Astfel, a susţinut contestatoarea, la stabilirea pensiei sale nu a fost respectat principiul contributivităţii, neluându-se în calcul mai multe venituri de natură salarială şi chiar salarii pentru care angajatorul OJCA Botoşani a virat contribuţia de asigurări sociale, după cum urmează:
– salariul aferent lunii mai 2009 de 4.650.000 lei, deşi acesta a fost înscris atât în carnetul de muncă cât şi în adeverinţa nr. 485 din 14 decembrie 2009;
– salariile aferente lunilor ianuarie-august 2010;
– diferenţele de salarii pentru perioada 4 aprilie 2003 – 31 decembrie 2009 stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, valoarea totală a acestora fiind de 46.812 lei ron, în conformitate cu state de plată lunare întocmite;
– veniturile din al XIII – lea salariu din 01.12.1999-3.732.000 lei, 01.03.2000- 3.868.800 lei, 01.01.2001 – 4.453.583 lei, 01.12.2001- 3.920.000 lei, 01.01.2002 – 6.410.663 lei;
– veniturile din premii permanente acordate, pentru care s-au achitat toate contribuţiile din 01.03.1999-820.000 lei, 01.11.1999 – 213.040 lei, 01.12.1999-1.120.000 lei, 01.10.2000-1.698.000 lei şi 01.10.2001-1.000.000 lei;
– prima de vacanţă din 01.11.2001 adică 3.920.000 lei;
– diferenţe salarii din mai 2000 – 2.125.125 lei, iunie 2000 – 1.437.000 lei;
– salariul aferent lunii aprilie 2009.
Toate aceste sume contributive, a susţinut contestatoarea, rezultă din adeverinţele nr. 485/14.12.2009 eliberată de OJCA Botoşani şi nr. 416/27.09.2010 eliberată de CAJ Botoşani, astfel încât a solicitat modificarea deciziei contestate începând cu data de 1.02.2010, luându-se în calcul sumele înscrise mai sus, deoarece atât instituţia angajatoare cât şi salariata, prin stopaj de sursă, au achitat contribuţiile legale la CJP Botoşani.
În drept, contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 41 şi art.2 lit. e din Legea nr. 19/2000 precum şi pe cele ale art. 56 lit. d din Codul muncii.
Intimata Casa Judeţeană de Pensii Botoşani a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată, susţinând că, la emiterea deciziei contestate au fost avute în vedere menţiunile din carnetul de muncă până la data de 1.04.2001, punctajul fiind calculat conform art. 164 din Legea 19/2000.
După această dată, au fost luate în considerare sumele evidenţiate în declaraţiile nominale lunare depuse de angajator, punctajul fiind determinat conform art. 78 din Legea 19/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 1957 din 30 septembrie 2010 Tribunalul Botoşani a admis, în parte, contestaţia formulată de contestatoarea D. T. şi a modificat decizia susmenţionată, obligând intimata să calculeze pensia contestatoarei cu luarea in considerare :
-a diferenţelor salariale pentru lunile mai şi iunie 2000 de 2152125 lei şi respectiv 1437000 lei, conform adeverinţei nr. 485 din 4.12.2009 emisă de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă ;
-a sumei de 3920000 lei, reprezentând primă pentru concediu de odihnă, încasată în luna noiembrie 2001;
-a celui de al 13- lea salariu în sumă de 3920000lei încasat în decembrie 2001 şi a premiului anual de 6410663 lei încasat în luna ianuarie 2002;
-a diferenţelor salariale reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procente de câte 25% din salariul de bază, conform menţiunilor de la poziţiile 83 şi 96 din carnetul de muncă, aferente perioadei 4.04.2003 – 31.12.2009;
-a venitului brut realizat în luna aprilie 2009 de 2760 lei.
A respins pretenţiile privind includerea în baza de calcul a pensiei
– a celui de al 13 – lea salariu încasat în : decembrie 1999, martie 2000, ianuarie 2001;
– a premiilor din lunile martie, noiembrie şi decembrie 1999, octombrie şi decembrie 2000.
