R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI ADMINISTRATIV
SENTINTA CIVILA Nr. 351
Şedinţa publică din data de 04 Martie 2009
Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea, înregistrată sub nr.3064/327/2008 Casa de Asigurări de Sănătate Tulcea a chemat în judecată SC “”…”” SA Tulcea, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 1147,37 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare în sumă de 414,86 lei pentru salariaţii “…”, “…” şi “…” şi majorări de întârziere în sumă de 732,51 lei, pentru încă 10 salariaţi.
În motivare, reclamanta a arătat că a decontat cheltuieli de spitalizare pentru accidente de muncă în anul 2004 pentru un număr de 11 salariaţi ai SC “”…”” SA aşa după cum rezultă din tabelele şi foile de observaţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea, în temeiul Ordinului nr.1220/890/2003.
S-a precizat că a fost îndeplinită procedura prealabilă prev. de art.720 indice 1 al.1, 2, 3, 4, 5 din Codul de proc.civilă, prin adresele nr.4317/22.11.2004, nr.14546/20.11.2007 şi nr.2288 din 13.02.2008, în vederea recuperării sumei de 2239,90 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru cei 11 salariaţi, astfel că pârâta a achitat cheltuielile de spitalizare pentru aceştia.
Referitor la salariatul “…”, reclamanta a arătat că acesta a suferit un accident de muncă, pentru care a fost internat în perioada 5.08. – 6.08.2004 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, conform foii de observaţie şi tabelului nominal pe luna august 2004.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea a confirmat accidentul de muncă prin adresa ntr.1715/21.02.2007.
Astfel, a menţionat reclamanta că acest salariat a beneficiat de servicii medicale în sumă de 100,60 lei, sumă decontată de CAS Tulcea, din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Cu privire la salariatul “…”, s-a menţionat că acesta a fost internat în perioada 16.09.-20.09.2004, pentru accident de muncă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, conform foii de observaţie şi tabelului nominal cu bolnavii care au suferit accidente de muncă în septembrie 2004.
De asemenea, a menţionat reclamanta că acest salariat a beneficiat de servicii medicale în sumă de 113,20 lei decontate de CAS Tulcea, din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Totodată, reclamanta a precizat că a comunicat majorările de întârziere pârâtei, acestea fiind în cuantum de 732,51 lei.
S-a mai menţionat că, în ceea ce o priveşte a corespondat cu Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare, aceasta precizând că nu decontează din fondul de pentru accidente de muncă şi boli profesionale cheltuielile de spitalizare în cazul unor accidente de muncă petrecute anterior datei de 1.01.2005.
Reclamanta a învederat că sumele au fost decontate de către CAS Tulcea, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, parte componentă a bugetului de stat conform Legii bugetului de stat nt.511/2004.
Totodată, s-a arătat că debitul solicitat în sumă de 414,86 lei reprezintă cheltuieli de spitalizare, la care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 732,51 lei, acesta având valoare de creanţă bugetară conform Codului de procedură fiscală, motivat de faptul că a fost achitat din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, parte componentă a bugetului de stat pe anul 2004.
În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe OG nr.92 privind Codul de procedură fiscală republic., Ordinul comun al Ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CNAS nr.1220/890/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, art.15, anexa 18 modif.şi compl. prin Ordinul nr.999/397/2004, art.720 indice 1, al.1, 2, 3, 4 şi art.1092, 998, 999 şi 1088 Cod civil.
La termenul de judecată – 22.10.2008, instanţa din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei.
Prin sentinţa civilă nr.3103/19.11.2008 Judecătoria Tulcea a admis excepţia invocată declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
La Tribunalul Tulcea s-a format dosarul nr.2828/88/2008.
În acest dosar pârâta SC “”…”” SA Tulcea a depus în copie următoarele înscrisuri: adresa din data de 12.12.2008 şi precizări, prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei, menţionând că din ordinele de plată depuse de reclamantă nu reiese pentru cine a fost efectuată plata către spital.
Referitor la “…”, a precizat că, din adresa nr.1715/21.02.2007 emisă de ITM Tulcea, referitor la accidentaţii în muncă (depusă de reclamanta CAS Tulcea) nu rezultă că numitul ar figura cu accident de muncă.
