– Legea nr. 19/2000, art. 47, OUG nr. 4/2005, art. 4
Prezinta interes în cauza, a se observa ca potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea prevazuta la art.1 se efectueaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, precum si a prevederilor ordonantei de urgenta amintite.
Prezinta interes în cauza, a se observa ca potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea prevazuta la art.1 se efectueaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, precum si a prevederilor ordonantei de urgenta amintite.
În acest context, este de remarcat ca, spre deosebire de stagiul complet de cotizare de 15 ani, rezultând din art. 89 din Legea nr. 3/1977 (având în vedere art.4 din OUG nr. 4/2005, art.2 alin.3 din Anexa la HG nr.1550/2004), art. 47 alin.2 din Legea nr. 19/2000 dispune în sensul ca asiguratii nevazatori beneficiaza de pentru limita de vârsta, indiferent de vârsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul de cotizare prevazut de lege, iar art. 77 din Legea nr.19/2000 (norma de principiu la care se raporteaza HG nr.1550/2004 si OUG nr.4/2005) stipuleaza ca în situatia asiguratilor prevazuti la art. 43 si art. 47, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevazute la aceste articole (alin.2).
Asa fiind, rezulta ca Legea nr. 19/2000, ale carei dispozitii trebuie respectate în procedura recalcularii pensiilor prevazuta de OUG nr. 4/2005, reglementeaza un stagiu complet de cotizare mai mic pentru asiguratii nevazatori ce se pensioneaza în conditiile acestei legi, decât cel aplicabil persoanelor nevazatoare pensionate anterior intrarii în vigoare a Legii nr.19/2000.
Asa fiind, rezulta ca Legea nr. 19/2000, ale carei dispozitii trebuie respectate în procedura recalcularii pensiilor prevazuta de OUG nr. 4/2005, reglementeaza un stagiu complet de cotizare mai mic pentru asiguratii nevazatori ce se pensioneaza în conditiile acestei legi, decât cel aplicabil persoanelor nevazatoare pensionate anterior intrarii în vigoare a Legii nr.19/2000.
Or, atâta vreme cât scopul declarat al procesului de recalculare a fost acela de a se asigura respectarea principiului la conditii egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie, apare ca firesc ca, în conditiile în care, pentru persoanele nevazatoare, ale caror drepturi de au fost stabilite conform Legii nr. 19/2000, a fost utilizat un stagiu complet de cotizare derogator, acesta sa fie avut în vedere si în cazul celor pensionati anterior intrarii în vigoare a acestei legi, dar care au stagii de cotizare realizate conform art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 125 din 11.01.2012)
Prin sentinta civila nr. 3609 din data de 12.04.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a fost admisa, în parte, cererea formulata de reclamantul P.G., în contradictoriu cu pârâta CPMB si a fost obligata intimata sa emita o noua decizie de pensionare în baza OUG nr.4/2005 prin care la stabilirea drepturilor de pensie sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 10 ani începând cu 22.06.2007, precum si la plata catre contestator a diferentelor de drepturi de pensie începând cu 22.06.2007 la zi, sume la care se vor achita si dobânda legala calculata de la data introducerii actiunii, respectiv 22.06.2010 si pâna la plata efectiva; a fost obligata intimata la plata catre contestator a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca, prin decizia nr. 33007/1993 contestatorul a fost pensionat pentru limita de vârsta în baza Legii 3/1977.
Prin decizia nr.140636/14.12.2005 pensia contestatorului a fost recalculata în baza OUG nr. 4/2005 retinându-se un stagiu complet de cotizare de 15 ani.
Au fost avute în vedere de catre prima instanta prevederile art.2 alin.1, respectiv art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005.
S-a apreciat ca în mod eronat intimata a utilizat acest stagiu complet de cotizare, deoarece conform art. 47 din Legea nr. 19/2000 “(2) Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de vârsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.”
Fata de dispozitiile acestui text de lege instanta a apreciat ca stagiul complet de cotizare pentru persoanele nevazatoare este de 1/3 din stagiul complet de cotizare, în cazul contestatorului acesta este de 10 ani si nu de 15 ani cum a retinut intimata, pentru ca ar fi discriminatoriu ca pentru persoanele nevazatoare pensionate anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000, cu un stagiu de cotizare de 15 ani, si care ar avea astfel un stagiu mai mare de cotizare decât persoanele nevazatoare pensionate în baza Legii nr. 19/2000 si care ar avea un stagiu complet de cotizare cuprins între 10 si 11 ani si 8 luni adica 1/3 din stagiul complet cuprins între 30-35.
