O.G. nr. 9/2005 O.G nr. 3/2006
Articolul 3 din O.U.G. nr. 160/2000 stabileşte că funcţia de controlor financiar este asimilată celei de demnitate publică.
Aşadar, dispoziţiile O.G. nr. 9/2005 şi O.G nr. 3/2006 care stabilesc majorarea periodică a indemnizaţilor pentru funcţiile de demnitate publică, pentru anii 2005 şi 2006, având în vedere şi funcţiile asimilate celei de demnitate publică, sunt aplicabile şi controlorilor financiari.
Decizia civilă nr. 291/M din 27 septembrie 2006 – N.G.
Prin sentinţa civilă nr. 745/2006 a Tribunalului C. a fost admisă acţiunea civilă formulată de reclamanţii C.M, A.A., B.M., B.C.,
B.A.M., N.P., P.A., P.T.S., M.G.I., M.I., K.C., N.D., P.P. şi I.C.C., împotriva pârâtei Curtea de Conturi a României.
A obligat pârâta Curtea de Conturi a României să plătească reclamanţilor diferenţele dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite conform prevederilor legale pentru perioada 1.01.2005-
30.04.2006, reactualizate în funcţie de rata inflaţiei pentru aceeaşi perioadă şi, în continuare, până la achitarea integrală a acestora
A obligat pârâta Curtea de Conturi a României să corecteze încadrările salariale ale reclamanţilor, pentru perioada 1.01.2005 -30.04.2006 potrivit valorii de referinţă sectorială prevăzută de lege pentru funcţiile de demnitate publică şi, în continuare, începând cu data de 1.05.2006, în conformitate cu prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 160/2000.
A admis cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva M.F.P. şi-l obligă pe acesta
din urmă de a pune la dispoziţia pârâtei fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale solicitate şi acordate reclamanţilor. Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că:
Reclamanţii au funcţia de controlori financiari în cadrul Camerei de Conturi a Judeţului C. şi în consecinţă, actul normativ cadru în baza căruia sunt stabilite drepturile salariale ale acestora este O.U.G. nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, aprobată prin Legea nr. 711/3.12.2001.
Totodată, se constată că, potrivit art. 1 şi 2, alin. (3) din O.G. nr. 9/2005 privind creşterile salariale ce s-au acordat în anul 2005, indemnizaţia persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică a fost majorată începând cu luna octombrie 2005, potrivit art. 4 alin. (4) din aceeaşi ordonanţă şi conform alin. (5) al aceluiaşi articol, începând cu luna ianuarie 2005 s-a acordat 45% din creşterea rezultată ca diferenţă între indemnizaţia stabilită potrivit alin. (4) şi indemnizaţia lunară avută în luna decembrie 2004, iar diferenţa s-a acordat începând cu luna octombrie 2005. Tot astfel, prin O.U.G. nr. 3 din 23 ianuarie 2006, s-au stabilit creşteri salariale ce urmau a fi acordate în anul 2006, inclusiv a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii publice, ordonanţă care în art. 1 prevede printre altele că, indemnizaţiile prevăzute personalului care ocupă funcţii de demnitate publică, aşa cum au fost majorate potrivit O.G. nr. 9/2005, avute la 31 decembrie 2005, se majorează în două etape şi anume: cu 5% începând cu data de 1 februarie 2006, faţă de nivelul din luna ianuarie
2006 şi cu 6% începând cu data de 1 septembrie 2006, faţă de nivelul din luna august 2006.
Faţă de prevederile legale mai sus enunţate şi văzând că indemnizaţiile reclamanţilor – controlori financiari din cadrul Camerei de Conturi a Judeţului C. – nu au mai fost majorate din luna decembrie
2004, când au fost calculate pe baza unei valori de referinţă sectorială de 238 RON (2.379.461 lei ROL), valoare care s-a acordat ca urmare a punerii în a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, date tocmai pentru corelarea valorii de referinţă sectorială utilizată pentru controlori financiari, cu cea utilizată pentru funcţiile de demnitate publică, se constată că acţiunea reclamanţilor este întemeiată.
împotriva acestei sentinţe s-a declarat recurs de către recurenta Curtea de Conturi a României, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că:
Actul normativ cadru în baza căruia sunt stabilite drepturile salariale ale controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, este O.U.G. nr. 160 din 13 octombrie 2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi aprobată prin Legea nr. 711 din 3 decembrie 2001.
Pentru anii 2002 – 2004 reclamanţii au beneficiat de creşterile salariale prin actele normative care precizau expres fiecare categorie de personal din sectorul bugetar căreia i se acorda creşterea salarială şi procentul cuvenit (O.U.G. nr. 187/2001, O.U.G. nr. 186/2002 şi O.U.G. nr. 123/2003.
Instanţa de fond a reţinut greşit că prevederile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 160/2000, trebuie coroborate cu dispoziţiile celor două ordonanţe adoptate ulterior, respectiv O.G. nr. 9/2005 şi O.G. nr. 3/2006, deoarece acestea limitează expres categoriile de salariaţi cărora li se aplică.
Este adevărat că O.U.G. nr. 160/2000 stabileşte la art. 3 că reclamanţii sunt asimilaţi funcţiilor de demnitate publică alese şi numite, dar nu fac parte din această categorie, iar creşterile salariale sunt acordate prin act normativ special în fiecare an, act normativ care precizează limitativ categoriile de salariaţi cărora li se aplică.
Aşadar instanţa de fond nu putea face aplicarea celor două ordonanţe, O.G. nr. 9/2005 şi O.G. nr. 3/2006 la situaţia reclamanţilor.
Prin decizia civilă nr. 291/2006 a Curţii de Apel B., a fost respins recursul declarat în cauză de către recurenta Curtea de Conturi a României, reţinându-se în esenţă următoarele.
Prima instanţă a reţinut în mod corect starea de fapt şi a pronunţat
o sentinţă legală şi temeinică.
Dispoziţiile O.G. nr. 9/2005 şi O.G. nr. 3/2006 care stabilesc majorarea periodică a indemnizaţilor pentru funcţiile de demnitate publică, pentru anii 2005 şi 2006, au avut în vedere şi funcţiile asimilate celei de demnitate publică, cum sunt în speţă reclamanţii. Chiar dacă nu fac parte din categoria funcţiilor de demnitate publică, prin dispoziţiile, art. 3 din O.U.G. nr. 160/2000 se stabileşte că funcţia de controlor financiar este asimilată celei de demnitate publică. Rezultă în mod evident şi fără nici un dubiu că majorările salariale prevăzute prin O.G nr. 9/2005 şi O.G. nr. 3/2006 sunt aplicabile şi reclamanţilor.