Având în vedere prevederile Legii nr.90/1996 a protecţiei muncii (valabile pentru perioada în discuţie) art.24 (care defineşte accidentul de muncă) precum şi a normelor metodologice de aplicare, Serviciul de protecţie a muncii al fostei SC “”…” Tulcea” SA, a emis adresa nr.1400/111/18.09.2008, care face vorbire despre faptul că în perioada 01.08.2004 – 31.09.2004 (corelată cu perioada înscrisă în foaia de observaţie medicală: 16 – 20.09.2004), domnul “…” nu este înregistrat cu accident de muncă.
Inclusiv Cabinetul medical ce îşi desfăşoară activitatea în incinta SC “”…” Tulcea” SA precizează că domnul “…” este înregistrat la cabinetul medical pentru acordarea primului ajutor în caz de accident sau boală apărută în timpul muncii, în perioada 16.09.-20.09.2004, perioadă ce figurează în foaia clinică a Spitalului, foaie care nu a fost însoţită de nici un alt act de dovadă oficial, către CAS Tulcea, din care să rezulte o opinie avizată de ITM Tulcea, respectiv vreun proces verbal, FIAM sau alt act din care să rezulte că speţa s-ar încadra ca accident de muncă.
În foaia clinică nu este completat decât diagnosticul la externare, fără alte acte care să ateste încadrarea ca accident de muncă, iar la rubrica diagnostic de trimitere are o înscriere ilizibilă.
De asemenea, s-a menţionat că un alt aspect este faptul că nu este anexată nici o factură a Spitalului sau vreun înscris care să arate ce analize au fost efectuate şi costurile detaliate.
CAS Tulcea nu a depus nici un document care să ateste că au fost efectuate plăţi pentru “…”.
Tot în acest sens s-a precizat că din pontajul domnului “…” care este anexat la dosarul cauzei şi care stabileşte că a fost la serviciu pe întreaga perioadă a programului de muncă (7-15,30) în data de 16.09.2004, aspect care trebuie coroborat cu definiţia accidentului de muncă stipulat în Legea nr.90/1996 la art.24.
Referitor la domnul “…” se precizează că CAS Tulcea a afirmat eronat că ITM Tulcea ar fi precizat în adresa sa cu nr.1715/21.02.2007, că ar figura ca accident de muncă.
După cum s-a arătat şi în întâmpinare, SC “”…” Tulcea” SA a avut doi angajaţi cu acelaşi nume:”…”.
Primul, cel nominalizat în adresa ITM Tulcea cu accident în muncă, a decedat în anul 2003, deci nu avea cum să fie internat în anul 2004 în spital,(acest aspect rezultă şi din rubricile afectate menţionării codurilor numerice personale precum şi din foaia de observaţie clinică).
În vederea dovedirii celor afirmate sunt deja anexate la dosar certificatul de deces, actele adiţionale la contractele individuale de muncă ale celor doi, de unde reiese codul numeric personal şi care poate fi comparat cu cel din foaia de observaţie clinică generală.
În vederea dovedirii celor afirmate sunt deja anexate la dosar certificatul de deces, actele adiţionale la contractele individuale de muncă ale celor doi, de unde reiese codul numeric personal şi care poate fi comparat cu cel din foaia de observaţie clinică generală.
Rezultă că domnul “…”, în speţa de faţă, nu este nominalizat pe lista transmisă de ITM Tulcea iar în perioada 05.08.-08.08.2004 are concediu medical plătit “Urgenţă” şi “Boală”, nicidecum accident de muncă.
Rezultă că domnul “…”, în speţa de faţă, nu este nominalizat pe lista transmisă de ITM Tulcea iar în perioada 05.08.-08.08.2004 are concediu medical plătit “Urgenţă” şi “Boală”, nicidecum accident de muncă.
Ţinând cont de prevederile Legii nr.90/1996 art.24 (definiţia accidentului de muncă), respectiv a normelor metodologice, acte neabrogate raportat la perioada în discuţie (2004), Serviciul de protecţie a muncii al SC “”…” Tulcea” SA a emis adresa nr.1400/111/18.09.2008, care face vorbire despre faptul că în perioada 01.08.2004 -31.09.2004 (corelată cu perioada înscrisă în foaia de observaţie medicală 05-06.08.2004), domnul “…” nu este înregistrat cu accident de muncă.
La dosarul cauzei reclamanta a depus răspuns la precizările formulate de pârâtă.
Referitor la prima solicitare precizează că CAS Tulcea a decontat cheltuielile de spitalizare pentru toate persoanele care au suferit accidente de muncă, în temeiul ordinelor de plată, pe care le-a anexat deja, până la acest termen.
