În motivarea cererii, reclamanta a arătat că reclamanţii din tabelul anexat cererii de chemare în judecată, reprezentaţi de Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Tg.Jiu, sunt personal didactic de predare şi instruire practică cu o vechime de peste 25 ani şi grad didactic I, astfel că trebuia să beneficieze de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului, astfel cum prevede art. 45 alin.1 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.
Reclamanta a mai arătat că salariaţii pe care îi reprezintă, deşi au desfăşurat activitate cu plus de normă, nu au fost plătiţi pentru acest plus, deşi întrunesc condiţiile de vechime şi grad didactic superior.
Prin întâmpinarea formulată în cauză pârâţii ISJ Gorj şi Consiliul Local Tg.Jiu au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond au solicitat respingerea acţiunii.
Prin încheierea de şedinţă din 01.03.2007 a fost numit pentru efectuarea expertizei contabile încuviinţată în cauză expertul Drăghici Ionel..
Raportul de expertiză contabilă a fost depus la dosar la 26 aprilie 2007, iar părţile nu au formulat obiecţiuni cu privire la concluziile acestuia.
Tribunalul Gorj prin sentinţa nr. 704 de la 05 aprilie 2007 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de ISJ Gorj.
A respins excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Consiliul Local Tg.Jiu
A admis acţiunea formulată de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Tg.Jiu şi a obligat pârâţii Consiliul Local Tg.Jiu şi Şcoala Generală nr.11 Tg.Jiu să asigure reducerea normei didactice de predare cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului, pentru educatori, învăţători şi institutori cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi gradul didactic I.
A obligat pârâţii Consiliul Local al Municipiului Tg. Jiu şi Şcoala Gnereală nr.11 „POMPILIU MARCEA” Tg.Jiu la plata către salariaţii membrii de sindicat a sumelor reprezentând drepturi băneşti cuvenite şi neachitate pentru orele suplimentare efectuate în perioada 01.02.2004 – 31.01.2007, sume brute ce au fost actualizate la 28.02.2007, astfel: Tuculina Constantin – 3.874 lei; Vîlceanu Maria – 3.955 lei; Ungureanu Iulia – 3.614 lei, Popescu Toma – 3.945 lei; Puculete Ana – 3.717 lei; Ciolacu Floarea – 3.955 lei; Feroiu Maria – 3.945 lei; Popescu Marcela – 3.704 lei; Calotă Ioana – 3.560 lei; Milcu Maria – 4.036 lei; Popescu Tamara _ 3.597 lei; Zălog Maria – 3.658 lei; Groza Dumitra – 4.105 lei; Munteanu Gheorghe – 3.876 lei; Paicu Veronica _ 3.752 lei; Elena Ion – 1.969 lei şi Băltăreţu Marioara – 575 lei.
A obligat pârâţii Consiliul Local al Municipiului Tg. Jiu şi Şcoala Generală nr.11 Tg. Jiu la plata sumei de .1800 lei cheltuieli de judecată către reclamanta USLÎ Gorj..
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că reclamanţii, membrii ai reclamantei, sunt salariaţi în calitate de educatori şi respectiv învăţători la Şcoala Generală nr.11 Tg.Jiu „POMPILIU MARCEA”, având o vechime de peste 25 de ani şi gradul didactic I.
Potrivit art. 45 alin.1 din legea 128/1997,” cadrele didactice cu o vechime de peste 25 de ani şi gradul didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului,la cadrele didactice pot fi plătite cu ora pentru activităţile ce depăşesc norma didactică de 16 ore”. Acestea sunt îndreptăţite, potrivit art. 43 din legea 128/1997 la compensarea în bani a orelor desfăşurate în plus faţă de norma didactică redusă conform art. 45 alin.1 din Legea 128/1997, iar cuantumul acestor drepturi băneşti a fost stabilit prin expertiza contabilă efectuată în cauză pentru perioada 01.02.2004 – 31.01.2007.