În aceste conditii, instanta de fond a admis actiunea, în parte, a obligat intimata sa emita o noua decizie de pensionare în baza OUG nr. 4/2005 prin care la stabilirea drepturilor de pensie sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 10 ani, începând cu 22.06.2007, pe o perioada de 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecata , stagiul complet de cotizare fiind un element stabilit eronat de la data recalcularii pensiei ce trebuie revizuite conform art.89, nefiind posibila o revizuire pe o perioada mai mare de 3 ani, asa cum solicita contestatorul, ca revizuirea sa se faca începând cu anul 2005.
Pentru ca contestatorul a primit drepturi de pensie mai mici decât cele care i se cuveneau producându-i-se astfel un prejudiciu si având în vedere si dispozitiile art.1088 instanta a obligat intimata la plata catre contestator a diferentelor de drepturi de pensie începând cu 22.06.2007 la zi, sume la care se va achita si dobânda legala calculata de la data introducerii actiunii, respectiv 22.06.2010 si pâna la plata efectiva, plata drepturilor putându-se raporta doar la data revizuirii si nu la o data anterioara asa cum a solicitat contestatorul, ianuarie 2007 .
S-a facut aplicarea art. 274 Cod procedura civila, acordându-se reclamantului cheltuielile de judecata.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs în termen si motivat, pârâta CPMB.
În motivarea recursului, s-a aratat ca sentinta atacata a fost pronuntata cu încalcarea legii.
A precizat recurenta ca reclamantul este pensionat începând cu data de 01.12.2000, în conformitate cu prevederile art. 2 alin.1 din Hotarârea nr. 610/25.05.1990, conform deciziei nr. 140636, iar potrivit art.2 alin.1 din acest act normativ, la stabilirea pensiei integrale pentru munca depusa si limita de vârsta a nevazatorilor pe baza unei vechimi în munca de 15 ani barbatii si 10 ani femeile, pentru timpul cât depaseste aceste vechimi se acorda un spor la pensie, calculat la salariul tarifar folosit ca baza de calcul a pensiei, de 1% pentru fiecare an în plus pentru primii 5 ani si de 0,5% pentru urmatorii ani.
Arata recurenta ca art. 89 din Legea nr. 3/1977, coroborat cu dispozitiile HG nr. 1550 si OUG. 4/2005, reglementeaza un stagiu complet de cotizare de 15 ani pentru barbati si nu de 10 ani, asa cum în mod eronat a retinut instanta de fond.
A considerat recurenta ca hotarârea primei instante nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricini, fiind incidente prevederile art. 304 pct. 7 Cod procedura civila.
Potrivit art. 261 pct. 5 Cod procedura civila hotarârea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au înlaturat cererile partilor, motivarea constituind pentru parti o garantie puternica împotriva arbitrariului judecatorilor, iar pentru instantele superioare un element necesar în exercitarea controlului declansat prin caile de atac.
Motivarea unei hotarâri trebuie sa fie clara, precisa, sa nu se rezume la o însiruire de fapte si argumente, sa se refere la probele administrate în cauza si sa fie în concordanta cu acestea, sa raspunda în fapt si în drept la toate pretentiile formulate de catre parti si sa conduca în mod logic si convingator la solutia din dispozitiv.
Instanta de fond prin dispozitivul sentintei recurate a obligat Casa de pensii la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului prin utilizarea la calculul punctajului mediu anual a stagiului complet de cotizare de 10 ani, conform art. 47 alin. 2 si art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, încalcând prevederile art. 2 raportat la prevederile art. 3 din anexa la Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioarei date de 1 aprilie 2001, în vederea recalcularii în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Reclamantul îsi întemeiaza cererea pe prevederile art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, facând o grava confuzie în interpretarea prevederilor legale, caci art. 47 din Legea nr.19/2000 se refera strict la persoanele care ies la pensie în temeiul acestei legi cu reducerea vârstei standard de pensionare în functie de gradul handicapului.
Se prevede în cuprinsul acestei dispozitii legale ca nevazatorii au dreptul la pensie de limita de vârsta daca au realizat ca nevazatori cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege si nicidecum utilizarea la calculul drepturilor de pensie a unui stagiu complet de cotizare de 1/3 din stagiul prevazut de lege, ci textul se refera doar la reducerea vârstei standard de pensionare.
A mentionat recurenta ca la punctul A.4.2 din Normele Tehnice nr. 5388/16.11.2004, de aplicare a HG nr. 1550/2004 se prevede ca în situatia pensiilor stabilite pentru nevazatori (în legislatia anterioara, conform Legii nr. 3/1977), stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual, este de 10 ani pentru femei si 15 ani pentru barbati, astfel ca în mod corect au fost aplicate prevederile legii, cu utilizarea la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului, a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani.
