Litigiu de muncă. Personal din învăţământ. Drepturi salariale februarie 2011.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 23.03.2011 reclamanţii A. C., A. I., A. S., A. E., A. G. C. L., A. A. C., A. L., A. A., A. V., B. I., B. C., B. M. M. E., B. S., C. D. T., C. R. M., C. C., C. Cx., Cx. Cx., D. A. L., D. A., D. D., D. Dx., G. M., H. E., H. M., H. A., H. Ax., H. I., I. I., I. A., I. C., L. M., L. E., M. C. V., N. O., N. D., P. M. R., P. E., P. L., P. D., R. S., R. M. S., S. N., S. R., T. G., T. I., V. G. V., V. R.,: prin Liga Sindicatelor din Învăţământ au chemat în judecată pârâţii Grupul Şcolar „X”Botoşani, Consiliul Local Botoşani Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului (MECTS) solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa aceştia să fie obligaţi:
– la plata drepturilor salariale restante pentru perioada începând cu data de 01.02.2011 şi până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti;
– la plata de despăgubiri echivalente cu diferenţa rezultată din actualizarea sumelor susmenţionate conform ratei inflaţiei de la data la care erau datorate şi până la data plăţii efective şi la plata dobânzii legale calculate conform O.G. nr.9/2000 de la data înregistrării acţiunii ( data punerii în întârziere) şi până la data plăţii efective;
– la plata de daune morale în cuantum de câte un salariu brut lunar pentru fiecare dintre reclamanţi în compensaţie pentru prejudiciul nepatrimonial produs şi
– la plata de cheltuieli de judecată.
În drept, reclamanţii au invocat prevederile art.154-156,161 alin.1 şi 4, 164, 281 şi 285 Codul Muncii, art.38 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învăţământ şi art.274 Cod proc.civ.
În fapt reclamanţii au arătat că sunt angajaţi ai unităţii şcolare, iar cererea colectivă este determinată de faptul că începând cu luna februarie 2011 şi până la data înregistrării acţiunii nu a fost achitată nici o sumă din drepturile salariale cuvenite conform contractelor colective de muncă şi a legislaţiei în vigoare, drepturi care în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar au fost corectate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti de obligare a angajatorului la emiterea unor decizii de reintegrare salarială prin care să se respecte coeficientul de multiplicare 1 de 400 lei. Arată reclamanţii că, acesta este motivul sau justificarea adusă de către pârâţi în cererea ce priveşte refuzul de plată a salariilor în integralitatea lor,anume faptul că nu există suficiente resurse bugetare pentru punerea în plată a salariilor în cuantumul legal stabilit de instanţele de judecată fiind iniţial bugetate doar salariile calculate prin raportare la un coeficient de multiplicare de doar 299,933 lei.
Susţin reclamanţii că justificarea neplăţii salariilor este absolut nefondată şi inacceptabilă deoarece sunt privaţi de plata drepturilor băneşti cuvenite în integralitatea lor, neacordarea drepturilor făcându-se şi faţă de personalul contractual faţă de care nici nu s-a pus în discuţie stabilirea coeficientului 1 la valoarea de 400 lei. Cu toate demersurile întreprinse arată reclamanţii că nu au obţinut drepturile salariale.
În ceea ce priveşte despăgubirile solicitate au arătat că sunt justificate de prejudiciul produs prin neachitarea la timp a drepturilor salariale cuvenite, prejudiciu ce rezultă atât din devalorizarea monedei naţionale conform ratei inflaţiei dar şi din imposibilitatea de folosire a sumelor de bani cuvenite ca salariu de la data la care erau legal datorate.
În ce priveşte daunele morale solicitate au arătat că se justifică prin atingerea adusă onoarei şi demnităţii prin punerea în situaţia de a munci fără a fi remuneraţi în condiţiile în care sunt anumite cazuri când ambii membri ai familiei lucrează în învăţământ, când majoritatea reclamanţilor au credite pe care nu le-au putut achita şi sunt cu toţii în situaţia de a nu avea efectiv surse de subzistenţă şi de a-şi asigura cele necesare în viaţa de zi cu zi: alimente, îmbrăcăminte, medicamente în cazul celor bolnavi, carburant pentru deplasarea la locul de muncă etc.
La cerere a fost ataşat tabelul cu numele reclamanţilor şi cu funcţia ocupată de către aceştia.
Prin întâmpinarea sa Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pe cale de excepţie a invocat lipsa calităţii procesual pasive arătând că între această instituţie şi cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă cu atât mai mult neexistând obligaţii de plată în ce priveşte salariile.