A admis excepţia prematurităţii formulării pretenţiei privind includerea în baza de calcul a pensiei a veniturilor realizate în anul 2010.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele :
Contestatoarea Dănilă Teodora a solicitat modificarea deciziei nr. 165338/19.02.2010 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, prin luarea în calcul a tuturor sumelor înscrise în adeverinţele nr. 485/2009 şi 416/2010 emise de angajator, precum şi a celor stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, conform menţiunilor din carnetul său de muncă.
Pentru soluţionarea pretenţiilor contestatoarei, s-a reţinut că, prin decizia nr. 165338 din 19.02.2010, intimata a acordat contestatoarei pentru limită de vârstă pe baza punctajului mediu anual de 1,93221 puncte şi a valorii punctului de de 732,80 lei.
Contestatoarea a apreciat că punctajul stabilit de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani este mai mic decât cel cuvenit pe baza contribuţiilor plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar instanţa a apreciat că pretenţiile acesteia sunt fondate numai în parte, din considerentele ce urmează:
1. Deşi contestatoarea a susţinut că la stabilirea pensiei nu a fost luat în calcul salariul aferent lunii mai 2009 de 4.650.000 lei, tribunalul a constatat că faţă de cuantumul pretins al salariului, este vorba de fapt despre luna mai 1999.
Într-adevăr, conform adeverinţei nr. 485/14.12.2009 eliberată de OJCA Botoşani (f.11), în luna mai 1999, în calitate de „şef serviciu”, contestatoarea a beneficiat de un salariu de încadrare de 2976.000 lei, o indemnizaţie de conducere de 25% din salariu, respectiv 744.000 lei, şi un spor de vechime de 25%, respectiv 930.000 lei, deci un salariu total la care s-a plătit pensia suplimentară de 4.650.000 lei.
Or, din buletinul de calcul al pensiei, respectiv din tabelul cu „date privitoare la activitatea în muncă” (f.41), rezultă că pentru perioada 1.04.1999-1.11.1999, deci şi pentru luna mai 1999, a fost avută în vedere o sumă contributivă lunară de 2.976.000 lei, două sporuri de câte 25% şi un procent de 5% pensie suplimentară astfel încât această pretenţie va fi respinsă ca nefondată.
2. Referitor la salariile aferente lunilor ianuarie –august 2010, tribunalul a reţinut că cererea de acordare a pensiei a fost depusă de către contestator la data de 1.02.2010. Prin urmare, la acea dată, angajatorul nu depusese la Casa Judeţeană de Pensii Botoşani declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă lunii ianuarie 2010, aşa încât nici una din adeverinţele privind stagiile de cotizare nu include luna ianuarie 2010 (şi nici cele următoare în care contestatoarea a continuat să presteze activitate).
Prin urmare, întrucât pentru acest interval de timp, contestatoarea nu a dovedit că s-ar fi adresat mai întâi Casei Judeţene de Pensii Botoşani, pentru luarea lui în considerare ca stagiu de cotizare realizat, conform art. 82 din Legea 19/2000 a fost admisă excepţia prematurităţii formulării pretenţiei privind includerea în baza de calcul a pensiei a veniturilor realizate în anul 2010.
Pentru valorificarea acestui stagiu de cotizare, pensionara poate utiliza procedura prevăzută de art. 95 din Legea nr. 19/2000, urmând să beneficieze de pensia recalculată începând cu luna următoare celei în care depune cererea de recalculare.
3. Contestatoarea a solicitat ca la stabilirea pensiei sale pentru limită de vârstă să fie luate în considerare şi diferenţele de salarii pentru perioada 4.04.2003 – 31.12.2009, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi înscrise la fila 35 în carnetul său de muncă, în Cap. XII „Loc rezervat certificării rectificărilor făcute pentru eventualele date înscrise greşit”, ca reprezentând suplimentul postului în procent de 25% şi suplimentul treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază.