Recurenta a criticat hotarârea instantei de fond si prin prisma acordarii contestatorului a cheltuielilor de judecata, considerând ca, în temeiul art. 274 alin.3 C.pr.civ., se impune micsorarea cuantumului cheltuielilor de judecata în raport cu activitatea prestata de avocatul reclamantului.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de recurs formulate si în raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Drepturile de pensie ale intimatului-reclamant, deschise începând cu data de 01.06.1990, au fost recalculate, în conditiile OUG nr.4/2005 coroborat cu HG nr. 1550/2004, astfel cum rezulta din decizia de recalculare a pensiei din sistemul public nr. 140636/14.12.2005, emisa de Casa de Pensii (fila 36 dosar fond).
Rezulta din buletinul de calcul nr. 140636/08.12.2005 întocmit de Casa de Pensii (fila 37 dosar fond) ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual cuvenit intimatului-reclamant a fost de 15 ani.
Se retine, în cauza, ca intimatul-reclamant a realizat stagiul de cotizare de 30 de ani 5 luni si 16 zile, ca nevazator, având în vedere înscrierile din buletinul de calcul nr. 140636/08.12.2005 emis de Casa de Pensii, care mentioneaza “data ivirii handicapului” ca fiind 13.01.1940 si mentiunile din carnetul de munca al acestuia (filele 41-50 dosar fond). Rezulta din certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu care necesita protectie speciala emis de Comisia de expertiza medicala a persoanelor cu handicap sector 2, diagnosticul clinic, în raport de care s-a stabilit deficienta functionala grava (fila 5 dosar fond).
În acest context, este de remarcat ca, spre deosebire de stagiul complet de cotizare de 15 ani, rezultând din art. 89 din Legea nr. 3/1977 (având în vedere art.4 din OUG nr. 4/2005, art.2 alin.3 din Anexa la HG nr.1550/2004), art. 47 alin.2 din Legea nr. 19/2000 dispune în sensul ca asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de vârsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul de cotizare prevazut de lege, iar art. 77 din Legea nr.19/2000 (norma de principiu la care se raporteaza HG nr.1550/2004 si OUG nr.4/2005) stipuleaza ca în situatia asiguratilor prevazuti la art. 43 si art. 47, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevazute la aceste articole (alin.2).
Or, atâta vreme cât scopul declarat al procesului de recalculare a fost acela de a se asigura respectarea principiului la conditii egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie, apare ca firesc ca, în conditiile în care, pentru persoanele nevazatoare, ale caror drepturi de pensie au fost stabilite conform Legii nr. 19/2000, a fost utilizat un stagiu complet de cotizare derogator, acesta sa fie avut în vedere si în cazul celor pensionati anterior intrarii în vigoare a acestei legi, dar care au stagii de cotizare realizate conform art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Daca nu s-ar proceda asa, s-ar ajunge ca, pentru aceeasi situatie de fapt, sa fie data o rezolvare în drept diferita, doar în considerarea unui criteriu temporal, care însa nu a fost avut în vedere de legiuitor la emiterea OUG nr. 4/2005, aprobata prin Legea nr. 78/2005 si, prin urmare, o astfel de diferentiere nu ar putea fi considerata ca având o justificare obiectiva si rezonabila.
Asa fiind, în raport de prevederile art. 47 alin. 2 din Legea nr.19/2000, stagiul complet de cotizare utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual cuvenit intimatului-reclamant trebuie sa fie cel de 10 ani, reprezentând o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege (respectiv de 30 de ani, prevazut de art.8 din Legea nr.3/1977), asa cum în mod corect instanta de fond a apreciat, respectându-se astfel si prevederile art. 77 din Legea nr. 19/2000, neprezentând relevanta, din perspectiva celor deja aratate, referirile recurentei la prevederile HG nr. 610/25.05.1990.
Cât priveste criticile recurentei formulate din perspectiva dispozitiilor cuprinse în art. 261 pct. 5 Cod procedura civila, acestea sunt neîntemeiate, în conditiile în care prima instanta a aratat, în considerentele hotarârii, motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea, precum si cele pentru care s-au înlaturat cererile partilor, considerentele hotarârii conducând (si argumentând) solutia înscrisa în dispozitivul acesteia.
În mod corect instanta de fond a dispus în ceea ce priveste acordarea dobânzii legale pentru diferentele de drepturi de pensie (acordate retroactiv de instanta de fond, în raport de prevederile art. 89 din Legea nr. 19/2000), fata de dispozitiile continute în art. 1073, 1082, 1084 Cod civil raportate Ia art. 1088 Cod civil si tinând seama de prevederile OG nr. 9/2000.
Referitor la cheltuielile de judecata se apreciaza ca, în mod judicios, instanta de fond a facut aplicarea art. 274 alin.1 C.pr.civ., obligând intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, ca parte care a cazut în pretentii, la plata acestora, suma de 500 lei pretinsa de reclamant cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat, neputându-se considera a fi nepotrivit de mare fata de valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat, pentru a se putea retine incidenta art. 274 alin.3 C.pr.civ.
Pentru considerentele aratate, în baza art. 312 C.pr.civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.
1
