Motivându-şi acţiunea, reclamatul a arătat că în perioada 01.04-22.06.2005 a prestat de paznic la S.H. Răcăciuni, aparţinând de S.N.I.F. Bacău, că a fost pontat mai puţin decât a lucrat, că ulterior s-au compensat o parte din zilele lucrate şi că mai are de primit suma de 1772 lei drepturi salariale restante, iar 572,1 lei reprezentând concediu de odihnă şi preaviz neplătit.
Precizându-şi acţiunea la termenul din 24.04.2009, reclamantul a arătat că înţelege să renunţe la judecată în contradictoriu cu pârâta M.A., P.D.R..
Prin întâmpinare, pârâta S.N.I.F. S.A. Bacău a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, motivat de faptul că în perioada iulie – noiembrie 2005 reclamantul şi-a primit drepturile solicitate prin acordarea de timp liber corespunzător, plătit, că zilele nelucrătoare au fost pontate dublu şi că s-au avut în vedere şi sporurile de vechime, respectiv fidelitate.
Pârâta S.N.I.F. S.A. Vaslui, prin întâmpinare, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive iar, pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Întâmpinare a formulat şi I.T.M. Bacău invocând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive. Pârâtul M.A., P.D.R., prin întâmpinare a invocat excepţiile necompetenţei materiale a instanţei şi lipsa calităţii sale procesuale pasive.
Prin încheierea din 12.02.2008, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de S.N.I.F. S.A. Vaslui a fost respinsă, iar excepţia invocată de I.T.M. Bacău a fost admisă.
Având în vedere radierea pârâtelor S.N.I.F. S.A. Vaslui şi S.N.I.F. S.A. Bacău, la termenul din 27.07.2008 în locul lor a fost introdus în cauză S.N.I.F. S.A. Moldova.
La dosar s-au depus acte (contractul colectiv de muncă, state de plată, procese verbale privind schimbul de tură, foile colective de prezenţă, contractul individual de muncă, etc), s-a administrat proba cu martori şi cu interogatoriul reclamantului şi s-a efectuat o expertiză contabilă, probatoriu din analizarea căruia instanţa constată următoarele:
Excepţiile invocate de pârâtul M.A., P.D.R. nu se mai impun a fi analizate întrucât la data de 13.03.2009 reclamantul a precizat că înţelege să renunţe la judecata faţă de acest pârât. Astfel, conform art. 246 Cod procedură civilă instanţa va lua act de această renunţare.
D-l C.I. a fost salariat al pârâtei S.N.I.F. S.A. sucursala Vaslui, în funcţia de electromecanic.
În perioada 11.04-22.06.2005 a prestat muncă de paznic la S.H. Răcăciuni, fapt ce nu este contestat de către părţi, iar pentru activitatea desfăşurată a fost pontat de către subinginerul C.V..
Prin ordonanţa din 18.04.2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău i-a aplicat subinginerului C.V. o sancţiune cu caracter administrativ, întrucât în perioada aprilie-iulie 2005 a întocmit în fals pontajul pentru reclamant, trecându-i mai puţine ore lucrate decât în realitate, iar în cartea de muncă s-au înscris în fals 45 zile concediu fără plată deşi reclamantul a lucrat, lipsindu-l astfel de drepturile salariale.
Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (fila 96, 109, 111) rezultă că în perioada precizată, reclamantul a păzit un depozit lucrând în ture de 24 ore cu 24 ore, iar la predarea turelor se întocmeau procese verbale de predare – primire.
Având în vedere existenţa acestor procese verbale dar şi a celorlalte documente ce justifică prezenţa la serviciu, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care să stabilească timpul efectiv lucrat în perioada aprilie – noiembrie 2005 şi drepturile salariale restante cuvenite reclamantului.
Astfel, raportul de expertiză, ce a avut în vedere şi obiecţiunile formulate de părţi, a concluzionat că timpul liber acordat reclamantului nu a compensat în totalitate munca suplimentară depusă şi că pentru perioada aprilie – noiembrie 2005 reclamantul mai are de primit o diferenţă reactualizată de 1640 lei, diferenţă în care sunt incluse sporurile de noapte, de vechime şi de fidelitate (f.141-149, 178-191).
Susţinerile pârâtei precum că sporul de noapte nu se cuvenea reclamantului întrucât a lucrat ca paznic nu pot fi primite de instanţă deoarece conform contractului individual de muncă reclamantul a fost angajat ca electromecanic şi nu ca paznic.
Fără existenţa unui acord privind modificarea felului muncii pârâta trebuie să-i asigure drepturile salariale stabilite pentru postul stabilit in contractul individual de muncă, chiar dacă în realitate salariatul a prestat o muncă mai puţin calificată.
Pentru aceste considerente instanţa urmează să oblige pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1640 lei reprezentând drepturi salariale restante.
Având în vedere că cele 45 de zile înregistrate în carnetul de muncă ca şi „concediu fără plată” s-au constatat a fi lucrate, în temeiul dispoziţiilor art. 1 din Decretul 92/1974 privind completarea carnetului de muncă instanţa urmează să oblige pârâta la efectuarea menţiunilor corespunzătoare îndreptării acestei situaţii.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat şi expert în cuantum de 1200 lei, conform chitanţelor existente la dosar.