Intimata a justificat neluarea în calcul a acestor sume prin nedepunerea de către angajator a declaraţiilor lunare rectificative pentru perioadele respective, în condiţiile în care, conform art. 78 din Legea 19/2000, după data de 1.04.2001, baza de calcul a pensiei o constituie sumele la care s-a reţinut contribuţia individuală de asigurări sociale.
La rândul său, contestatoarea a arătat că dreptul ei la aceste sume a fost înscris în carnetul de muncă şi că nu-i poate fi imputată şi sub acest aspect neplata lor – angajatorul, instituţie bugetară, neavând fonduri pentru plata diferenţelor salariale şi neputând întocmi declaraţii rectificative – în condiţiile în care a fost deja sancţionată prin eşalonare.
Într-adevăr, prin OUG nr. 71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, a fost eşalonată în perioada 2012-2014.
Prin urmare, deşi dreptul contestatoarei la plata acestor sume a fost stabilit în mod irevocabil şi urmau a fi achitate din bugetul de stat, guvernul a dispus eşalonarea plăţii lor începând cu 2012, lipsind-o pe contestatoare de beneficiul încasării lor imediate. Aferent acestor sume de natură salarială, angajatorul ar fi trebuit să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de fosta salariată, deci şi contribuţia de asigurări sociale. Aşadar, neplata cas-ului pentru sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti nu s-a datorat angajatorului sau salariatei ci statului, care nu a alocat aceste sume, aşa încât prin neluarea lor în calcul la stabilirea pensiei, contestatoarea ar fi sancţionată din nou şi pentru o conduită care nu-i este imputabilă.
În consecinţă, intimata a fost obligată la luarea în calcul şi a sumelor reprezentând suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare aferente perioadei 04.04.2003-31.12.2009, conform menţiunilor din carnetul de muncă al contestatoarei.
4. Referitor la veniturile din al 13-lea salariu, din premii permanente, prima de vacanţă şi diferenţele de salarii, nominalizate în contestaţie şi înscrise în adeverinţa nr. 485/14.11.2009, eliberată de OJCA Botoşani (f.11-14), tribunalul a constatat că legalitatea luării lor în considerare la stabilirea pensiei contestatoarei trebuie analizată în mod diferenţiat, după cum sunt aferente unei perioade anterioare datei de 1.04.2001 (când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000) şi, respectiv, după această dată.
Aceasta întrucât, potrivit art. 164 alin.3 din Legea nr. 19/2000, până la intrarea în vigoare a acestei legi, la determinarea punctajelor anuale se au în vedere doar sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare.
Or, potrivit art. 10 din Legea nr. 49/1992, nici veniturile din al 13-lea salariu şi nici premiile nu au fost incluse în baza de calcul a pensiilor conform Legii nr. 3/1977.
Prin urmare, nici una din aceste sume acordată contestatoarei până la data de 1.04.2001 nu poate fi luată în calcul pentru stabilirea pensiei.
În schimb, sumele de 2.125.125 lei şi 1.437.000 lei, reprezentând diferenţe de salarii pentru lunile mai şi iunie 2000 (şi care au fost acordate în lunile noiembrie şi decembrie 2000) nu au acest caracter şi urmează a fi luate în considerare.
După data de 1.04.2001, la calcul punctajului anual, s-au luat în considerare „salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile,…, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale”.
Prin urmare, conform adeverinţei nr. 485 din 14.12.2009 eliberată de OJCA Botoşani (f.11-14), ce prevede că au fost incluse în baza de calcul a cas-ului, s-au luat în considerare la stabilirea pensiei contestatoarei şi : suma de 3.920.000 lei – primă pentru concediu de odihnă, încasată în noiembrie 2001; suma de 3.920.000 lei – reprezentând al 13- lea salariu încasat în decembrie 2001; suma de 6.410.663 lei – reprezentând premiu anual încasat în luna ianuarie 2002.
