– Legea nr. 128/1997: art. 106;
– Legea nr. 19/2000;
– Cod procedură civilă.
în cazul decesului unui cadru didactic se acordă un ajutor de deces, conform art. 106 din Legea nr. 128/1997 şi art. 36 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învăţământ, în cuantum de 5 salarii ale persoanei decedate.
din Legea nr. 19/2000, articol care nu impune utilizarea stagiilor complete de cotizare reduse conform Anexei nr. 4 şi 5 din lege doar în cazul asiguraţilor care au beneficiat de reducerea vârstei de pensionare conform aceloraşi anexe.
Dispoziţiile art. 77 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 se aplică în situaţiile prevăzute la art. 44, respectiv ale asiguraţilor prevăzuţi la art. 20 lit. a), c), d), care au realizat stagii de cohzare mai mici decât cele prevăzute la alin. 1 şi 2 ale art. 43, respectiv mai puţin de 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a), mai puţin de 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. c) şi d), sau mai puţin de 15 ani în zona I de expunere la radiaţii, ori mai puţin de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii şi cu condiţia realizăm stagiilor totale de cotizare necesare.
Acestea sunt situaţiile reglementate de art. 44, care au relevanţă în ceea ce priveşte art. 77 alin. 3 şi care nu au nicio legătură cu reducerea vârstei standard de pensionare, reglementată de acelaşi art. 44 ca un beneficiu şi nu ca un criteriu pentru aplicabilitatea art. 77 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Ca urmare, ori de câte ori asiguraţii se încadrează în situaţiile enumerate mai sus, li se aplică stagiul de cotizare reglementat de Anexele nr. 4 şi 5, indiferent dacă beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare în baza Anexelor nr. 4 şi 5 sau a dispoziţiilor mai avantajoase ale art. 167 din Legea nr. 19/2000.
(Curtea de Apel Suceava – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,
(Curtea de Apel Suceava – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,
decizia civilă nr. 1291 din 22 octombrie 2009)
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 6 octombrie 2008, contestatorul H.D. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Suceava, anularea deciziei nr. 256383 din 12 august 2008.
în motivarea cererii arată contestatorul că, în conformitate cu menţiunile din carnetul de muncă, la data de 1 aprilie 2001 era încadrat cu o vechime de 16 ani, 11 luni şi 4 zile în grupa I de muncă cu 100% subteran, la care se adaugă şi perioada 1 aprilie 2001 – 1 noiembrie 2003, astfel încât se impune recalcularea pensiei şi plata drepturilor cuvenite.
Prin întâmpinare, intimata Casa Judeţeană de Pensii Suceava a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 303 din 11 aprilie 2005 şi a sentinţei nr. 498 din 20 martie 2006, iar în subsidiar a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.
Prin sentinţa civilă nr. 1381 din 22 iunie 2009, Tribunalul Suceava a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, a admis contestaţia şi a anulat decizia nr. 25638 din 12 august 2008 emisă de intimată în sensul că punctajul mediu anual al petentului este de 2,22575 puncte, iar cuantumul pensiei cuvenit începând cu data de 1 aprilie
2008 este de 1.294 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, sub aspectul excepţiei invocate, că nu există identitate de obiect între cauza de faţă şi cele soluţionate prin sentinţele civile nr. 303 din 11 aprilie 2005 şi nr. 498 din 20 martie 2006, ambele pronunţate de Tribunalul Suceava.
Din aceste prevederi rezultă că plătitorul acestui ajutor este angajatorul, respectiv unitatea de învăţământ cu care respectivul cadru didactic se afla în raporturi de muncă, ajutor care se suportă din bugetul asigurărilor de stat, fără ca această prevedere să implice obligaţii în sarcina consiliului local.
Că este aşa o confirmă şi dispoziţiile art. 135 lit. a) din Legea nr. 19/2000, care prevăd că ajutorul de deces se achită de către angajator, în cazul decesului asiguratului, prev. la art. 5 alin. 1 pct. I şi II.
Concluzia care se desprinde este aceea că în astfel de litigii consiliid local nu poate avea calitate procesuală pasivă.
decizia nr. 1271 din 22 octombrie 2009)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 27 februarie 2009 sub nr. 1062/40/2009, reclamantul B.G.A. a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Local Mihai Eminescu şi Şcoala cu clasele l-VIII Cătămărăşti Deal, solicitând obligarea acestora la plata ajutorului de deces după tatăl B.M., cuvenit potrivit art. 106 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 şi art. 36 alin. 5 lit. c) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învăţământ, în cuantum actualizat.
