R O M Â N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila Nr. 183
Sedinta publica de la 11 Februarie 2010
Instanta constituita din:
PRESEDINTE LAURA-MONICA BALAN
Judecator CORINA-SUZANA ARTENE
Asistent judiciar OLIVIA CRETU
Asistent judiciar LORIN STEFAN PASCARU
Grefier LAVINIA-CERASELA LICA
Pe rol pronuntarea cauzei Litigii de privind pe reclamanta PR, cu domiciliul procesual ales în în contradictoriu cu pârâtii Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu sediul în Bucuresti, , Ministerul Finantelor Publice , cu sediul în Bucuresti, Curtea de Apel Iasi, cu sediul în Iasi, jud. Iasi, Tribunalul Vaslui, jud. Vaslui si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, cu sediul în Bucuresti, având ca obiect drepturi banesti.
La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Se constata ca dezbaterile în prezenta cauza au avut loc în sedinta publica din data de 04 februarie 2010, ce s-au consemnat în încheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta hotarâre, când din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amânat pronuntarea pentru astazi, când s-a dat sentinta civila de fata;
INSTANTA:
Asupra actiunii civile de fata;
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 3653/89 din data de 4.12.2009, reclamanta PR în contradictoriu cu pârâtii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Iasi, Tribunalul Vaslui, Ministerul Finantelor Publice si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a solicitat ca instanta sa dispuna obligarea pârâtilor Ministerul Justitiei, Tribunalul Vaslui si Curtea de Apel Iasi, la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidentialitate de 15% din indemnizatia de încadrare lunara începând cu 1.07.2009, pâna la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti si pentru viitor, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, cu efectuarea cuvenitelor mentiuni în cartea sa de munca.
Au mai solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei si Finantelor la alocarea fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi.
Totodata, s-a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti la emiterea ordinului de salarizare care sa contina sporul de 15 % pe viitor.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca în scopul asigurarii eficiente a confidentialitatii informatiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite sa ofere categoriilor de persoane ce gestioneaza astfel de informatii sporuri salariale corespunzatoare gradului de acces la astfel de informatii.
Astfel a aratat ca potrivit art. 13 din OG nr. 9/2001 pentru modificarea nr. OUG nr.57/2000, privind salarizarea personalului CNSAS, pentru pastrarea confidentialitatii în legatura cu faptele, informatiile, documentele de care iau cunostinta în cadrul functiei, personalul CNSAS beneficiaza de un spor lunar de confidentialitate în cuantum de pâna la 30%, calculat din salariul de baza.
Au fost invocate în acest sens si prevederile Legii nr.444/2006, privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, potrivit carora pentru pastrarea confidentialitatii în legatura cu informatiile clasificate, cadrele militare în activitate, functionarii publici cu statut special, militarii angajati pe baza de contract si personalul civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala beneficiaza de un spor lunar de pâna la 15% din solda lunara, respectiv din salariul de baza .
Astfel, judecatorii militari beneficiaza de un spor de confidentialitate de pâna la 15% din solda lunara.
Prin OG nr.6/2007, art.15 alin.1, s-a prevazut ca sporul de confidentialitate în cuantum de pâna la 15% se acorda nu numai categoriilor de functionari publici prevazute în legea nr.555/2006, ci si functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului precum si functionarilor publici din cadrul Administratiei Prezidentiale, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrarii Europene, Directiilor subordonate ministrului delegat pentru comert din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Consiliului Legislativ.
Totodata, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, astfel cum a fost modificata prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidentialitate de pâna la 15% si membrilor plenului precum si altor categorii de personal din cadrul Oficiului de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.
În conformitate cu art. 99 lit. d in Legea nr. 303/2004 si art. 4 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, raportat la art. 9 din Codul deontologic, li s-a impus obligatia profesionala imperativa, speciala si specifica de confidentialitate în cadrul executarii raporturilor de munca.
