– Legea nr. 19/2000, art. 89
Curtea noteaza ca, asa cum a precizat explicit recurentul în cererea de chemare în judecata, sustinere reiterata prin cererea de recurs, temeiul pretentiilor sale, constatând în valorificarea pensiei în raport de adeverinta din 20.03.2009 începând cu data de 1.03.2005, data deschiderii dreptului sau de pensie, îl reprezinta art. 89 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
În conformitate cu prevederile acestui text de lege, “În situatia în care se constata erori în stabilirea si în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile legale, atragând, dupa caz, raspunderea celor vinovati”.
În conformitate cu prevederile acestui text de lege, “În situatia în care se constata erori în stabilirea si în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile legale, atragând, dupa caz, raspunderea celor vinovati”.
În speta, la data deschiderii dreptului de al recurentului, 1 martie 2005, în baza de calcul a pensie nu au fost cuprinse cele doua sporuri mai sus mentionate, deoarece recurentul nici nu beneficia de ele. Recunoasterea sporurilor a fost realizata în baza unor hotarâri judecatoresti ulterioare, iar casa de pensii le-a luat în calculul pensiei potrivit art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, respectiv de la data la care a luat cunostinta de ele.
Revizuirea întemeiata pe art. 89 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 presupune ca o cerinta esentiala existenta unor erori în stabilirea si în plata drepturilor.
Revizuirea întemeiata pe art. 89 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 presupune ca o cerinta esentiala existenta unor erori în stabilirea si în plata drepturilor.
Or, în cazul recurentului, nu se poate identifica vreo eroare comisa de intimata pârâta în stabilirea si plata drepturilor începând cu 1.03.2005, în conditiile în care aceste operatiuni se efectueaza în baza adeverintelor emise de fostul angajator al recurentului, iar aceste adeverinte, la momentul respectiv, nu mentionau sporul de vechime si sporul de suprasolicitare neuropsihica. Nici nu ar fi fost posibil acest lucru, deoarece drepturile salariale ale recurentului nu cuprindeau astfel de venituri. În consecinta, intimata a stabilit pensia recurentului în raport de dispozitiile legale aplicabile si de baza de calcul comunicata de Ministerul Public.
Or, în cazul recurentului, nu se poate identifica vreo eroare comisa de intimata pârâta în stabilirea si plata drepturilor începând cu 1.03.2005, în conditiile în care aceste operatiuni se efectueaza în baza adeverintelor emise de fostul angajator al recurentului, iar aceste adeverinte, la momentul respectiv, nu mentionau sporul de vechime si sporul de suprasolicitare neuropsihica. Nici nu ar fi fost posibil acest lucru, deoarece drepturile salariale ale recurentului nu cuprindeau astfel de venituri. În consecinta, intimata a stabilit pensia recurentului în raport de dispozitiile legale aplicabile si de baza de calcul comunicata de Ministerul Public.
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 227 din 16.01.2012)
Prin sentinta civila nr. 1857 din data de 25.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul C.M. împotriva pârâtei CPMB ca neîntemeiata.
În considerentele hotarârii judecatoresti, instanta de fond a retinut ca reclamantul este beneficiarul pensiei de serviciu stabilite în baza dispozitiilor Legii nr. 303/2004, începând cu data de 01.03.2005.
Pensia de serviciu cuvenita reclamantului a fost stabilita conform art. 82 din Legea nr. 303/2004, avându-se în vedere indemnizatia de încadrare si sporurile avute în ultima luna de activitate.
Potrivit art. 85 alin.2 din Legea nr. 303/2004 pensia de serviciu se actualizeaza ori de câte ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime.
Ultima actualizare a pensiei reclamantului a fost efectuata prin decizia nr. 176477 din 23 aprilie 2009 în baza adeverintei emise de Parchetul de pe lânga ICCJ din data de 20.03.2009, cuantumul pensiei fiind majorat la 13478 lei începând cu data de 01.04.2008.
Baza de calcul utilizata la stabilirea pensiei de serviciu a fost stabilita conform hotarârii nr. 441/2008 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti si hotarârii nr. 3055/2008 pronuntate de Tribunalul Bucuresti.
În mod corect a procedat pârâta în anul 2005 când a stabilit drepturile de pensie cuvenite reclamantului, luând în considerare media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionarii, asa cum prevedea art. 82 din Legea nr. 303/2004, actualizarea pensiei fiind efectuata conform art. 85 din Legea nr. 303/2004 în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor în activitate.
Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 100/2007, art. 82 din Legea nr. 303/2004 a fost modificat, baza de calcul utilizata la stabilirea drepturilor de pensie fiind indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime; art. 85 care prevede actualizarea pensiei a fost, de asemenea, modificat, astfel ca pensiile de serviciu se actualizeaza ori de câte ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime.
