Dispoziţiile privind subvenţionarea locurilor de muncă sunt aplicabile pentru oricare absolvent încadrat în cele 12 luni de la absolvire, data absolvirii urmând a fi apreciată în funcţie de oricare din datele înscrise în diploma de absolvire sau din certificatul de studii, calitatea procesuală activă având angajatorul.
Secţia comercială şi de administrative, Decizia nr. 750 din 2 noiembrie 2006
Notă: Art. 80 din legea nr. 76/2002 a fost modificat de art. 1 din O.U.G. nr. 144/2005 (M. Of. nr. 969 din 1 noiembrie 2005).
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Neamț, reclamantul A.D.A. a chemat în judecată pârâta A.J.O.F.M. Neamț, pentru obligarea acesteia privind încheierea Convenției în vederea acordării stimulentelor prevăzute de Legea nr. 76/2002; a solicitat și obligarea pârâtei la plata de despăgubiri materiale și morale în cuantum de 2.000 RON.
Angajatorul A.N.I.C.A.D.O, Filiala Piatra Neamț a formulat cerere de intervenție în interes propriu solicitând obligarea pârâtei la încheierea Convenției prevăzută de Legea 76/2002.
A susținut că absolvenții pot fi încadrați în condițiile art. 80 din Legea nr. 76/2002, o singură dată pentru fiecare formă de învățământ, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.
Astfel, reclamantul este absolvent al unei instituții de învățământ superior, examenul de licență fiind susținut în sesiunea iunie 2005, așa cum rezultă din adeverința nr. 10064 din 5 iulie 2005, eliberată de Universitatea „Al. I. Cuza” Iași.
Potrivit dispozițiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 84/1995, studiile în învățământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licență sau diplomă. în termen de 12 luni de la încheierea studiilor, respectiv în luna noiembrie 2005, reclamantul a fost angajat de intervenientă în funcția de , fără să mai fie angajat anterior în altă parte. Legiuitorul nu face nicio distincție între absolvenți cu licență și cei care nu au susținut examenul de licență. Ambele categorii au posibilitatea să se angajeze, iar angajatorul trebuie să primească stimulentele prevăzute de lege în ambele cazuri, dacă sunt întrunite și celelalte două condiții: încadrarea să se facă în termen de 12 luni de la terminarea cursurilor sau de la finalizarea studiilor conform Legii învățământului și persoana în cauză să se angajeze pentru prima dată în condițiile art. 80 din Legea nr. 76/2002.
Aceeași concluzie se desprinde și din interpretarea dispozițiilor art. 52 din H.G. nr. 1859/2005, conform cărora, data absolvirii studiilor este data de întâi a lunii următoare celei înscrise în diplomă sau, după caz, în certificatul de studii eliberat de către instituția de învățământ de stat sau particular, autorizată ori acreditată în condițiile legii, dacă în cuprinsul acestora nu se specifică, în mod expres, o anumită dată de absolvire.
Pârâta a formulat întâmpinare atât la cererea principală, cât și la cererea de intervenție în interes propriu prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond, respingerea acțiunii, dar și a cererii intervenție, arătând că pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 76/2002, angajatorii trebuie să încadreze în muncă absolvenți ai unor instituții de învățământ, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor, iar reclamantul a absolvit studiile în promoția 2004, fără să susțină examenul de licență la data absolvirii și a fost încadrat în luna noiembrie 2005, deci după trecerea termenului de 12 luni. Mai arată că la data solicitării de către intervenientă a drepturilor respective nu era în vigoare H.G nr. 1859/2005, care precizează mai clar ce se înțelege prin data absolvirii studiilor, dar chiar și în condițiile noilor reglementări, tot nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea stimulentelor deoarece reclamantul a absolvit facultatea în promoția 2004, iar examenul de licență l-a susținut și promovat în sesiunea iunie 2005.
Prin sentința civilă nr. 107 din 24 mai 2006, Tribunalul Neamț a admis excepția invocată de pârâta A.J.O.F.M. Neamț; a respins acțiunea reclamantului A.D.A.; a admis cererea de intervenție în nume propriu invocată de intervenienta A.N.I.C.A.D.O., Filiala Piatra Neamț; a obligat A.J.O.F.M. Neamț să încheie cu intervenienta, în calitate de angajator Convenția în vederea acordării stimulentelor prevăzute de art. 80 din Legea 70/2002, în legătură cu angajatul A.D.A.
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 80 din Legea nr. 76/2002, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar, pe această perioada pentru fiecare absolvent: a) 1 salariu de bază minim brut de țară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii; b) 1,2 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ secundar superior sau învățământ postliceal; c) 1,5 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior.
Dispozițiile art. 82 definesc noțiunea de absolvent, respectiv persoana care a obținut o diplomă sau un certificat de studii, în condițiile legii, în una dintre instituțiile de învățământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condițiile legii. Dar, în timp ce absolvenții care nu au promovat examenul de licență sau de diplomă primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungă durată și copie de pe foaia matricolă [art. 67 alin. (4) din Legea învățământului], cei care au promovat acest examen primesc diplome de licență.
