Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, la data de 07.07.2011, sub nr. 5839/279/2011, reclamanta xx a chemat în judecată pe pârâtul xx şi a solicitat obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere stabilite în favoarea fiului părţilor – xx.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că, prin sentinţa civilă nr. xx a Judecătoriei Piatra Neamţ, pârâtul care este pensionar al Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost obligat să plătească în favoarea minorului xx o de întreţinere, în cuantum de 25% din veniturile nete lunare ale pârâtului. În prezent, fiul părţilor a ajuns la vârsta majoratului, se află în continuare în întreţinerea exclusivă a reclamantei, fiind elev al Liceului Grigore Moisil, clasa a XI-a şi legitimat la Clubul de Fotbal Delta Tulcea, iar pentru continuarea studiilor şi pregătirea sa extraşcolară este necesară menţinerea pensiei.
Acţiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru conform art. 15 lit. c din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâtul, deşi legal citat la adresa comunicată de S.P.C.L.E.P. Piatra Neamţ, nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu acţiunea promovată de reclamantă şi nici nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Pentru termenul de judecată din data de 03.11.2011, persoana în favoarea căreia s-a solicitat stabilirea pensiei de întreţinere – xx, a depus la dosar o declaraţie autentificată sub nr. 1256/2011 la B.N.P. xx prin care a precizat că îşi însuşeşte acţiunea formulată de mama sa – xx, iar instanţa a luat act de poziţia procesuală a acestuia şi a dispus introducerea sa în cauză, în calitate de reclamant.
În susţinerea acţiunii, s-a solicitat proba cu înscrisuri, depunându-se la dosarul cauzei fotocopii ale următoarelor înscrisuri: cărţile de identitate ale reclamanţilor xx şi xx, certificatul de naştere al reclamantului Căpăţână Ioan Alexandru, sentinţa civilă nr. xx a Judecătoriei Piatra Neamţ, adeverinţa nr. 2325/2011 emisă de Liceul Teoretic Grigore Moisil din Tulcea, adeverinţa nr. 364/2011 emisă de Fotbal Club „Delta” Tulcea, o adresă emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, un cupon privind plata pensiei de întreţinere, emis de M.A.I. şi declaraţia autentificată sub nr. 1256/2011 la B.N.P. xx.
În considerarea dispoziţiilor art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, a solicitat relaţii de la Ministerul Apărării Naţionale – Direcţia Financiar Contabilă – Serviciul Pensii Militare şi Drepturi Sociale, cu privire la veniturile nete obţinute de pârât, în calitate de pensionar militar, instituţia respectivă dând curs solicitării. De asemenea, a solicitat ataşarea dosarului nr. 10570/2006 al Judecătoriei Piatra Neamţ.
La termenul de judecată din data de 15.09.2011, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantei xx, în legătură cu care reţine următoarele:
Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în procesul civil, calitatea pentru a exercita acţiunea în justiţie trebuind să corespundă cu calitatea de titular al dreptului a cărui protecţie se solicită, iar calitatea procesuală pasivă aparţinând subiectului pasiv al dreptului.
În speţă, din însăşi cererea introductivă reiese că dreptul care se discută este dreptul copilului major la întreţinere din partea părinţilor săi, reglementat de art. 86 alin. 1 din Codul familiei. Având în vedere că persoana majoră are capacitate deplină de exerciţiu, în situaţia în care se solicită protecţia juridică a unui astfel de drept, nu pot fi părţi în proces decât, pe de o parte, copilul major care, potrivit legii, poate beneficia de întreţinere, iar, pe de altă parte, părintele care nu îşi respectă această obligaţie.
În aceste condiţii, reclamanta xx – mama copilului major, care a împlinit 18 ani la data de 24.06.1993 – nu justifică legitimare procesuală activă, motiv pentru care instanţa va admite excepţia lipsei calităţii sale procesuale active şi, pe cale de consecinţă, va respinge acţiunea ca fiind promovată de o instituţie fără calitate procesuală activă.