În mod corect a procedat pârâta la actualizarea pensiei în baza adeverintei emise de fostul angajator al reclamantului, stabilind drepturile începând cu data pronuntarii hotarârilor judecatoresti prin care au fost recunoscute drepturile reclamantului privind sporul de vechime si sporul de risc si suprasolicitare, desi, în realitate, reclamantul nu a beneficiat de respectivele sporuri.
Având în vedere ca drepturile de pensie cuvenite reclamantului au fost corect stabilite în raport de legislatia în vigoare la data iesirii la pensie, pe baza veniturilor realizate efectiv, cererea a fost respinsa ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul, solicitând sa se dispuna modificarea sentintei si admiterea actiunii.
În motivare, a aratat recurentul reclamant ca prin decizia nr. 176477 din 15 iunie 2005 (anexa nr. 1 la cererea de chemare în judecata), emisa de CPMB, a fost pensionat pentru limita de vârsta, începând cu data de 1 martie 2005, din functia de procuror inspector sef al Parchetului de pe lânga înalta Curte de Casatie si Justitie, stabilindu-mi-se o pensie de serviciu de 53.726.561 lei, potrivit dispozitiilor art.81 alin.(l) si (3) din Legea nr.303/2004.
Dupa data pensionarii, Tribunalul Bucuresti, Sectia a VlII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, prin sentinta civila nr. 3055 din 9 aprilie 2008, irevocabila prin decizia nr.4929/R din 1 iulie 2009, a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a obligat PICCJ sa-i plateasca sporul de vechime în munca, pe perioada 1 noiembrie 2004 – 4 iulie 2005, “cu aplicarea indicelui de inflatie la data platii efective”.
De asemenea, prin sentinta civila nr. 441 din 12 decembrie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a Vll-a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, irevocabila prin decizia civila nr. 5136/R din 14 iulie 2009, a aceleiasi instante, PICCJ a fost obligat sa-i plateasca sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, în procent de 50%, calculat la indemnizatia de baza bruta lunara de încadrare, începând cu luna august 2004 si pâna la data pronuntarii acestei decizii, actualizat cu indicele de inflatie de la data nasterii dreptului si pâna la data platii efective.
Întrucât la data pensionarii, 1 martie 2005, recurentul a avut dreptul la sporul de vechime în munca si la sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, potrivit hotarârilor judecatoresti definitive si irevocabile, mentionate mai sus, PICCJ-Sectia de Resurse Umane si Documentare, prin adresa nr.643 din 25 martie 2009, a transmis adeverinta cu acelasi numar din 20 martie 2009 CPMB, solicitând revizuirea deciziei de pensionare, “astfel încât drepturile stabilite prin aceasta sa se faca în raport de veniturile în care a fost inclus si sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, precum si sporul de vechime în munca, asa cum au dispus instantele.”
CPMB prin scrisoarea nr. 870 din 23 aprilie 2009, i-a comunicat ca nu a putut “da curs favorabil adresei nr. 25/2009” a PICCJ (în realitate, fiind adresa nr. 643 din 25 martie 2009 a Sectiei de Resurse Umane si Documentare a acestui parchet), invocând prevederile art. 85 din Legea nr. 303/2004 si ale art. 85 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 100/2007, referitoare la actualizarea pensiei.
Împotriva raspunsului a formulat recurentul o cerere “solicitând emiterea unei noi decizii si plata diferentelor de pensie, în temeiul adresei nr. 643 din 20 manie 2009 a PICCJ”, iar CPMB, prin scrisoarea nr.1920 din 14 iulie 2009 i-a comunicat ca îsi mentine “punctul de vedere conform comunicarii trimise catre dvs. cu nr.870/23.04.2009”.
În urma judecarii cauzei, Sectia a VllI-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a Tribunalului Bucuresti, prin sentinta civila nr.1857 din 25 februarie 2011a respins actiunea ca nefondata.
Hotarârea instantei de fond este nelegala si netemeinica, întrucât cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii si este lipsita de temei legal, aceste motive de nelegalitate încadrându-se în dispozitiile art.304 pct.7 si 9 din Codul de procedura civila.
În privinta motivelor contradictorii si straine de natura pricinii (art.304 pct. 7 Cod procedura civila), a aratat recurentul reclamant ca instanta de fond a respins actiunea formulata ca nefondata, motivând, în esenta, ca “Ultima actualizare a pensiei reclamantului a fost efectuata prin decizia nr. 176477 din 23 aprilie 2009 în baza adeverintei emise de PICCJ din data de 20.03.2009, cuantumul pensiei fiind majorat începând cu data de 01.04.2008. Baza de calcul utilizata la stabilirea pensiei de serviciu a fost stabilita conform hotarârii nr. 441/2008 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti si hotarârii nr. 3055/2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti”.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezulta, cu certitudine, ca instanta de judecata s-a aflat într-o evidenta eroare si, în consecinta, a invocat motive contradictorii si straine de natura pricinii, în vadita discordanta cu realitatea.