Ori, prin natura sa, activitatea judiciara pe care o desfasoara aceiasi reclamanti implica administrarea sau cel putin contactul cu informatii, constând în date privind: arestari, interceptari ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protectia victimelor, date cu caracter personal ale justitiabililor si colegilor de serviciu (art. 2 alin. 4 si alin. 5 din Legea 677/2001), sesizarile adresate organelor statului (de pilda, cele facute conform art. 18 lit. c din Legea nr. 18/1991), veniturile salariale, protectia minorilor, secretul bancar, secretul economic, drepturile de proprietate intelectuala.
S-au invocat si dispozitiile art.14 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si art.4 din carta sociala revizuita si ratificata prin Legea nr. 74/1999.
Acordarea acestor sporuri solicitate nu poate fi confundata cu o adaugare la lege, ci reprezinta o aplicare a prevederilor art. 269 din Codul muncii.
În sustinerea pretentiilor formulate s-a invocat si decizia nr.46 din 15 decembrie 2008, pronuntata de Înalta curte de Casatie si Justitie.
Prin întâmpinarea depusa la data de 8.01.2010 Ministerul Justitiei a solicitat respingerea actiunii ca nefondata motivat de faptul ca neacordarea sporului de confidentialitate nu reprezinta o încalcare a dispozitiilor din O.G. nr.137/2000 si din Conventie, pentru ca nu exista un drept recunoscut si protejat de lege în lipsa unui act normativ care sa prevada si sa garanteze sporul de confidentialitate.
Reclamanta nu se afla în situatie comparabila cu alte categorii de personal, dispozitiile O.G. nr.137/2000 nefiind incidente pentru ca ei reprezinta o categorie aparte de salariati ai sistemului bugetar, cu un statut specific, cu drepturi si îndatoriri stabilite prin act normativ special, respectiv Legea nr.303/2004.
Ca atare, situatia sa nu este comparabila cu a altor categorii de personal din sistemul bugetar care prin statute proprii, profesionale, au instituite drepturi si îndatoriri diferite, facând parte din categorii distincte ale autoritatii publice.
S-a sustinut ca, în concordanta cu deciziile Curtii Europene, Curtea Constitutionala a statuat ca principiul egalitatii în drepturi si al discriminarii nu se aplica doar situatiilor egale ori analoge, iar tratamentul juridic diferentiat, instituit în baza unor situatii obiectiv diferite, nu reprezinta nici privilegii si nici discriminari.
Mai mult, s-a învederat faptul ca , la data de 12.11.2009, a intrat în vigoare Legea nr. 330 /2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice, iar prin prevederile art. 4 al.1 din Anexa VI a acestei legi se recunoaste legislativ judecatorilor dreptul de a beneficia de un spor de confidentialitate în cuantum de 5 % din salariu de baza, respectiv din indemnizatia de încadrare lunara., prevederi care au intrat în vigoare la data mai sus aratata, conform art. 4 al. 2 si 3 din acest act normativ, data de la care reclamanta a beneficiat de aceste drepturi salariale
Pârâtul Ministerul Economiei si Finantelor a depus întâmpinare prin care a invocat pe cale de exceptie lipsa calitatii procesuale pasive având în vedere ca Ministerul Economiei si Finantelor si Ministerul Justitiei sunt ordonatori principali de credite, iar creditele bugetare acordate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite.
Rolul sau este de a raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pa baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget si a proiectelor locale, cu respectarea procedurii reglementate prin Legea nr.500/2002, privind finantele publice.
De asemenea, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a depus un punct de vedere cu privire la speta dedusa judecatii..