Pe fondul cauzei, analizând şi coroborând înscrisurile existente la dosar, instanţa apreciază ca fiind întemeiată acţiunea formulată de reclamantul Căpăţână Ioan Alexandru pentru următoarele considerente:
În fapt, prin sentinţa civilă nr. xx a Judecătoriei Piatra Neamţ s-a dispus încredinţarea minorului xx mamei – xx, iar pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 25 % din veniturile lunare, în favoarea minorului, de la data introducerii acţiunii (01.09.2006) şi până la majoratul copilului.
La data de 24.06.1993, persoana beneficiară a pensiei de întreţinere – reclamantul xx a devenit majoră (astfel cum rezultă din certificatul de naştere de la fila 5 din dosar), continuându-şi studiile liceale în cadrul Liceului Teoretic Grigore Moisil din Tulcea, împrejurare confirmată prin adeverinţa nr. 2325/2011 emisă de instituţia şcolară menţionată. În plus, reclamantul face parte din lotul de juniori ai Asociaţiei Fotbal Club „Delta” Tulcea astfel cum reiese din conţinutul adeverinţei nr. 364/2011.
În drept, art. 499 alin. 2 din Noul reglementează obligaţia de întreţinere a copilului major de către părinţii săi. Această obligaţie este independentă de împrejurarea că descendentul major are statutul unui copil din căsătorie sau din afara instituţiei matrimoniale, fiind condiţionată doar de starea de nevoie a creditorului datorată incapacităţii de muncă şi de obţinerea unor venituri de către debitor care să-i permită acestuia să-şi îndeplinească obligaţia legală.
În ceea ce priveşte prima condiţie enunţată anterior, referitoare la starea de nevoie a creditorului, această condiţie este îndeplinită în speţă, fiind prezumată de legiuitor, având în vedere că imposibilitatea de a munci a reclamantului derivă din satisfacerea unei cerinţe de ordin social, şi anume cea referitoare la frecventarea cursurilor unei instituţii de învăţământ în vederea pregătirii profesionale şi practicarea unui sport de performanţă.
În acest sens, art. 499 alin. 2 din Noul Cod civil prevede că părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major , dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
Referitor la condiţia obţinerii de venituri de către debitor (respectiv tatăl minorului), din adresa nr. 3886014/01.09.2011, comunicată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, rezultă calitatea de pensionar militar a pârâtului şi cuantumul veniturilor nete lunare obţinute de către acesta în perioada aprilie – septembrie 2011, respectiv xx lei lunar.
Având în vedere că, în speţă, sunt îndeplinite cele două condiţii menţionate anterior, iar minorul xx, în vârstă de 18 ani, este în continuarea studiilor liceale, pârâtul urmează să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestuia, în cuantum de 25 % din venitul net lunar, de la data introducerii acţiunii (07.07.2011), conform art. 532 alin. 1 din Noul Cod civil, şi până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani de către creditorul obligaţiei de întreţinere, respectiv 24.06.2019. Valoare contribuţiei va fi stabilită cu respectarea dispoziţiilor art. 529 alin. 2 din Codul civil conform cărora când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său din muncă pentru un copil.
În ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a cuantumului contribuţiei de întreţinere, ţinând seama de realităţile economice actuale, se impune ca pensia să fie fixată prin aplicarea unui procent asupra venitului net lunar al debitorului, această modalitate corespunzând cel mai bine atât acestor realităţi, cât şi nevoilor minorului, nereprezentând o dezavantajare a pârâtului deoarece suma ce reprezintă echivalentul acestui procent este la rândul ei variabilă, în raport de fluctuaţiile ce vor surveni în veniturile nete ale pârâtului. În acest sens, art. 530 alin. 3 din noul Cod civil prevede că pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinerea.
Totodată, instanţa va fixa ca termen de plată a contribuţiei de întreţinere ziua următoare celei în care pârâtul încasează drepturile în calitate de pensionar, în considerarea prevederilor art. 533 alin. 1 din noul Cod civil în care se stipulează că pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
