârii”.