Analizând actiunea de fata în raport de sustinerile partilor si actele depuse la dosar precum si dispozitiile legale aplicabile în cauza instanta constata si retine urmatoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtul Ministerul Economiei si Finantelor prin întâmpinare este neîntemeiata, urmând a fi respinsa. Astfel, instanta retine ca pârâtul a fost chemat în judecata pentru a fi obligat sa aloce fondurile necesare efectuarii platii drepturilor salariale pretinse de reclamanti., acesta fiind cel care raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum si de elaborarea proiectelor de rectificare bugetara. Art. 1 din OG 22/2002, aprobat prin Legea nr.288/2002 prevede ca executarea obligatiilor de plata ale institutiilor în temeiul titlurilor executorii se realizeaza din sumele aprobate pentru bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadreaza obligatia de plata respectiva. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesara includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în conditiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului si al institutiilor din subordine a sumelor necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii.
Cu privire la fondul cauzei, instanta a retinut ca reclamanta face parte din categoria personalului ce desfasoara activitate în justitie (unitati finantate de la bugetul de stat), raporturile juridice de munca ale acestora fiind guvernate de Codul muncii conform dispozitiilor art.1 si art.295 alin.2 din acest cod, care se completeaza cu dispozitiile legale speciale.
Reclamantei i-a fost impusa prin lege o obligatie profesionala imperativa, speciala si specifica, de confidentialitate (art.99 lit. d din Legea nr.303/2004 si art.4 alin. l din Legea nr.303/2004 raportat la art.15 din Codul deontologic) care se îndeplineste în cadrul executarii raporturilor de munca.
Prin însasi natura sa, activitatea judiciara desfasurata de catre reclamanta implica administrarea sau cel putin contactul cu informatii confidentiale (unele chiar clasificate sau secrete de serviciu), constând, de exemplu, în date privind: arestari, interceptari ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperite, protectia victimelor, datele cu caracter personal de justitiabililor si colegilor de serviciu (art.2 alin.4 si alin.5 din Legea nr.677/2001), sesizarile adresate organelor statului, veniturile salariale, protectia minorilor, secretul bancar, secretul economic, drepturile de proprietate intelectuala etc.
Reclamanta nu îndeplineste o functie de demnitate publica (numita sau aleasa), ori nefiind demnitar publici aceasta se afla în aceeasi situatie ca si restul personalului din unitatile bugetare, însa, în unitatile bugetare, faptului îndeplinirii obligatiei de confidentialitate, i-a fost recunoscut si dreptul corelativ salarial. Debitorii obligatiei de confidentialitate au fost recunoscuti, în mod firesc, ca si creditori ai dreptului corelativ la sporul de confidentialitate, unitatile bugetare fiind debitori ai obligatiei sinalagmatice de plata a acestui spor salarial.
Asadar, toate persoanele din cadrul unitatilor bugetare, inclusiv reclamanta, sunt parte a unui raport juridic (atipic) de munca, generat de Codul muncii, fiind supusi obligatiei de fidelitate, asa cum prevad dispozitiile art. 295, art. 1 alin. 1 si art.26 alin.1 din Codul muncii, contractele colective si individuale de munca, cât si Regulamentele de organizare si functionare a instantelor judecatoresti.
Obligatia si prestatia de fidelitate reprezinta cauza juridica expresa si indiscutabila a obligatiei sinalagmatice si a contraprestatiei angajatorului (a organizatiei) de a plati salariatilor sporul de confidentialitate.
În acelasi sens se interpreteaza si efectele Ordinului Ministrului Justitiei nr. 1833/C din data de 2.07.2008 privind acordarea sporului de confidentialitate pentru personalul contractual si functionarii publici din cadrul instantelor judecatoresti, invocându-se ca fundament legal dispozitiile Legii nr. 97/2008, art. 122 din Legea 53/1991, O.G. 6/2007, O.G. 10/2008 si O.U.G. nr. 24/2000.
Ca un corolar al argumentarilor prezentate, Înalta Curte de Casatie si Justitie, urmare a recursului în interesul legii promovat de Parchetul de pe lânga instanta suprema, în interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 15 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistratilor, si ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, modificata si completata, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, a pronuntat Decizia nr. 46 din data de 15.XII.2008, prin care s-a admis recursul si s-a constatat ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar. “
Mai mult, prin art.4, alin.1 lit. b din Anexa VI la Legea nr.330/2009, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, intrata în vigoare începând cu 12 .11.2009, acest spor a fost prevazut expres si pentru magistrati.