5. Contestatoarea a pretins luarea în calcul la stabilirea pensiei sale şi a salariului aferent lunii aprilie 2009.
Într-adevăr, din adeverinţele de stagiu întocmite de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi buletinul de calcul al pensiei, rezultă că pentru această lună nu a fost avută în vedere nici o sumă contributivă.
Întrucât din carnetul de muncă al contestatoarei nu rezultă că aceasta nu ar fi prestat activitate în această lună iar, din adresa nr. 195/2010 a CAJ Botoşani (f.83) precum şi din declaraţia aferentă lunii aprilie 2009 depusă de angajator la CJP Botoşani sub nr. 314018/25.05.2009 (f.84-85), reiese realizarea de către contestatoare a unui brut de 2760 lei, ce a constituit baza de calcul a cas-ului, la stabilirea pensiei contestatoarei s-a luat în calcul această sumă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani.
În motivarea cererii arată recurenta că instanţa de fond nu a ţinut cont de dispoziţiile imperative ale art. 5, 23, 26, 78 şi 164 din legea nr. 19/2000 şi pct. 1 din Capitolul A din Ordinul 340/2001.
Arată recurenta că la emiterea deciziei de pensionare au fost avute în vedere datele din carnetul de muncă până la data de 1.04.2001, punctajul fiind calculat conform dispoziţiilor art. 164 din Legea 19/2000, iar după această dată au fost avute în vedere sumele evidenţiate în declaraţiile nominale lunare depuse de către unitatea angajatoare, punctajul fiind determinat conform art. 78 din legea 19/2000. De asemenea, la stabilirea drepturilor de pensie au fost avute în vedere şi sporurile cu caracter permanent evidenţiate în carnetul de muncă al intimatei. Sporul de vechime a fost determinat conform procentelor stabilite de dispoziţiile art. 164 din legea 19/2000, până la data de 1.06.1993, iar după această dată, conform menţiunilor din carnetul de muncă. Ulterior, începând cu data de 1.07.1996, cum salariul a fost evidenţiat sub formă de fracţie în carnetul de muncă, s-a luat în calcul numărătorul acestuia, care include pe lângă salariul tarifar de încadrare şi sporurile cu caracter permanent, inclusiv sporul de vechime.
Susţine recurenta că în mod greşit a fost obligată la luarea în considerare a diferenţelor salariale pentru lunile mai şi iunie 2000 conform adeverinţei nr. 485/14.12.2009 câtă vreme din adeverinţa nr. 485/14.12.2009, la poziţia 6 reprezentând perioada 1.05.2000 – 1.10.2000 nu există nicio menţiune cu privire la aceste sume, iar la stabilirea drepturilor de pensie au fost avute în vedere salariile brute aşa cum au fost ele evidenţiate în carnetul de muncă.
Mai arată recurenta că, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 lit. „e” din Legea 19/2000, contribuţia de asigurări sociale nu se datorează pentru sumele obţinute din premii, iar conform alin. 2 al textului de lege, aceste sume nu se au în vedere la stabilirea drepturilor de asigurări sociale.
Mai mult, în ceea ce priveşte sumele obţinute prin hotărâri judecătoreşti, nu pot fi avute în vedere la stabilirea drepturilor de asigurări sociale câtă vreme angajatorul nu a depus declaraţiile rectificative conform pct. 1 cap. A din Ordinul 340/2001 şi nu a achitat contribuţiile de asigurări sociale.
În drept recurenta a invocat dispoziţiile art. 3041 din Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat invocând puterea de lucru judecat a încheierii nr. 685 din 23.11.2010 a Tribunalului Botoşani.
Mai arată intimata că recurenta motivează recursul pe înscrierile din carnetul de muncă neluând în considerare adeverinţele eliberate de instituţiile statului la care a lucrat aproximativ 37 de ani.