Cu alte cuvinte, în anul 2004 CAS Tulcea deconta lunar cheltuielile de spitalizare Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea prin ordine de plată, în baza tabelelor nominale şi foilor de observaţii transmise de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea.
De aceea, precizează că nu exista desfăşurătoare/facturi pe persoană şi decontarea s-a făcut lunar pentru toate persoanele, conform ordinelor de plată depuse.
În ceea ce priveşte solicitarea pârâtei pentru acte oficiale ale ITM şi anume procese verbale ale ITM, FIAM – uri, precizează că, toate aceste acte intră sub incidenţa Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu toate modificările ulterioare, lege care a intrat în vigoare în 01.01.2005, conform art.135 alin.1.
Cu alte cuvinte, această lege nu este aplicabilă pentru anul 2004.
În acest sens, precizează că CAS Tulcea a depus diligenţe pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare de la Casa Judeţeană de Pensii Tulcea şi a primit răspuns, că nu decontează din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cheltuielile specializare pentru accidente de muncă petrecute anterior datei de 01.01.2005.
Astfel, CAS Tulcea a primit soluţia de mai sus de la Casa Judeţeană de Pensii Tulcea prin următoarele adrese: adresa nr.6447/08.06.2007, 22491/21.09.2007 şi adresa nr.444/08.01.2007.
În ceea ce priveşte salariatul “…”, precizează că pârâta recunoaşte prin întâmpinarea nr.9300/18.09.2008 că salariatul “…” este aceeaşi persoană cu “…”, cu codul numeric personal “…”, CNP care coincide3 cu cel din foaia de observaţie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea, fiind aceeaşi persoană.
Prin urmare, actele Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea şi anume foaia de observaţie şi tabelul, atestă faptul că, numitul “…” a fost internat în spital, în perioada 16 – 20.09.2004 la secţia chirurgie, ortopedie, cu diagnosticul de internare ” fractură corp cervical” iar cheltuielile de spitalizare3 sunt defalcate şi anume 40 lei spitalizate, 53,30 lei analize, 19,90 lei medicamente şi materiale sanitare, total 113,20 lei.
Ca urmare, CAS Tulcea a decontat suma de 223,20 lei Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea, pentru toate cele 9 persoane care au suferit accidente de muncă în luna septembrie 2004, prin ordinul de plată nr.6127/7.10.2004.
CAS Tulcea, ca instituţie publică bugetară nu deconta separat cheltuielile de spitalizare pentru fiecare persoană.
În ceea ce priveşte numitul “…”, pârâta recunoaşte că a avut doi angajaţi cu acelaşi nume, unul a decedat în 2003, iar celălalt a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, în perioada 05 – 06.08.2004, la Secţia ATI, cu diagnosticul “intoxicaţie acută accidentală/gaze toxice”.
Ca urmare, CAS Tulcea a decontat Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea cheltuielile de spitalizare pentru “…”, defalcate în foaia de observaţie şi anume 10m lei spitalizare, 77,30 lei analize, 13,30 lei medicamente şi materiale sanitare, total 100,60 lei, sumă care se regăseşte şi în tabelul nominal cu bolnavii care au suferit accidente de muncă – luna august 2004.
Precizează că suma a fost decontată prin ordinul de plată nr.5729/26.08.2004.
De asemenea, reclamanta a depus adresele nr.444/8.01.2007, nr.22491/21.09.2007 şi nr.6447/4.06.2007.
La data de 3 februarie 2009, pârâta a depus la dosar răspuns la precizări, prin care a arătat că din ordinele de plată depuse de reclamantă nu reiese pentru cine (nominalizare persoane) a fost efectuată plata către spital.
Reclamanta, pe lângă faptul că solicită creanţe prescrise întrucât se încadrează în termenul de prescripţie de trei ani, face afirmaţii eronate cu privire la Legea nr.346/2002, arătând că în art.135 alin.1 s-ar stipula că legea ar intra în vigoare la data de 01.01.2005.
S-a depus un extras “Legis” din legea precizată respectiv articolul în discuţie din care reiese că legea a intrat în vigoare la data de 01.01.2004.
De asemenea se reaminteşte că ordinele de plată invocate de reclamantă sunt din 2004, dată la care legea era în vigoare.
Faptul că legea a suferit de-a lungul timpului modificări nu are nici o importanţă în acest context.