A susţinut faptul că, angajator în raport cu prevederile art.10 şi 14 din Legea 53/2003 este directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică. Potrivit art.25 din Legea 128/1997 şi în raport cu prevederile Legii 90/2001, este organ de specialitate al Administraţiei Publice Centrale având funcţii publice specifice care implică exerciţiul autorităţii de stat şi funcţii de conducere îndrumare şi control, neavând calitatea de ordonator de credite pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat. A invocat prevederile art.13 din OUG 32/2001.
De asemenea, a făcut trimitere şi la art.1 din Normele aprobate prin HG 538/2001 şi la art.167 din Legea 84/1995.
Pe fond a arătat că la data de 10.05.2011 a fost publicată Legea 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. Conform dispoziţiilor acestei legi începând cu data intrării în vigoare şi până la 31.12.2011 personalul didactic şi didactic auxiliare beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele acestei legi.
Prin răspuns la întâmpinări şi precizările la obiectul cererii reclamanţii au solicitat respingerea excepţiei invocată de către pârât subliniind rolul direct şi intenţionat pe care l-au jucat atât MECTS cât şi Inspectoratul Şcolar Judeţean în plata cu întârziere a drepturilor salariale pentru luna februarie 2011 şi în producerea prejudiciului nepatrimonial. Au arătat că prin adresa nr.896/80 din 03.02.2011 înaintată inspectoratelor şcolare şi ISMB – pusă în practică numai în judeţele Botoşani şi Suceava –pârâtul MECTS a dispus ca Administraţia Finanţelor Publice să facă plata salariilor în sistemul de învăţământ doar după validarea statelor de plată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean urmând ca pentru punerea în plată statele astfel validate să fie comunicate la Direcţiile Judeţene ale Trezoreriei Statului împreună cu statele de personal vizate de aceeaşi instituţie. Prin aceasta s-au încălcat prevederile art.4 alin.l5 din HG 1395 din 28.12.2010.
Au susţinut că această procedură a fost o modalitate de a încerca ocolirea punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti obţinute de cadrele didactice de stabilire a salariului conform coeficientului 1 de 400 lei.
Diferenţele prin aplicarea indicelui naţional al inflaţiei şi privind dobânda legală solicită a fi calculate doar la salariul pentru luna februarie 2011 aceasta fiind singura lună pentru care a existat întârziere la plată.
În justificarea prejudiciului moral au arătat că pentru perioada anterioară a anului 2011 pârâţii nu au pus în plată salariul calculat conform Legii 221/2008 reclamanţii promovând acţiuni judecătoreşti, ce au fost admise şi în care hotărârile au devenit irevocabile.
Ulterior Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a lămurit situaţia prin confirmarea aplicabilităţii coeficientului 1 în valoare de 400 lei prin soluţia pronunţată la recursul în interesul legii.
Pârâţii în special Ministerul şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani au încercat să evite punerea în aplicare a acestor hotărâri invocând lipsa resurselor bugetare deşi în realitate sumele erau disponibile în bugetele aproape tuturor consiliilor locale din judeţ.
Actul de opoziţie indirectă la a constat în nebugetarea acestor diferenţe de salariu pentru anul 2011 atitudine în urma căreia au apărut problemele în plata salariilor.
Au mai susţinut că nemulţumirea reclamanţilor nu este legată de plata eşalonată a restanţelor pe lunile anterioare aşa cum afirmă unul dintre pârâţi prin întâmpinare ci exclusiv de neplata salariului curent. Au arătat că aceasta a justificat şi izbucnirea unui protest spontan al cadrelor didactice din majoritatea şcolilor din judeţ, ca răspuns la privarea de salariul cuvenit, singura formă prin care a fost posibilă determinarea pârâţilor la plata salariilor restante.
Drepturile salariale aferente lunii februarie a căror scadenţă era 9-14.03.2011 au fost achitate în intervalul 8-10.04.2011 cu o întârziere de aproximativ o lună.
Au mai susţinut că drept consecinţă a protestului ce a durat mai multe săptămâni salariile pentru luna următoare au fost diminuate corespunzător perioadei efectiv lucrate astfel că au suferit prejudicii şi din acest punct de vedere. Imaginea profesorilor a avut de suferit prin însăşi impactul public pe care a avut-o forma de protest adoptată. O parte din concetăţeni în special părinţii copiilor afectaţi au blamat situaţia ce a determinat afectarea procesului de învăţământ.
Altă categorie dezinformată a acuzat că în vreme de criză financiară se solicită salarii majorate.
În cauză s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Unitatea şcolară a depus concluzii scrise prin care a cerut respingerea acţiunii întrucât drepturile salariale pentru luna februarie 2011 au fost achitate.
În conformitate cu prevederile art.137 Cod proc.civ. instanţa va analiza excepţia invocată în cauză cu prioritate.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului MECTS Bucureşti, va fi respinsă pentru faptul că această instituţie are atribuţiuni în procedura de finanţare a învăţământului astfel încât este necesar ca judecata să se poate în contradictoriu cu aceste instituţii în vederea asigurării opozabilităţii hotărârii.