Raportat la cest text de lege, capatul de cerere constând în plata si pentru viitor a drepturilor salariale solicitate urmeaza a fi respins ca neîntemeiat, reclamanta beneficiind, începând cu data de 12.11.2009, de drepturile salariale constând în de sporul de confidentialitate în cuantum de 5% din îndemnizatia de încadrare lunara.
Drept urmare a respingerii pretentiilor reclamantei constând în plata pe viitor a drepturilor salariale constând în sporul de confidentialitate, va fi respinsa si cererea privind obligarea pârâtului Ministerul Justitiei si Liberatilor Cetatenesti a emite ordinul de salarizare cu privire la plata pe viitor catre reclamanta a drepturilor salariale constând în sporul de confidentialitate în cuantum de 15%.
În consecinta, fata de cele prezentate, tribunalul urmeaza sa admita în parte actiunea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâtii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Iasi, Tribunalul Vaslui, Ministerul Economiei si Finantelor si Consiliul national pentru Combaterea Discriminarii si, în consecinta, va obliga pârâtii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Iasi si Tribunalul Vaslui sa plateasca în favoarea reclamantei PR drepturile salariale constând în sporul de confidentialitate de 15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara pentru perioada 1.07.2009- 11.11.2009, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective., conform prevederilor art. 1073 deoarece prin neplata diferentelor de drepturi de natura salariala s-a creat partii reclamante un prejudiciu constând în diferenta de valoare ca urmare a inflatiei .
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei si Finantelor va fi obligat sa vireze fondurile necesare achitarii drepturilor solicitate.
În acest sens s-a retinut ca potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, instantele sunt institutii publice finantate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 alin.1 din Legea 304/2004 activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 – privind finantele publice – se prevede ca Ministerul Economiei si Finantelor coordoneaza activitatea de pregatire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotarârea sa fie opozabila acestei institutii care asigura fondurile necesare salarizarii puterii judecatoresti.
Totodata, cererea de obligare a pârâtilor la efectuarea mentiunilor corespunzatoare în carnetele de munca ale reclamantei va fi admisa în baza dispozitiilor art. 1 – 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca.
În temeiul art. 285 Codul muncii, prezenta cauza este scutita de taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finantelor Publice – prin D.G.F.P. Vaslui, invocata de acesta.
Admite, în parte, actiunea formulata de catre reclamanta PR, cu domiciliul procesual ales în contradictoriu cu pârâtii Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu sediul în Bucuresti, Ministerul Finantelor Publice , cu sediul în Bucuresti, Curtea de Apel Iasi, cu sediul în Iasi,jud. Iasi, Tribunalul Vaslui, jud. Vaslui si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, cu sediul în Bucuresti, în consecinta:
Obliga pârâtii Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Curtea de Apel Iasi si Tribunalul Vaslui sa plateasca reclamantei PR drepturile banesti reprezentând sporul de confidentialitate de 15% din salariul de baza începând cu data de 1.07.2009 pâna la data de 11.11.2009, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
Obliga pârâtul Ministerul Finantelor Publice sa aloce fondurile necesare platii catre reclamanta a drepturilor banesti reprezentând sporul de confidentialitate de 15% din salariul de baza , pentru perioada 1.07.2009- 11.11.2009, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
Obliga pârâtii Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Curtea de Apel Iasi si Tribunalul Vaslui sa faca mentiunile corespunzatoare în carnetul de munca ale reclamantei.
Respinge restul pretentiilor reclamantei.
Definitiva si executorie.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, astazi, 11. februarie 2010.
Presedinte,Judecator,Grefier,
B.L.MA.C.SL.L.C
Asistenti judiciari,
P.L.S C.O
Hotarâre ramasa irevocabila prin admiterea recursului formulat de MJLC