Era necesar ca în fiecare caz să existe înscrisuri clare din partea organelor abilitate (ITM) respectiv procese verbale, FIAM – uri, etc. care să ateste că era vorba despre accidente de muncă, existând o procedură (şi documente specifice) care se urmează în astfel de situaţii.
Referitor la “…” precizează că, din adresa nr.1715/21.02.2007 emisă de ITM Tulcea referitor la accidentaţii în muncă (depusă de reclamanta CAS Tulcea) nu rezultă că numitul ar figura cu accident de muncă.
Având în vedere prevederile Legii nr.90/1996 a protecţiei muncii (valabile pentru perioada în discuţie) art.24 (care defineşte accidentul de muncă) precum şi a normelor metodologice de aplicare, serviciul de protecţie a muncii al fostei SC “”…” TULCEA” SA a emis adresa nr.1400/111/18.09.2008, care face vorbire despre faptul că în perioada 01.08.2004-31.09.2004 (corelată cu perioada înscrisă în foaia de observaţie medicală:16-20.09.2004), domnul “…” nu este înregistrat cu accident de muncă.
Inclusiv Cabinetul medical ce îşi desfăşura activitatea în incinta SC “”…” TULCEA” SA precizează că domnul “…” nu este înregistrat la cabinetul medical pentru acordarea primului ajutor în caz de accident sau boală apărută în timpul muncii, în perioada 16.09.-20.09.2004, perioadă ce figurează în foaia clinică a spitalului, foaie ce nu a fost însoţită de nici un alt act de dovadă oficial, către CAS Tulcea, din care să rezulte o opinie avizată a ITM Tulcea, respectiv vreun proces verbal, FIAM sau alt act din care să rezulte că speţa s-ar încadra ca accident de muncă.
În foaia clinică nu este completat decât diagnosticul la externare fără alte acte care să ateste încadrarea ca accident de muncă iar la rubrica diagnostic de trimitere are o înscriere ilizibilă.
Un alt aspect este faptul că nu este anexată nici o factură a spitalului sau vreun înscris care să arate ce analize au fost efectuate şi costurile detaliate.
CAS Tulcea nu a depus nici un document care să ateste că au fost efectuate plăţi pentru “…”către spital.
Un alt aspect este cel legat de pontajul domnului “…” care este anexat la dosarul cauzei şi care atestă că a fost la serviciu pe întreaga perioadă a programului de muncă (7 – 15,30) în data de 16.09.2004, aspect care trebuie coroborat cu definiţia accidentului de muncă stipulat în Legea nr.90/1996 la art.24, nefiind îndeplinite condiţiile pentru accident de muncă.
Referitor la domnul “…” precizează că CAS Tulcea a afirmat eronat că ITM Tulcea ar fi precizat în adresa sa cu nr.1715/21.01.2007 că ar figura ca accident de muncă.
După cum s-a arătat şi în întâmpinare, SC “”…” TULCEA” SA a avut doi angajaţi cu acelaşi nume: “…”.
Primul, cel nominalizat în adresa ITM Tulcea ca accident în muncă, a decedat în anul 2003, deci nu avea cum să fie internat în anul 2004 în spital.(acest aspect rezultă şi din rubricile afectate menţionării codurilor numerice personale precum şi din foaia de observaţie clinică).
Ţinând cont de prevederile Legii nr.90/1996 art.24 (definiţia accidentului de muncă) respectiv a normelor metodologice, acte neabrogate raportat la perioada în discuţie (2004), Serviciul de protecţie a muncii al SC “”…” Tulcea” SA a emis adresa nr.1400/111/18.09.2008, care face vorbire despre faptul că în perioada 01.08.2004 -31.09.2004 (corelată cu perioada înscrisă în foaia de observaţie medicală 05-06.08.2004), domnul “…” nu este înregistrat cu accident de muncă.
La dosarul cauzei se află şi adresa Cabinetului medical ce îşi desfăşoară activitatea în incinta fostei SC “”…” TULCEA” SA, care precizează că domnul “…” nu este înregistrat la cabinetul medical pentru acordarea primului ajutor în caz de accident sau boală apărută în timpul muncii, în perioada 05.08. – 06.08.2004, perioada ce figurează în foaia clinică a spitalului, foaie care nu a fost însoţită de nici un alt act de dovadă oficială, către CAS Tulcea, din care să rezulte o opinie avizată a ITM Tulcea, respectiv vreun proces verbal, FIAM sau alt act din care să rezulte că speţa s-ar circumscrie accidentelor de muncă.