Având în vedere considerentele expuse şi disp. art. 42, 45 şi 47 din Legea nr. 128/1997, ale Ordinului nr. 19388/1997 şi ale art. 269 Codul muncii, Tribunalul a admis acţiunea şi a obligat pârâţii Consiliul Local al Municipiului Tg.Jiu şi Şcoala Generală nr.11 „POMPILIU MARCEA” Tg.Jiu la plata către salariaţii membrii de sindicat nominalizaţi a sumelor reprezentând drepturi băneşti cuvenite şi neachitate pentru orele suplimentare efectuate în perioada 01.02.2004 – 31.01.2007, sume brute care au fost actualizate cu indicii de inflaţie la 28.02.2007, conform raportului de expertiză.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului Tg.Jiu.
Recurentul Consiliul Local Tg. Jiu arată că, în mod greşit a fost admisă acţiunea şi a fost obligat la plata unor drepturi salariale, actualizate cu rata inflaţiei, deoarece nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învăţământ nefiind angajator pentru aceste categorii de salariaţi.
De asemenea, Consiliul Local alocă doar sumele de bani din prelevări de la bugetul de stat – sume defalcate din TVA pentru bugetele locale , pentru salarizarea personalului din Învăţământul preuniversitar, neavând autoritatea de a acorda alte drepturi salariale. În sprijinul acestui argument invocă dispoziţiile cap. IV art. 13 din Legea nr. 486/2006.
Recurentul solicită admiterea recursului şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate la judecata în fond a cauzei.
Recursul este nefondat.
Calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local este conferită de atribuţiunile sale de ordonator de credite privind Învăţământul preuniversitar.
Finanţarea acestuia se realizează conform OG 32/2001 din bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale, iar repartizarea fondurilor se realizează în baza Hot. Consiliului Local conform art. 167 al. 1 din Lg. 84/1995, art. 38 lit.n din Lg. 215/2001.
Având în vedere normele metodologice privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG 2192/2004, instanţa constată că principalele instituţii cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea şi plata salariului pentru personalul din învăţământul preuniversitar sunt unitatea de învăţământ, Consiliul Local, primarul, astfel:Potrivit art.3 – unităţile din învăţământ au conturi la Trezoreria Statului şi au propria lor activitate financiar contabilă. directorul unităţii de învăţământ are calitatea şi exercită atribuţiile de ordonator terţiar de credite.
In conformitate cu art.5 lit.e directorul elaborează proiectul de buget al unităţii de învăţământ, care este apoi vizat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, aşa cum prevede art.7 lit.d.
Proiectele de buget elaborate de unitatea de învăţământ preuniversitar de stat se prezintă autorităţii administraţiei publice locale, în faza de fundamentare a proiectului bugetului de stat şi a proiectelor bugetelor locale (art.39 alin.1).
Potrivit atribuţiilor pe care le are stabilite prin Legea nr. 215/2000 art.68 lit.c, primarul întocmeşte proiectul bugetului local, care cuprinde, ca şi capitol distinct, bugetul unităţilor de învăţământ.
Acesta este supus aprobării consiliului local conform art.38 alin.2 din Legea nr. 215/2000, iar după aprobare este înaintat consiliului judeţean pentru a fi avut în vedere la întocmirea şi fundamentarea bugetului la nivel de judeţ şi mai departe la întocmirea bugetului de stat.
După aprobarea legii bugetului de stat, consiliul judeţean, prin hotărâre repartizează unităţilor administrativ-teritoriale sumele defalcate (art.40 alin.1).
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat şi bugetul judeţului sumele alocate din bugetul propriu învăţământului şi aprobă bugetul fiecărei unităţi de învăţământ. Bugetele aprobate se comunică unităţilor de învăţământ şi trezoreriilor în a căror rază teritorială îşi au sediul aceste unităţi (art.40 alin.2 din norme).
Astfel fiind, rezultă că recurentul are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât şi OG 32/2001 şi Normele Metodologice pentru Finanţarea Învăţământului aprobate prin HG 538/2001 arată că „începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază acestea îşi desfăşoară activitatea, cu excepţia cheltuielilor suportate de la bugetul de stat”.
Cheltuielile legate de salarizarea personalului didactic nu fac parte din cele reglementate ca excepţii de la regula privind finanţarea din bugetele locale, astfel încât Curtea apreciază că recurentul are calitate procesuală pasivă.
În consecinţă, în baza art. 312 din , recursul va fi respins ca nefondat.