Articolul 10 din HG 538/2001 stabileşte procedura în ceea ce priveşte cuprinderea în bugetul instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat a finanţării proporţionale cu numărul de elevi sau şcolari asigurate din bugetele locale anume:
a) Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educaţiei şi Cercetării criteriile şi standardele pentru stabilirea finanţării proporţionale a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării aprobă criteriile şi standardele după consultarea federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
b) Pe baza criteriilor şi standardelor aprobate Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării costurile medii anuale orientative pe elev/preşcolar, pe niveluri şi profiluri de instruire, în funcţie de care se stabileşte finanţarea proporţională.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării aprobă costurile medii anuale orientative după consultarea federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
c) După aprobare costurile medii anuale orientative se comunică de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanţarea proporţională.
d) În acest scop, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar se constituie Comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale pe instituţii de învăţământ preuniversitar de stat, având următoarea componenţă:
– inspectorul şcolar general;
– directorul tehnic administrativ al inspectoratului şcolar/şef serviciu salarizare;
– contabilul-şef al inspectoratului şcolar;
– un director al unei instituţii de învăţământ preuniversitar de stat;
– un contabil-şef al unei instituţii, de învăţământ preuniversitar de stat;
– directorul economic al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
– un reprezentant al sindicatelor judeţene, desemnat de federaţiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
e) Comisia prevăzută la lit. d) are următoarele atribuţii:
– analizează datele prezentate de fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar de stat în ceea ce priveşte numărul de elevi, respectiv de preşcolari înscrişi în anul de învăţământ, volumul cheltuielilor necesare cu personalul, manualele şcolare şi bursele elevilor;
– pe baza datelor primite de la instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat şi a costurilor medii anuale orientative comunicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte în mod obiectiv şi fundamentat costul anual orientativ pe un elev/preşcolar, pe fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar de stat, urmărindu-se asigurarea bunei funcţionări a fiecărei instituţii.
În analizarea excepţiei lipsei calităţii procesuale a pârâtului instanţa are în vedere şi faptul că unele dintre capetele de cerere deduse judecăţii se referă la acordarea de daune morale în susţinerea cărora reclamanţii au invocat împrejurarea că întârzierea plăţii drepturilor salariale pentru luna februarie 2011 s-a datorat atitudinii pârâtului MECTS, prin emiterea adresei 896/80 din 03.02.2011 şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani care a dispus către Administraţia Finanţelor Publice să blocheze plăţile referitoare la salariile din învăţământ pentru luna februarie 2011 în vederea urmării procedurii stabilită prin adresa emisă de MECTS .
Deoarece prin cerere scrisă reclamanţii au renunţat la judecata capătului de cerere privind plata drepturilor salariale pentru luna februarie pentru perioada începând cu 01.02.2011, în temeiul art.246 Cod proc.civ. instanţa va lua act de renunţarea la judecata acestui capăt de cerere.
În ceea ce priveşte solicitarea reclamanţilor de acordare de despăgubiri echivalente cu diferenţa rezultată din actualizarea sumelor menţionate conform ratei inflaţiei de la data la care erau datorate şi până la data plăţii efective precum şi la plata dobânzii legale calculate conform OG 9/2000 de la momentul înregistrării acţiunii în instanţă până la data plăţii efective, instanţa urmează a admite în parte această cerere în sensul că va acorda actualizarea în funcţie de indicii de inflaţie a drepturilor salariale aferente lunii februarie 2011 calculată de la data momentului la care a devenit scadentă obligaţia de plată a acestor drepturi până la momentul de la care- fiind puşi în întârziere pârâţii sunt obligaţi a acorda dobânda legală respectiv data introducerii acţiunii.
Instanţa are în vedere că potrivit art.166 alin.4 din Legea 53/2003 întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Prin Ordinul nr.86/ 2005 emis de s-a stabilit că începând cu drepturile salariale aferente anului 2005 ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice şi serviciile publice din subordinea acestora achită salariile într-o singură tranşă lunară în perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă.
Din adeverinţa 1427/2011 depusă la dosarul cauzei rezultă că data scadenţei pentru drepturile solicitate de reclamanţi era 09.03.2011. Drepturile au fost achitate reclamanţilor A. C., A. I., A. S., A. G. C. L., A. A. C., A. L., A. A., B. L. C., B. C., B. M. M. E., B. S., C. D. T., C. R. M., C. C., C. Cx., Cx. Cx., D. A. L., D. A., D. D., H. E., H. M., H. A., H. Ax., I. I., I. C., L. M., P. L., P. D., R. S., R. M. S., S. N., S. R., T. G., T. I., V. G. V., V. R., la 30.03.2011 iar reclamanţilor A. E., A. V., B. I.,D. Dx., G. M., H. I., M. C. V., N. O., N. D., P. M. R., P. E.,L. E.,I. A. la 24.03.2011.