Se precizează că dacă se analizează rubricile din foaia clinică se observă că nu este completat decât diagnosticul la externare deşi mai sunt trei rubrici:pentru cel de trimitere (ilizibil), la internare, la 72 de ore.
O altă chestiune este cea referitoare la foaia de observaţie clinică a spitalului care trebuie să arate exact ce analize au fost efectuate, inclusiv cele toxicologice în speţă, temeiurile de încadrare a incidentului ca accident de muncă (a se vedea Ordinul nr.440/2003 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de specializare).
De asemenea, din documentele depuse de CAS Tulcea nu rezultă că s-ar fi efectuat vreo plată pentru “…” şi nici pentru “…”.
Neconcordanţele au fost menţionate de către CAS Tulcea, prin adresa cu nr.9200/6612/04.12.2007 de către fosta SC “”…” TULCEA” SA, precum şi la procesul verbal de conciliere depus de reclamantă la dosar în care se specifică în cazul “…” “… nu coincide foaia de observaţie cu certificatul de concediu medical, unde este specificat “urgenţa” şi “boala”….”.
Pârâta a mai depus la dosar extras din Legea nr.346/2002, adresa din 19.01.2009.
La data de 17 februarie 2009, reclamanta a depus la dosar răspuns la precizările ultime ale pârâtei.
Astfel, s-a menţionat că referitor la ordinele de plată solicitate de către pârâtă se precizează că CAS Tulcea deconta lunar cheltuielile de spitalizare, din perioada ianuarie – septembrie 2004 pentru toate persoanele care au suferit accidente de muncă, nu pentru fiecare persoană în parte, conform tabelului nominal şi foilor de observaţie ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea.
Astfel, pentru a proba cele afirmate se vor depune toate ordinele de plată din perioada mai sus amintită, pentru a proba că decontarea se făcea lunar pentru toate persoanele care au suferit accidente de muncă.
Se relevă faptul că s-au depus diligenţe atât cu ITM Tulcea pentru confirmarea caracterului de accident de muncă pentru toate persoanele cât şi cu Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, în vederea recuperării cheltuielilor de specializare din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin adresele nr.10192/24.08.2007, nr.4832/25.04.2007 şi nr.11281/14.09.2007.
Astfel, Casa Judeţeană de Pensii Tulcea le-a răspuns prin adresa nr.444/08.01.2007 următoarele: “Faţă de competenţele instituţiei noastre, date prin dispoziţiile Legii nr.346/2002 şi Ordinului nr.450/2006 al MMSSF, nu există temei legal pentru decontarea serviciilor medicale confirmate anterior datei de 1.01.2005 solicitate de dvs.”
Astfel, potrivit art.140 alin.1 din Legea nr.346/2002, în perioada 1 ianuarie 2003 – 31 decembrie 2004, contribuţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt destinate exclusiv constituirii fondului iniţial necesar pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
De asemenea, potrivit art.140 alin.3 din Legea nr.346/2002 începând cu data de 1 ianuarie 2004, CNPAS va administra fondurile sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin structurile înfiinţate pentru acest scop.
Faţă de textele legale de mai sus, rezultă că, cheltuielile de spitalizare nu se recuperează din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, fond care este doar constituit şi administrat de CNPAS, ci se recuperează de la angajator.
Astfel, coroborând prevederile Legii nr.507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004, cu OUG nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care face trimitere la OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală şi Ordinul nr.1220/8980/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a contractului – cadru, art.15 din anexa 18, reiese că, tot ceea ce se achită din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate trebuie recuperat ca tot al acestui fond de asigurări sociale de sănătate, parte componentă a bugetului de stat.
Prin urmare, cheltuielile de spitalizare fiind decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, parte componentă a bugetului de stat sunt asimilate unei creanţe bugetare, pentru care termenul de prescripţie este de 5 ani, conform art.91 alin.1 din OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, cu toate modificările şi completările ulterioare.
Ca urmare, cheltuielile de spitalizare nu sunt prescrise întrucât se încadrează în terme nul de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art.91 alin.1 din OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, cu toate modificările şi completările ulterioare.
Se relevă faptul că pârâta nu a luat în considerare reactualizarea la data de 1 ianuarie 2009 a Legii nr.346 din 5 iunie 2002, în care se precizează: “Text în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2009”.
