Stabilirea salariului cadrelor universitare are la bază evaluarea performanţelor profesionale din anul anterior şi a celor realizate până la data evaluării din anul în curs, nefiind admisibilă introducerea unor criterii străine, cum ar fi clauza de fidelitate.
Secţia civilă, decizia nr. 2479 din 21 octombrie 2003
Corespunde realităţii faptul că, în conformitate cu legislaţia actuală, cadrele didactice din învăţământul superior sunt supuse reevaluării anuale.Numai că, aşa cum dispune art.13 din Legea nr.154/1998, este obligatorie respectarea limitelor prevăzute pentru gradul profesional, sau treapta profesională, iar conform Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 238/2000, stabilirea salariului are la bază evaluarea performanţelor profesionale din anul anterior şi a celor realizate până la data evaluării din anul în curs.în baza criteriilor de mai sus, în conformitate cu prerogativele pe care le are, Decanul Facultăţii de Drept Cluj, în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea contestatorul, a înaintat Rectoratului Universităţii „Babeş-Bolyai” propunerile privind coeficienţii de salarizare ai personalului, contestatorul fiind propus pentru coeficientul 5,00.La stabilirea acestui coeficient s-au avut în vedere performanţele contestatorului – profesor universitar, şef de catedră la Facultatea de Drept Cluj.Prin Decizia nr. 4793 din 22 aprilie 2003, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj a stabilit un coeficient de salarizare nu numai inferior celui propus de Decanul Facultăţii de Drept, dar chiar celui avut anterior salarizării din anul anterior.Ca urmare a „Notificării” trimisă de contestator, s-a procedat la verificarea contestaţiei formulate, şi în şedinţa Colegiului Senatului din 26 aprilie 2003 s-a hotărât menţinerea coeficientului 3,000.Din hotărârea Senatului rezultă implicit că neacordarea coeficientului propus de decan se datorează numai nesemnării clauzei de fidelitate de către contestator.O asemenea motivare dă hotărârii Senatului un caracter abuziv şi ilegal, acordarea coeficientului de salarizare fiind determinată de îndeplinirea unor parametri strict profesionali (conform Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 238/2000).Este adevărat că, în conformitate cu art. 5 din Norme, senatul universitar poate introduce şi alte criterii de evaluare şi indicatori de performanţă pe lângă cele prevăzute de Norme, însă clauza de fidelitate nu poate fi inclusă în categoria unor asemenea criterii, neavând nici o legătură ci performanţele profesionale ale unui cadru didactic universitar. în nici un caz semnarea unei asemenea clauze nu poate să „susţină politica de dezvoltare instituţională şi să întărească competitivitatea instituţiei”, obiective ce trebuie avute în vedere la stabilirea altor criterii de evaluare de către senat, în sensul textului legal mai sus menţionat.în consecinţă, chiar dacă în principiu senatul universităţii are prerogativa reevaluării anuale a cadreor universitare şi ca o consecinţă, stabilirea anuală a coeficientului de salarizare, dar acest drept nu poate fi exercitat abuziv şi excesiv de subiectiv şi în nici un caz nu pot fi avute în vedere criterii de apreciere străine de cele care influenţează performanţele profesionale ale cadrului didactic respectiv.Pentru aceste considerente, ce completează pe cele avute în vedere de tribunal, se constată că recursul intimatei Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 671 din 26 iunie 2003 a Tribunalului Cluj este nefondat, urmând a fi respins ca atare. (Judecător Gabriella Purja)