în consecință, atât absolvenții care dețin un certificat de studii, cât și cei care au diplome de licență, pot fi angajați conform art. 80 din Legea nr. 76/2002, cu respectarea și a celorlalte condiții prevăzute de lege și menționate mai sus.
împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Neamț, a pronunțat recurs A.J.O.F.M. Neamț, considerând-o nelegală, pentru următoarele motive:
– greșit s-a apreciat de către instanță ca fiind data absolvirii facultății, iunie 2005, când de fapt intimatul a terminat studii în iunie 2004, fiind astfel depășit termenul de 12 luni pe care îl prevede legea;
– nu s-a coroborat Legea nr. 76/2002 cu Legea învățământului nr. 84/1995, care stipulează în mod expres, când se consideră o persoană absolvent al unei facultăți și actele emise de instituție ce permite acestuia să se încadreze;
– cererea de intervenție în nume propriu nu a fost admisă în principiu de către instanță și nu s a avut în vedere că totuși chiar o cerere de intervenție în nume propriu tinde a consacra patrimoniul pus în discuție de reclamant prin acțiunea principală;
– reclamantul nu mai este angajatul intervenientei, deci nu se mai poate pune în discuție încheierea Convenției.
Analizând motivele de recurs, instanța reține următoarele:
Instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt în ceea ce privește dreptul angajatorului de a primi stimuletnte în temeiul Legii nr. 76/2002, neputându-se face, prin aplicarea acestui act normativ, privind interpretarea termenului de 12 luni.
De altfel, Legea nr. 76/2002,art. 82, stipulează în mod expres că prin absolvent al unei instituții de învățământ se înțelege persoana care a obținut diploma sau certificatul de studii; pe cale de consecință angajatorul beneficiază de Legea nr. 76/2002, fie în situația în care absolventul prezintă certificat de absolvire, fie atunci când prezintă diploma.
Atâta timp cât legea reprezintă aceste două situații, în mod greșit recurenta interpretează calculul termenului de 12 luni a se face de la absolvirea facultății (certificat de absolvire) și, cu atât mai mult, nu se prevede expres de actele normative un termen de decădere de la primirea de către absolvent numai a certificatului de absolvire.
Tot fără temei legal este și susținerea referitoare la cererea de intervenție; cererea de intervenție formulată de societatea comercială nu a fost formulată ca “un mijloc de apărare preventiv” pentru reclamant, deci în interesul acestuia, ci în nume propriu, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (2) C. proc. civ.
în ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantului, din reglementările menționate rezultă faptul că stimulentele prevăzute de Legea nr. 76/2002, sunt acordate angajatorilor și nu angajaților. Așadar, titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății este angajatorul care are și calitate procesuală activă, și nu reclamantul, care are calitate de angajat. Prin urmare, instanța va admite excepția invocată de pârâtă și va respinge acțiunea reclamantului pentru lipsă de calitate procesuală activă.
Comentariu:
Deși suntem de acord cu hotărârea pronunțată de instanța de recurs, considerăm că alte argumente fundamentează o astfel de soluție. Astfel prin art. 80 din Legea nr. 76/2002, au fost consacrate o serie de facilități angajatorilor care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ. Potrivit art. 83 alin. (4) din Legea nr. 76/2002, absolvenții pot fi încadrați în condițiile art. 80, o singură dată pentru fiecare formă de învățământ, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor, iar potrivit art. 82 din același act normativ, prin absolvent al unei instituții de învățământ se înțelege persoana care a obținut o diplomă sau un certificat de studii, în condițiile legii, în una dintre instituțiile de învățământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condițiile legii.
Prin urmare, deși legea nu consacră expres data absolvirii studiilor, prin definirea noțiunii de absolvent se stabilește implicit și criteriul pentru determinarea datei absolvirii, aceasta fiind, în accepțiunea legiuitorului, data obținerii diplomei ori certificatului de studii în condițiile legii (cu unele diferențe, în același sens au fost interpretate dispozițiile legii prin H.G. nr. 174/2002 modificată prin H.G. nr. 1859/2005). Legea care reglementează obținerea actelor de studii este Legea nr. 85/1995, iar potrivit art. 67 alin. (2) – (4) studiile în învățământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licență sau de diplomă; absolvenții care au promovat examenul de licență primesc titlul de licențiat în profilul și în specializarea urmate, iar absolvenții care nu au promovat examenul de licență sau de diplomă primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungă durată și copie de pe foaia matricolă.
Față de aceste dispoziții legale, data absolvirii este data susținerii examenului de licență sau de diplomă și în funcție de absolvirea sau nu al acestuia se eliberează absolventului fie diploma de licență ori absolvire fie certificatul de studii universitare.
în consecință, față de dispozițiile legii, nu se poate aprecia existența a două date alternative de absolvire așa cum a fost reținut de instanța de recurs, soluția fiind justificată de faptul că examenul de licență a fost susținut de reclamant în sesiunea iunie 2005.
(Judecător Vasilică Pintea)