Astfel, Legea nr.346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, reactualizată, prevede la art.135 alin.1: “Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu excepţia prevederilor referitoare la constituirea fondului iniţial de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003, a serviciilor medicale din unităţile sanitare cu personalitate juridică şi secţiile de boli profesionale”…..
Astfel, potrivit art.140 alin.1, în perioada 1 ianuarie 2003 – 31 decembrie 2004 contribuţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt destinate exclusiv constituirii fondului iniţial necesar pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
De asemenea, potrivit art.140 alin.3 începând cu data de 1 ianuarie 2004, CNPAS, va administra fondurile sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale prin structurile înfiinţate pentru acest scop.
Referitor la salariatul “…” se precizează că pârâta le-a comunicat CNP-ul acestuia prin adresa înregistrată la CAS Tulcea nr.15571/7.12.2007, cod numeric personal care este acelaşi cu cel din foaia de observaţie.
Ca urmare, salariatul “…” este aceeaşi persoană cu “…” conform CNP-ului din foaia de observaţie:”…”.
Se relevă faptul că, salariatul “…” a fost internat la Spitalul judeţean de urgenţă Tulcea în perioada 16 – 20.09.2004, la secţia chirurgie ortopedie, cu diagnosticul la internare “fractura corp cervical C5, accident de muncă prin lovire cu corp dur”, conform foii de observaţie clinică generală şi tabelului nominal din septembrie 2004, semnat de către directorul general şi contabilul şef, motiv pentru care, “…” nu a fost înregistrat nici la Serviciul de protecţie a muncii, nici la cabinetul medical al angajatorului.
Referitor la completarea foii de observaţie, aceasta a fost completată de către spital cu defalcarea cheltuielilor de spitalizare şi semnătura medicului specialist, iar CAS Tulcea a decontat cheltuielile de spitalizare pentru toate persoanele din luna septembrie 22004 conform tabelului şi foilor de observaţii.
Având în vedere codul numeric personal al salariatului “…” se solicită ca pârâta să facă dovada înscrierii în fals a foii de observaţie şi a tabelului nominal din septembrie 2004 semnat de directorul general şi contabilul şef.
În concluzie, CAS Tulcea a confirmat faptul că salariatul “…” este aceeaşi persoană cu “…” din tabel şi foaia de observaţie, având acelaşi cod numeric personal comunicat în adresa nr.9200/4.12.2007 a pârâtei.
În ceea ce priveşte salariatul “…”, pârâta recunoaşte în întâmpinarea nr.9300/943/18.09.2008, că a avut doi salariaţi cu numele de “…” şi anume unul a decedat în 2003 iar celălalt a fost internat două zile în 2004 la Spitalul judeţean de urgenţă Tulcea, în perioada 05.08. – 06.08.2004, cu CNP-ul “…”, cu diagnosticul “intoxicaţie acută accidentală, toxice”, accident de muncă, pentru suma de 100,60 lei cheltuieli de spitalizare, conform foii de observaţie.
Se relevă faptul că ITM-ul a precizat în mod eronat prin adresa nr.1715/21.02.2007, despre “…”, decedat în 2003, în loc să verifice şi să confirme accidentul de muncă din 2004 al celuilalt salariat “…”, care a fost internat la Spitalul judeţean de urgenţă Tulcea în perioada 05.08. – 06.08.2004, pentru accident de muncă.
Ca urmare, faţă de cele de mai sus şi faţă de actele depuse de pârâtă în probatoriu, se relevă faptul că CNP-ul salariatului “…” înscris mai sus, apare în trei documente, după cum urmează: foaia de observaţie clinică generală, certificatul de concediu medical şi adresa Cabinetului Medical “”…”” Tulcea, ultimele două depuse de pârâtă, tabelul salariatului.
Având în vedere că CNP-ul conţine toate datele de identificare ale persoanei, rezultă faptul că este vorba de aceeaşi persoană “…”, salariat al fostei SC “”…”” SA Tulcea în 2004.
De asemenea precizează că din actele de mai sus coincide perioada internării, numărul de zile, medicul specialist cu semnătura şi parafa dr. Doroş Rodica, CNP-ul aceleaşi persoane “…”.
Astfel, este evident faptul că nu pot exista mai multe persoane cu acelaşi CNP, ci doar una singură, în cazul de faţă “…”, cu CNP-ul de mai sus.