Cum pârâţii au întârziat plata drepturilor salariale pentru intervalul 09.03.2011-30.03.2011 respectiv 09.03.2011- 24.03.2011 instanţa urmează a admite solicitarea reclamanţilor de acordare a despăgubirilor pentru plata cu întârziere a drepturilor pentru luna februarie.
La cuantificarea acestora va lua în considerare punctul de vedere comun exprimat în urma întâlnirii judecătorilor specializaţi în litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul instanţelor din raza Curţii de Apel Suceava organizată în raport cu prevederile Secţiunii a-IV-a ind.1 – „Măsuri privind unificarea practicii judiciare „din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 în trimestrul I al anului 2010 când s-a stabilit că după data introducerii cererii de chemare în judecată reclamanţii ale căror acţiuni în pretenţii băneşti au fost admise nu sunt îndreptăţiţi să cumuleze actualizările cu dobânda legală.
Cum repararea prejudiciului trebuie să se facă în întregime, iar – de la momentul scadenţei drepturilor – a intervenit, prin fenomenul inflaţiei, modificarea valorii monedei naţionale, instanţa va admite cererea privind actualizarea acestor sume în raport de indicii de inflaţie şi va obliga unitatea şcolară şi Consiliul Local Botoşani la plata actualizării în funcţie de indicii de inflaţie de la momentul scadenţei drepturilor băneşti anume 09.03.2011-până la data de 22.03.2011.
Începând cu 23.03.2011 data punerii în întârziere – în raport cu prevederile OG 9/2000 raportat la 1088 pentru lipsa de folosinţă a reclamanţilor de drepturile băneşti ce li se cuveneau pentru luna februarie 2011 va obliga aceşti pârâţi şi la plata dobânzii legale calculată de la data introducerii acţiunii până la momentul plăţii drepturilor 30.03.2011 respectiv 24.03.2011.
Pretenţiile formulate de către reclamanţi având ca obiect acordarea de daune morale vor fi respinse ca nefondate .
Potrivit art. 269 din Legea nr. 53/2003, în forma în vigoare în martie 2011, angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Tribunalul nu poate reţine astfel cum au susţinut reclamanţii că întârzierea plăţii drepturilor salariale pentru luna februarie 2011 s-a datorat atitudinii pârâtului MECTS, prin emiterea adresei 896/80 din 03.02.2011 şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani care a dispus către Administraţia Finanţelor Publice să blocheze plăţile referitoare la salariile din învăţământ pentru luna februarie 2011 în vederea urmării procedurii stabilită prin adresa emisă de MECTS .
Astfel, din nici una din probele existente la dosarul cauzei nu rezultă situaţia de fapt descrisă de reclamanţi potrivit căreia, deşi ar fi existat sume alocate pentru plata salariilor, pârâţii ar fi urmat procedura susmenţionată în vederea eludării efectelor hotărârilor judecătoreşti prin care s-a stabilit dreptul acestora la plata drepturilor salariale în raport cu valoarea coeficientului de multiplicare 1 ca fiind 400 lei.
Faţă de împrejurările în care a intervenit întârzierea în plata salariilor, constând în inexistenţa unor fonduri suficiente pentru plata drepturilor salariale şi necesitatea aplicării prevederilor art. 4 alin. 6 din H.G.1395/2010 (pentru cazuri excepţionale, atunci când sumele calculate nu asigură plata drepturilor salariale la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010), având în vedere şi durata întârzierii la plată, instanţa apreciază că acordarea daunelor materiale pentru întârzierea plăţii este suficientă pentru acoperirea prejudiciului produs.
Mai are în vedere instanţa că reclamanţii nu au evidenţiat afectarea în mod concret a demnităţii şi onoarei fiecăruia dintre aceştia , prejudiciul pretins a fi fost provocat personalităţii acestora –prin natura sa subiectivă presupunând o analiză individualizată a urmărilor primirii cu întârziere a drepturilor salariale, în raport cu situaţia fiecărui reclamant în parte. Înscrisurile depuse, reprezentate de extrase din mijloace de publicitate nu reprezintă în sine o dovadă a prejudiciului moral provocat vreunuia dintre reclamanţi prin neplata la timp a drepturilor salariale câtă vreme acestea nu sunt acte emise de pârâţi sau sub controlul direct al pârâţilor,iar cuprinsul articolelor prezentate se referă doar la aspecte de fapt legate de plata cu întârziere a salariilor (invocată şi de pârâţi) şi de protestele ce au avut loc urmare a acestui fapt.