Prin decizia civilă nr. 614 din 08.03.2011 Curtea de Apel Suceava a admis recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi a modificat în parte sentinţa civilă nr.1957 din 30.09.2010 a Tribunalului Botoşani în sensul că a respins şi pretenţiile privind includerea în baza de calcul a pensiei a sumei de 3.920.000 lei reprezentând primă pentru concediul de odihnă încasată în luna noiembrie 2001, a celui de al XIII – lea salariu în sumă de 3.920.000 lei încasată în decembrie 2001 şi a premiului anual de 6.410.663 lei încasat în luna ianuarie 2002, a diferenţelor salariale reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procente de câte 25% din salariul de bază conform menţiunilor de la poziţiile 83 şi 96 din carnetul de muncă aferente perioadei 4.04.2003 – 31.12.2009, ca nefondate.
A reţinut Curtea că, în conformitate cu prevederile art. 26 lit. „f” devenită ulterior lit. „e” din Legea 19/2000 (forma în vigoare până la aplicarea O.G. 91/2007), nu se datora contribuţia de asigurări sociale pentru premii, iar în conformitate cu art. 26 alin. 2 din acelaşi act normativ aceste sume nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale.
Ca urmare, în mod greşit au fost admise de către prima instanţă pretenţiile reclamantei privind includerea la calculul pensiei a celui de-al 13-lea salariu încasat în decembrie 2001, a premiului anual încasat în luna ianuarie 2002 şi a primei de concediu de odihnă încasată în luna noiembrie 2001.
Totodată instanţa reţine că, în conformitate cu art. 8 din Legea 19/2000, constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din România.
De asemenea, în conformitate cu art. 38 din Ordinul 340/2001, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Ori, aşa cum recunoaşte şi reclamanta, diferenţele de salarii pentru perioada 04.04.2003 – 31.12.2009 stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile nu i-au fost achitate aşa încât nu s-au virat nici contribuţiile aferente la bugetul asigurărilor sociale.
Este real că nevirarea acestor contribuţii nu este imputabilă reclamantei sau angajatorului însă nu este imputabilă nici intimatei astfel încât să fie justificată obligarea acesteia din urmă la luarea în calcul şi a acestor diferenţe salariale cu încălcarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate.
Ca urmare Curtea apreciază că, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 din se impune admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii pretenţiilor reclamantei privind includerea în baza de calcul a pensiei a sumei de 3.920.000 lei reprezentând primă pentru concediul de odihnă încasată în luna noiembrie 2001, al celui de al 13-lea salariu în sumă de 3.920.000 lei încasată în decembrie 2001 şi a premiului de 6.410.663 lei încasat în luna ianuarie 2002, a diferenţelor salariale reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procente de câte 25% din salariul de bază conform menţiunilor de la poziţiile 83 şi 86 din carnetul de muncă, aferente perioadei 4.04.2003 – 31.12.2009, ca nefondate.
De asemenea, instanţa apreciază că nu pot fi primite celelalte critici ale recurentei întrucât în conformitate cu art. 78 din Legea 19/2000 : „Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Naţională de Statistică”.
Ori, din adeverinţa nr. 485 din 14.12.2009 (f. 11-12 ds.) rezultă că reclamanta a primit în cursul lunii noiembrie 2000 o diferenţă de salariu pentru luna mai 2000 de 2.152.125 lei, iar în cursul lunii decembrie 2000, o diferenţă de salariu pentru luna iunie 2000 în cuantum de 1.437.000 lei, diferenţe care nu au fost luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei, astfel încât în mod corect a fost admisă cererea reclamantei cu acest obiect.
Totodată, în mod corect a reţinut prima instanţă că pentru luna aprilie 2009 reclamanta a realizat un venit brut de 2.760 lei ce a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi care trebuia luat în calcul la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei, în conformitate cu dispoziţiile art. 78 din Legea 19/2000 mai sus enunţate.