Precizează faptul că, accidentul de muncă, ca urgenţa în cazul lui “…” s-a rezolvat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea.
Astfel, CAS Tulcea a decontat cheltuielile de spitalizare conform tabelului şi foilor de observaţie pentru toţi pacienţii care au suferit accidente de muncă în luna august 2004.
Referitor la completarea foilor de observaţie, se precizează că ele sunt completate de către spital iar CAS Tulcea a decontat cheltuielile de spitalizare, conform foilor de observaţii şi tabelelor nominale.
În concluzie, se solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi obligarea pârâtei SC “”…”” Tulcea SA (fosta SC “”…”” SA Tulcea), la plata sumei de 281,06 lei reprezentând cheltuieli spitalizare în sumă de 213,80 lei şi majorări de întârziere în sumă de 67,26 lei pentru cei doi salariaţi amintiţi mai înainte “…” şi “…”.
Totodată, reclamanta a depus la dosar adresele nr.155/7.12.2007, nr.3205/13.02.2008, tabel nominal cu bolnavii care au suferit accidente de muncă în luna septembrie 2004, adresele nr.10192/24.08.2007, nr.1271/2.07.2007, nr.4832/25.09.2007, nr.11281/14.09.2007, nr.1715/21.02.2007, certificat de concediu medical nr.67788271, foaie de observaţie clinică generală privind pe salariatul “…”, adresa din data de 18.09.2008 emisă de clinica ROMGERMED-Cabinet medical “”…”” Tulcea, tabel nominal cu bolnavii care au suferit accidente de muncă în august 2004, o serie de ordine de plată.
La data de 3 martie 2009, reclamanta a depus la dosar adresa nr.2335/2.03.2009 şi pârâta a depus răspuns privind excepţia invocată din oficiu de instanţă cu privire la necompetenţa materială a Tribunalului ca şi complet specializat de litigii de muncă în soluţionarea cauzei.
Astfel, pârâta a menţionat că lasă la aprecierea instanţei acest aspect.
La data de 22 ianuarie 2009, CAS Tulcea a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
În şedinţa publică din data de 4 martie 2009, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Tulcea.
Faţă de excepţia invocată, instanţa reţine următoarele:
Casa de Asigurări de Sănătate Tulcea a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei SC “”…”” SA Tulcea, denumită în prezent SC “”…” TULCEA” SA pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la plata sumei de 1147,57 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare în sumă de 414,86 lei pentru salariaţii “…”, “…” şi “…” şi majorări de întârziere în sumă de 732,51 lei pentru încă 10 salariaţi.
Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea în pretenţii pe prevederile Ordinului nr.1220/890/2003, art.15 din Anexa 18, modificat şi completat prin Ordinul nr.999/397/2004, art.720 indice 1 alin.1, 2, 3, 4 Cod proc.civilă, OG nr.92/2003, prev. Codului de procedură fiscală, art.1092, art.998, 999, 1088 Cod civil.
În mod greşit Judecătoria Tulcea a apreciat că în cauză competenţa de soluţionare a cererii reclamantei revine Tribunalului Tulcea, având în vedere disp. art.128 şi dispoziţiile cuprinse în art.129 al.1 lit.e din Legea nr.346/2002. Conform art.128 din Legea nr.346/2002:”jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se realizează prin secţiile de asigurări sociale sau, după caz, prin completele specializate pentru asigurări sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, […]”..
Potrivit art.129 lit.e din Legea nr.346/2002, tribunalele soluţionează în prima instanţă litigiile privind modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor şi serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Ori, reclamanta CAS Tulcea nu şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, ci pe răspunderea civilă delictuală, prevăzută de art.998, 999 Cod civil.
Nu trebuie să se facă confuzie între contribuţia de 0,5% datorată fondului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prevăzută de Legea nr.346/2002 şi cheltuielile de spitalizare, ignorându-se şi faptul că accidentele de muncă s-au petrecut în perioada anilor 2003 şi 2004, iar Legea nr.346/2002 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a admite excepţia şi a declina competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Având în vedere că, în prezenta cauză atât Judecătoria Tulcea cât şi Tribunalul Tulcea s-au declarat necompetente în a soluţiona prezenta cauză, instanţa urmează a înainta dosarul Curţii de Apel Constanţa pentru a se pronunţa asupra conflictului negativ de competenţă.
??
??
??
??
9