Astfel, s-a precizat ca, prin decizia nr. 176477 din 23 aprilie 2009, CPMB a realizat ultima actualizare a pensiei mele de serviciu, stabilind un cuantum de 13.478 lei, începând cu data de 1 aprilie 2008, în baza adeverintei emise de PICCJ la data de 20 martie 2009. Acest lucru nu corespunde realitatii, întrucât actualizarea pensiei prin decizia nr. 176477 din 23 aprilie 2009 nu s-a facut în baza adeverintei din 20 martie 2009, ci potrivit adresei nr. 3780/2009 din 18 martie 2009 a Sectiei de resurse umane si documentare a PICCJ, precum si a adeverintelor nr. 3766 din 17 martie 2009 si nr. 3768 din 17 martie 2009 ale PICCJ, prin care se solicita actualizarea pensiei sale de serviciu, potrivit legii, începând cu data de 1 aprilie 2008, respectiv 1 octombrie 2008.
Ca atare, prin decizia nr. 176477 din 23 aprilie 2009, CPMB a stabilit pensia de serviciu la valoarea de 13.478 lei, ca urmare a actualizarii pensiei de serviciu, potrivit legii, si nicidecum a revizuirii acesteia, prin luarea în calcul a sporului de vechime în munca si a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica. De altfel, acest aspect rezulta, fara dubiu, din cuprinsul acestei decizii de actualizare a pensiei, unde se mentioneaza expres ca “Actualizarea s-a efectuat cu 01.04.2008 si 01.10.2008 în baza art. 85 din OUG nr. 100/2007”.
Pentru revizuirea deciziei de pensionare, prin luarea în calcul a sporului de vechime în munca si a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, acordate prin hotarârile judecatoresti definitive si irevocabile, mai sus-mentionate, Sectia de resurse umane si documentare a PICCJ a transmis adeverinta nr. 643 din 20 martie 2009 Casei Locale de Pensii Sector 1, prin adresa cu acelasi numar din 20 martie 2009, însa aceasta a refuzat sa faca acest lucru, fapt ce rezulta si din cuprinsul raspunsului pe care i l-a trimis recurentului, înregistrat la nr.870 din 23 aprilie 2009 .
Hotarârea instantei de fond este lipsita de temei legal (art.304 pct.9 Cpc)
Potrivit art.82 alin.(l) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, în vigoare la data pensionarii recurentului, “Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistratura beneficiaza, la împlinirea vârstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii”, iar conform alin.(3) al aceluiasi articol “De pensia de serviciu beneficiaza si magistratii cu o vechime în magistratura între 20 si 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevazut la alin.(l) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala.”
Deci, în conformitate cu prevederile art.82 alin.(l) si (3) din Legea nr.303/2004, cuantumul pensiei de serviciu a magistratilor se stabilea în raport de venitul brut realizat în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii.
Conform dispozitiilor art. 154 alin.(l) din Codul Muncii, în vigoare la data pensionarii, “Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munca”, iar potrivit art.155 din aceleasi act normativ, “Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri”.
În raport de prevederile, mai sus-mentionate, se poate trage concluzia ca veniturile brute din ultima luna de activitate înainte de data pensionarii magistratilor sunt veniturile brute ale acestora provenind din indemnizatii, sporuri si alte adaosuri prevazute de legea salarizarii acestora.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, prin sentinta civila nr. 3055 din 9 aprilie 2008 a Sectiei a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a Tribunalului Bucuresti, irevocabila prin decizia nr. 4929/R din 1 iulie 2009 a Sectiei a VII-a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a Curtii de Apel Bucuresti, s-a stabilit ca în perioada 1 noiembrie 2004 – 4 iulie 2005 recurentul a avut dreptul la sporul de vechime în munca.
De asemenea, prin sentinta civila nr. 441 din 12 decembrie 2008 a Sectiei a Vll-a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a Curtii de Apel Bucuresti, irevocabila prin decizia nr. 5136/R a aceleiasi instante, s-a hotarât ca, începând cu luna august 2004 si pâna la data în care recurentul a lucrat efectiv, a beneficiat de sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, în procent de 50%, calculat la indemnizatia bruta lunara de încadrare.
Ca atare, în ultima luna de activitate înainte de pensionare (februarie 2005), a beneficiat recurentul, potrivit hotarârilor judecatoresti, atât de sporul de veche în munca de 25%, cât si sporul de risc si sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50%. Aceste doua sporuri, facând parte din venitul brut realizat în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii, trebuie luate în calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei mele de serviciu, potrivit art. 81 alin.(1) si (3) din Legea nr.303/2004, în vigoare la data pensionarii sale.