Totodată, a solicitat şi plata dobânzii legale aplicată la această sumă. în motivare a arătat că, potrivit art. 106 din Legea nr. 128/1997 şi art. 36 alin. 5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură, avea dreptul să primească 5 salarii ale persoanei decedate, deoarece defunctul său tată a fost cadru didactic la Şcoala cu clasele l-VIII Cătămărăşti Deal.
în cauză a fost introdus în calitate de chemat în judecată care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, în conformitate cu art. 57 C. pr. civ., şi numitul
B.M.E., în calitatea sa de comoştenitor după defunctul B.M.
Pârâta Şcoala cu clasele l-VIII Cătămărăşti Deal nu a depus la dosar întâmpinare. Pârâtul Consiliul Local al comunei Mihai Eminescu a depus întâmpinare şi a solicitat respingerea acţiunii pentru lipsa calităţii procesuale pasive, deoarece plata era în sarcina directorului unităţii de învăţământ, în calitate de ordonator terţiar de credite.
Prin sentinţa civilă nr. 590 din 5 mai 2009, Tribunalul Botoşani a respins excepţia necompetenţei teritoriale în soluţionarea cauzei, invocată din oficiu, şi pe cea a lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Consiliul Local al comunei Mihai Eminescu, iar pe fond a admis acţiunea, obligând pârâţii la plata ajutorului de deces în cuantum de 5 salarii prev. de art. 106 (2) din Legea nr. 128/1997.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că este competentă să soluţioneze cauza întrucât competenţa de soluţionare urmează a fi analizată în raport cu domiciliul persoanei pentru care se solicită drepturile, respectiv al fostului cadru didactic B.M.
în privinţa pârâtului Consiliul Local al comunei Mihai Eminescu, a arătat că are calitate procesuală pasivă deoarece este cel ce asigură finanţarea unităţilor de învăţământ din municipiul Botoşani în acord cu prevederile art. 1 din H G. nr. 538/2001.
Pe fondul cauzei s-a reţinut că, la data decesului, defunctul avea calitatea de cadru didactic asigurat, astfel că pârâţii sunt obligaţi să achite din bugetul asigurărilor sociale ajutorul de deces în cuantum de 5 salarii, potrivit art. 106 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 şi art. 36 alin. 5 lit. c) din C.C.M.R. învăţământ.
împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul Consiliul Local al comunei Mihai Eminescu, invocând motive de netemeinicie şi nelegalitate.
în dezvoltarea acestor motive, recurentul a arătat că între pârâtă şi reclamant nu au existat raporturi de muncă şi că plata ajutorului de deces în cuantumul a cinci salarii se realizează din bugetul asigurărilor sociale, conform prevederilor art. 106 alin. 2 din Legea nr. 128/1997.
Recurentul a considerat că centrul bugetar din localitatea Ipoteşti este singurul căruia îi revine obligaţia de plată a drepturilor prevăzute în art. 106 din Legea
nr. 128/1997 şi art. 36 alin. 6 lit. c) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de
ramură – învăţământ.
în drept, s-au invocat disp. art. 304 alin. (9) C. pr. civ.
în dovedirea motivelor de recurs s-au depus în copie decizia nr. 386 din 2 aprilie
2007 emisă de Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani şi practică judiciară.
Curtea, analizând dosarul şi sentinţa criticată prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, precum şi ale art. 3041 C. pr. civ., constată că recursul este întemeiat din următoarele considerente:
Este corect că, în cazul decesului unui cadru didactic, se acordă un ajutor de deces conform art. 106 din Legea nr. 128/1997 şi art. 36 din C.C.M.R. – învăţământ în cuantum de 5 salarii ale persoanei decedate.
Din aceste prevederi rezultă că plătitorul acestui ajutor este angajatorul, respectiv unitatea de învăţământ cu care respectivul cadru didactic se afla în raporturi de muncă, ajutor care se suportă din bugetul asigurărilor de stat, fără ca această prevedere să implice obligaţii în sarcina Consiliului Local al comunei Mihai Eminescu.
Că este aşa o confirmă şi dispoziţiile art. 135 lit. a) din Legea nr. 19/2000, care prevăd că ajutorul de deces se achită de către angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art. 5 alin. (1) pct. I şi II.
Cum calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii, Curtea a admis recursul, în baza art. 312 alin. 1 rap. la art. 304 pct. 9 C. pr. civ., a modificat sentinţa recurată şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local al comunei Mihai Eminescu şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
