Litigiu de muncă. Anulare decizie de sancţionare Salarizare


Prin Sentinţa civilă nr.781 din 23 aprilie 2010, Tribunalul Mureş a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.T.T.M. Tg-Mureş, cu privire la petitul privind anularea Deciziei nr.345/17.08.2009; a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta H.D., în contradictoriu cu pârâta S.T.T.M. Tg-Mureş,, astfel:

-ca introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, în ceea ce priveşte petitul privind anularea Deciziei nr.345/17.08.2009;

-ca neîntemeiată, în ceea ce priveşte restul petitelor.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit Contractului Individual de Muncă încheiat între S.T.T.M. Tg.Mureş în calitate de angajator şi H.D. în calitate de angajat, reclamanta, începând cu data de 1.10.2003, a fost angajată ca şef serviciu la S.T.T.M. Tg.Mureş – Serviciul financiar-contabilitate.

Prin Decizia nr.345/17.08.2009 emisă de S.N.G.N. Romgaz SA Mediaş reclamanta a fost sancţionată cu reducerea salariului de bază pe durata de o lună cu 10% pentru nerealizarea atribuţiilor de serviciu.

Din cele mai sus enunţate rezultă că decizia nu a fost emisă de angajatorul reclamantei, ci de către S.N.G.N. Romgaz, faţă de care angajatorul reclamantei are raporturi de subordonare.

Drept urmare, instanţa a apreciat că persoana juridică ce poate sta în judecată în calitate de pârâtă poate fi doar S.N.G.N. Romgaz SA, aceasta fiind emitentul actului contestat de reclamantă, motiv pentru care a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.T.T.M. Tg.Mureş.

În ceea ce priveşte restul petitelor, instanţa a apreciat că atâta timp cât decizia contestată de reclamantă este în fiinţă, nefiind anulată sau revocată, repunerea părţilor în situaţia anterioară şi obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantei a drepturilor salariale de care aceasta a fost lipsită, nu are suport legal.

În privinţa acestui petit, dat fiind faptul că reclamanta are potrivit art.10 Codul muncii, raporturi de muncă cu pârâta S.T.T.M. Tg.Mureş, instanţa a apreciat că aceasta dispune de calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, însă doar în cazul desfiinţării deciziei fie prin anularea sau revocarea deciziei contestate de către emitent, reclamanta va fi îndreptăţită la repararea prejudiciului creat prin diminuarea salariului (sancţiunea dispusă prin decizia contestată).

Având în vedere cele de mai sus, instanţa s-a pronunţat în sensul arătat.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, cu cheltuieli de judecată.

În drept recurenta a invocat prevederile art.304 pct.8 şi 9 şi art.312 C.pr.civ.

În cuprinsul memoriului de recurs s-a arătat că prin acţiunea introductivă de instanţă reclamanta a chemat în judecată pârâta S.N.G.N. Romgaz SA- Sucursala de T.T.M. Tg-Mureş. Astfel fiind, din modul de redactare al cererii rezultă că pretenţiile cuprinse în acţiune au vizat ambele societăţi.

Recurenta a mai arătat că toate înscrisurile emanate de la pârâtă cuprind în antet următoarele: Romgaz, S.N.G.N. Romgaz SA – S.T.T.M. Tg-Mureş, astfel că starea de confuzie este produsă de însăşi pârâta.

Împrejurarea că cercetarea prealabilă a fost efectuată la sediul S.N.G.N. RomGaz SA sau că procesele verbale au fost întocmite de angajaţii acestei societăţi n nu sunt de natură a schimba raporturile de muncă ale reclamantei cu pârâta din prezenta cauză.

Pârâta nu a formulat întâmpinare.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu art.304 ind.1 C.pr.civ, Curtea apreciază că recursul formulat este întemeiat reţinând următoarele considerente:

Prin acţiunea formulată reclamanta H.D. a chemat în judecată pârâta „SNG R. SA- S.T.T.M. Tg-Mureş” indicând sediul acesteia din urmă.

La data de 18 noiembrie 2009, ulterior primului termen de judecată, pârâta SNGN „R.” SA Mediaş – S.T.T.M. Tg-Mureş, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.T.T.M. arătând că decizia contestată prin acţiune a fost emisă de SNGN R. SA Mediaş.

La termenul de judecată din 12 ianuarie 2010, instanţa a prorogat discutarea acestei excepţii pentru termenul din 9 februarie 2010 şi mai apoi pentru termenul din 9 martie 2010. La acest din urmă termen, având în vedere cererea de amânare formulată de reprezentanta reclamantei, instanţa a prorogat din nou discutarea excepţiei până la termenul din 20 aprilie 2010, când a unit excepţia cu fondul cauzei pronunţând hotărârea atacată.

Procedând în acest mod instanţa de fond a încălcat prevederile art.129 alin.5 C.pr.civ., în sensul în care avea obligaţia ca, faţă de datele concrete ale cauei, să clarifice calitatea părţilor în proces.

Aşa cum a susţinut recurenta, din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că pretenţiile acesteia au fost îndreptate nu numai faţă de sucursală ci şi faţă de societatea în a cărei subordonare se află sucursala pârâtă.

Înainte de a pune în discuţie excepţia invocată de pârâta sucursală instanţa avea obligaţia să ceară reclamantei explicaţii clare privitoare la părţile împotriva cărora a înţeles să-şi îndrepte pretenţiile.

În altă ordine de idei hotărârea pronunţată de tribunal este nelegală şi în ceea ce priveşte soluţia pronunţată şi considerentele reţinute de instanţă.

Cu alte cuvinte, deşi acţiunea, în opinia instanţei de fond, a fost îndreptată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă în cauză, o parte din pretenţiile reclamantei au fost judecate pe fond. Cum cererea de chemare în judecată, în materie contencioasă, presupune reglementarea unui raport litigios dintre două sau mai multe părţi cu interese contrare, şi cum prin hotărâre s-a apreciat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă, instanţa nu putea să respingă pe fond, niciuna din pretenţiile reclamantei, excepţia lipsei calităţii procesual pasive întinzându-şi efectele asupra tuturor petitelor formulate prin acţiune.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea apreciază că hotărârea pronunţată de tribunal este nelegală, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art.304 pct.7, art.304 ind.1 şi art.312 alin.5 C.pr.civ., va admite recursul declarat, va casa integral hotărârea atacată şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.

În rejudecare, instanţa de fond va lămuri aspectele învederate de reclamantă prin memoriul de recurs şi prin raportare la conţinutul cererii de chemare în judecată.

În funcţie de precizările făcute de reclamantă, instanţa va putea da o justă soluţionare excepţiei invocate de pârâtă în cadrul primului ciclu procesual.