Evident ca, în acest caz, nu poate fi vorba de o recalculare a pensiei, în sensul art. 95 din Legea 19/2000 sau al art. 169 alin. (1) din aceeasi lege, spre a se pune problema acordarii pensiei recalculate începând cu luna urmatoare celei în care s-a depus cererea de recalculare, ci, pur si simplu, de o stabilire corecta si legala a pensiei de serviciu, pentru înlaturarea unei erori. Aceasta situatie este reglementata expres în art. 89 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, în care se prevede ca “în situatiile în care se constata erori în stabilirea si plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile legale, atragând, dupa caz, raspunderea celor vinovati”.
Prin înlaturarea erorii în stabilirea si plata pensiei se urmareste, evident, calcularea si plata acesteia de la data nasterii dreptului, respectiv, de la data pensionarii, în baza hotarârilor judecatoresti, mai sus-mentionate (si nu de la o data ulterioara), spre a se aplica corect legea.
De asemenea, nu pot fi invocate, în aceasta situatie, dispozitiile art. 85 din Legea nr. 303/2004, republicata, referitoare la actualizarea pensiilor de serviciu ale magistratilor, întrucât nu este vorba de o actualizare a pensiilor, ci de o stabilire a cuantumului pensiei, în raport de sporul de vechime in munca si de sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, avute în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii.
A mentionat recurentul ca în practica constanta a caselor de pensii din întreaga tara, dar si a caselor locale de pensii din sectoarele Municipiului Bucuresti, au fost emise decizii de revizuire a pensiilor de serviciu ale magistratilor, ca urmare a acordarii unor sporuri cu caracter permanent prin hotarâri definitive si irevocabile.
În drept, a fost întemeiat recursul pe dispozitiile art. 299-316 din Codul de procedura civila.
Intimata, legal citata, nu a depus întâmpinare.
Analizând actele si lucrarile dosarului, în raport de criticile formulate si de prevederile art. 3041 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ. nu poate fi retinut, deoarece instanta de fond a prezentat pe larg considerentele ce au stat la baza pronuntarii solutiei atacate prin prezentul recurs, iar acestea reprezinta o aplicare a dispozitiilor legale pertinente la situatia de fapt concreta rezultata din probele administrate. De fapt, recurentul a invocat ca instanta de fond ar fi retinut eronat ca ultima actualizare a pensiei sale de serviciu nu s-a realizat urmare a adeverintei din 20.03.2009, care atesta baza de calcul prin includerea celor doua sporuri, de vechime si de suprasolicitare, când acesta lucru nu este conform realitatii. Curtea constata ca retinerea instantei de fond este reala, actualizarea pensiei recurentului în raport de baza de calcul mentionata prin adeverinta din 20.03.2009 fiind realizata prin decizia din 23.04.2009, cu începere din 1.04.2008. Ceea ce contestata recurentul este, în realitate, data de la care aceasta adeverinta trebuia valorificata, dar aceasta nu se încadreaza în prevederile art. 304 pct. 7 C.pr.civ., ci poate fi analizata din perspectiva art. 304 pct. 9 C.pr.civ., recursul cuprinzând si critici întemeiate pe acest motiv de recurs.
Curtea noteaza ca, asa cum a precizat explicit recurentul în cererea de chemare în judecata, sustinere reiterata prin cererea de recurs, temeiul pretentiilor sale, constatând în valorificarea pensiei în raport de adeverinta din 20.03.2009 începând cu data de 1.03.2005, data deschiderii dreptului sau de pensie, îl reprezinta art. 89 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
În speta, la data deschiderii dreptului de pensie al recurentului, 1 martie 2005, în baza de calcul a pensie nu au fost cuprinse cele doua sporuri mai sus mentionate, deoarece recurentul nici nu beneficia de ele. Recunoasterea sporurilor a fost realizata în baza unor hotarâri judecatoresti ulterioare, iar casa de pensii le-a luat în calculul pensiei potrivit art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, respectiv de la data la care a luat cunostinta de ele.
De asemenea, intimata a valorificat sporurile respective începând cu data de 1.04.2008, data la care ar fi operat actualizarea pensiei în baza Legii nr. 303/2004.
Mai retinem ca hotarârile judecatoresti prin care sporurile au fost recunoscute recurentului nu prevad vreo obligatie în privinta includerii veniturilor în baza de calcul a pensiei începând cu 1.03.2005.
Întrucât în sarcina intimatei nu poate fi retinuta vreo conduita culpabila, neacordarea sporurilor fiind culpa fostului angajator, care a fost parte în litigiile finalizate cu pronuntarea hotarârilor mentionate si care a cazut în pretentii, nu exista temei pentru revizuirea pensiei, astfel ca prima instanta, în mod corect, a considerat nefondata actiunea.
Pentru aceste considerente, vazând si dispozitiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
1
